Anulare act. Decizia 233/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 233/

Ședința publică din 20 Iunie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Florina Andrei judecător

JUDECĂTOR 2: Daniel Radu

JUDECĂTOR 3: Jeana Dumitrache

Grefier: - -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamanta, domiciliată în Curtea de A, str.- -, -.B,.2,.30, județul A, împotriva deciziei civile nr.17 din 29 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurenta-reclamantă, lipsă fiind intimații-pârâți Asociația de proprietari nr.20 Curtea de A - reprezentată prin în calitate de președinte, Asociația de proprietari nr.20 Curtea de A - reprezentată prin în calitate de administrator și Asociația de proprietari nr.20 Curtea de A - reprezentată prin G G în calitate de șef al comisiei de cenzori.

Procedura este legal îndeplinită.

Recursul este legal timbrat cu suma de 10 lei - taxă judiciară de timbru, achitată cu chitanța nr.-/30.04.2008 aflată la fila 844 din dosar și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că la dosar s-a depus o cerere din partea intimatului-pârât prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.

Recurenta-reclamantă depune la dosar note scrise și arată că nu mai are cereri de formulat în cauză.

Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.

Recurenta-reclamantă solicită admiterea recursului așa cum a fost motivat în scris, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.6, 7, 8 și 9 Cod procedură civilă, casarea deciziei pronunțată de Tribunalul Argeș și obligarea comisiei de cenzori să-și îndeplinească obligațiile ce-i revin potrivit legii, fără cheltuieli de judecată.(depune la dosar concluzii scrise).

CURTEA:

Asupra recursului civil de față, deliberând, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 6 decembrie 2007, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Asociația de Proprietari nr.20 Curtea de A, reprezentată prin, în calitate de președinte, în calitate de administrator și G G în calitate de șef al Comisiei de Cenzori, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea unor înscrisuri adoptate de Adunarea Generală a Asociației, privitoare la prezența la adunare a delegațiilor și votarea în unanimitate a regulamentului propriu de calcul al penalităților pentru debitele ce depășesc 30 de zile.

Prin sentința civilă nr.141/CA/26.02.2007, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr- s-a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Curtea d Argeș.

Această din urmă instanță, prin sentința civilă nr.716 din 21.06.2007 a admis excepția autorității de lucru judecat invocată din oficiu și a respins acțiunea, cu obligarea reclamantei la 1.200 lei RON cheltuieli de judecată către pârâtă.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanta a solicitat la data de 2.08.2005, în contradictoriu cu Asociația de Proprietari nr.20 Curtea de A, anularea Regulamentului propriu al Asociației de Proprietari nr.20 aprobat în Adunarea Generală din 4.06.2005, privind calculul penalităților pentru neachitarea în termen a datoriilor la Asociația de proprietari, întrucât Adunarea Generală care a adoptat regulamentul nu era legal constituită și s-au produs nereguli, acțiune ce a fost respinsă prin sentința civilă nr.1105/2005 a Judecătoriei Curtea d Argeș, definitivă și irevocabilă.

Prin noua cerere formulată la 30.03.2007, reclamanta, în contradictoriu cu aceeași pârâtă a solicitat anularea unor înscrisuri adoptate de Adunarea Generală a Asociației privitoare la prezența la adunare a delegațiilor și votarea în unanimitate a Regulamentului propriu de calcul al penalităților pentru debite ce depășesc 30 de zile.

În raport de aceste două acțiuni, instanța de fond a conchis că sunt îndeplinite condițiile art.1201 Cod civil, întrucât litigiul se poartă între aceleași părți, are același obiect și cauză, motiv pentru care s-a admis excepția autorității de lucru judecat, respingându-se în consecință acțiunea.

Împotriva acestei sentințe, reclamanta a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și invocând, în esență, faptul că instanța a admis în mod greșit excepția privind autoritatea de lucru judecat, a încălcat art.129 Cod procedură civilă, a motivat nelegal cererea și nu există tripla identitate prevăzută de lege între cele două dosare, respectiv cauză, obiect și părți.

Tribunalul Argeș, prin decizia civilă nr.17 din 29 ianuarie 2008 a respins ca nefondat apelul și a obligat pe apelantă la 1.000 lei cheltuieli de judecată.

În adoptarea acestei soluții, instanța de apel a reținut că prima instanță a admis în mod corect excepția de autoritate de lucru judecat, raportat la sentința civilă nr.1105/2005 pronunțată de Judecătoria Curtea d e A, întrucât prin prima acțiune s-a solicitat anularea Regulamentului propriu și pentru faptul că Adunarea Generală care a adoptat acest regulament nu a fost legal constituită.

Prin cererea de față, reclamanta solicită anularea unor înscrisuri adoptate de Adunarea Generală a Asociației din data de 4.06.2005 privitoare la prezența delegațiilor și adoptarea aceluiași regulament pentru același motiv referitor la neconstituirea legală a Adunării Generale a Proprietarilor.

Cum cu privire la acest aspect, prin sentința civilă nr.1105/2005 s-a reținut în mod irevocabil că s-au respectat dispozițiile legale referitoare la constituirea Adunării Generale din 4.06.2005, care a adoptat regulamentul în litigiu, precum și la modalitatea în care s-a exercitat votul, sentința apelată este legală și temeinică, sens în care, în baza art.296 Cod procedură civilă s-a dispus respingerea apelului.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal reclamanta, care o critică pentru nelegalitate, sub aspectul motivelor prevăzute de art.304 pct.6, 7, 8 și 9 Cod procedură civilă, după cum urmează:

1. Instanța nu a răspuns în nici un fel aflării adevărului și a încălcat art.129 Cod procedură civilă din două puncte de vedere:

- trebuia să facă aplicarea dispozițiilor art.225 Cod procedură civilă în ceea ce-l privește pe pârâtul GGc are a refuzat sistematic să se prezinte la interogatoriu; acesta nu este președinte al Asociației de proprietari, ci face parte din comisia de cenzori, președinte fiind;

- procedura nu a fost legal îndeplinită în ziua de 22.01.2008, deoarece intimatul GGa fost citat cu mențiunea de a se prezenta la interogatoriu, dar nu a dat curs solicitării instanței.

2. Decizia este nelegală, fiind pronunțată cu încălcarea art.261 alin.6 Cod procedură civilă, în sensul că dispozitivul este nelegal.

3. Instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, respectiv ceea ce nu s-a cerut, deoarece nu a cerut anularea așa zisului comunicat din 4.06.2005 și nu a solicitat anularea unor înscrisuri adoptate de adunarea generală din 4.06.2005, ci a solicitat obligarea comisiei de cenzori să-și îndeplinească obligațiile legale.

4. Decizia nu cuprinde motivele pe care se sprijină, ci cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii.

5. Instanța de apel a schimbat înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al motivelor de neconstituire legală a adunării generale din 4.06.2005. În condițiile unei autorități de lucru judecat, instanța avea obligația să se abțină de la judecarea cauzei.

6. Greșit s-a reținut autoritatea de lucru judecat, întrucât nu există identitate de părți, obiect și cauză, aceste trei elemente fiind diferite în cele două dosare.

Pentru aceste motive se solicită admiterea recursului, casarea deciziei și obligarea comisiei de cenzori să-și îndeplinească obligațiile legale ce-i revin în conformitate cu art.13 alin.5 lit.a din nr.OG85/2001.

Recursul este nefondat.

Astfel, în ceea ce privește prima critică invocată, se constată că instanța de apel nu a încălcat prevederile art.129 Cod procedură civilă, din contră a administrat toate probele necesare în vederea soluționării cauzei, a admis probatoriul reclamantei așa cum aceasta a solicitat, dispunând și citarea la interogatoriu a numitului G G, în calitate de șef al comisiei de cenzori.

Susține recurenta că instanța trebuia să facă aplicarea dispozițiilor art.225 Cod procedură civilă.

Este adevărat că G G nu s-a prezentat la interogatoriu, însă această împrejurare nu putea conduce la admiterea acțiunii, din moment ce aceasta a fost soluționată nu pe fond, ci în baza unei excepții de procedură.

În ceea ce privește lipsa de procedură invocată în cadrul aceluiași motiv de recurs, după cum rezultă din încheierea de ședință din data de 22 ianuarie 2008, procedura a fost legal îndeplinită, mai mult decât atât în instanță reclamanta a fost prezentă personal (fila 80 dosar apel).

Prin motivul doi de recurs se invocă încălcarea art.261 alin.6 Cod procedură civilă.

Potrivit acestui text de lege, hotărârea se dă în numele legii și cuprinde, pe lângă elementele menționate la pct.1, 2, 3, 4, 7 și 8 și dispozitivul.

Decizia recurată, după cum se poate observa cuprinde și dispozitivul, așa încât nici această critică nu se verifică.

Nefondat este și următorul motiv de recurs, în sensul că instanța nu a încălcat prevederile art.304 pct.6 Cod procedură civilă.

Contrar celor susținute de către reclamantă, instanța nu a acordat mai mult decât s-a cerut sau ceea ce nu s-a cerut, ci s-a pronunțat exclusiv pe obiectul cererii cu care a fost investită.

recurenta că nu a solicitat prin acțiune anularea comunicatului din 4.06.2005, ci a solicitat obligarea comisiei de cenzori să-și îndeplinească obligațiile legale ce-i revin, susținere inexactă, deoarece prin cererea introductivă de instanță a solicitat anularea unor înscrisuri, la pct.1 din acțiune menționând expres anularea procesului verbal din 4.06.2005 (1 din dosar nr- al Tribunalului Argeș ).

Următoarea critică vizează încălcarea prevederilor art.304 pct.7 Cod procedură civilă.

Din acest punct de vedere, se constată că hotărârea nu cuprinde motive contradictorii, străine de natura pricinii, aceasta fiind amplu motivată, atât în fapt, cât și în drept, pe împrejurarea care a determinat respingerea acțiunii, respectiv excepția autorității de lucru judecat.

Instanța nu a încălcat nici prevederile art.304 pct.8 Cod procedură civilă, în sensul că nu a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, ci s-a pronunțat așa după cum s-a arătat anterior, asupra obiectului cererii cu care a fost investită.

Nu poate fi reținută nici ultima critică formulată, întrucât în cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.1201 Cod civil, respectiv tripla identitate de părți, obiect și cauză.

Așa cum bine a reținut și instanța de apel există identitate între părțile din dosarul soluționat prin sentința civilă nr.1105/13 decembrie 2005 pronunțată de Judecătoria Curtea de A și cele din prezentul dosar.

Părțile din primul dosar sunt reclamanta și pârâta Asociația de Proprietari nr.20, reprezentată prin - președinte și - administrator, iar în al doilea dosar sunt aceleași părți.

Faptul că în această cauză pârâta Asociația de Proprietari nr.20 mai este reprezentată și prin G G, în calitate de șef al comisiei de cenzori, nu poate conduce la o altă concluzie, întrucât G G nu este pârât în cauză, ci reprezentant al pârâtei Asociația de locatari.

Mai mult decât atât, în practica judiciară s-a considerat că există autoritate de lucru judecat și atunci când alături de părțile care au figurat ca reclamant și pârât în prima acțiune, în acțiunea introdusă ulterior mai figurează și alte persoane.

Există și identitate de cauză, prin cauză înțelegându-se faptul juridic sau material care constituie temeiul legal al dreptului pretins.

Referitor la această critică, reclamanta arată că în acest dosar temeiul juridic este diferit, respectiv art.13 din nr.OG85/2001, care obligă comisia de cenzori să-și îndeplinească obligațiile legale, ceea ce însă nu corespunde adevărului, prin acțiune solicitându-se anularea unor înscrisuri ca fiind eronate și necorespunzătoare adevărului.

În ceea ce privește obiectul și acesta este identic în ambele acțiuni, de vreme ce prin cererea ce a fost soluționată prin sentința civilă nr.1105/13 decembrie 2005 a Judecătoriei Curtea d Argeș, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.1549/R/13 decembrie 2006 a Curții de APEL PITEȘTIs -a solicitat anularea Regulamentului propriu al Asociației de Proprietari nr.20 Curtea de A, aprobat în Adunarea Generală din 4.06.2005, privind calculul penalităților pentru neachitarea în termen a datoriilor la asociația de proprietari, iar în prezenta cauză se solicită anularea înscrisului din 4.06.2005. Chiar dacă nu s-a cerut expres anularea Regulamentului propriu al asociației de proprietari, ci anularea unor înscrisuri adoptate în Adunarea Generală din data de 4.06.2005 privitoare la prezența delegațiilor și adoptarea regulamentului, este clar că scopul final urmărit de către reclamantă este același, de anulare a aceluiași regulament pentru același motiv referitor la constituirea nelegală a Adunării Generale a proprietarilor.

În consecință, criticile invocate sunt nefondate, astfel că, în baza dispozițiilor art.312 alin.1 Cod procedură civilă se va dispune respingerea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta, împotriva deciziei civile nr.17 din 29 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 20 iunie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.

,

Grefier,

Red.

Tehnored.

Ex.2/03.07.2008.

Jud.apel:.

.

Jud.fond:.

Președinte:Florina Andrei
Judecători:Florina Andrei, Daniel Radu, Jeana Dumitrache

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Anulare act. Decizia 233/2008. Curtea de Apel Pitesti