Anulare act. Decizia 246/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ -
Dosar nr -
Complet II recurs
DECIZIA CIVILĂ NR 246/R/2009
Ședința publică din 11 februarie 2009
PREȘEDINTE: Dana Cigan JUDECĂTOR 2: Felicia Toader
JUDECĂTOR 3: Doina Măduța
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurenta reclamantă, domiciliată în nr. 296, județul B în contradictoriu cu intimații pârâți, ambii domiciliați în nr. 296, județul B, domiciliată în nr. 96, județul B și, domiciliat în nr. 83, județul B împotriva deciziei civile nr. 329/A din 22 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 2332 din 2 aprilie 2007 pronunțată de Judecătoria Oradea; având ca obiect: anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că părțile prezente în ședința publică din 4 februarie 2009, am pus concluzii asupra recursului, consemnate în încheierea de ședință de al acea dată și când în vederea deliberării s-a amânat pronunțarea la data de 18 februarie 2009, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Prin acțiunea înregistrată la instanță la data de 26 august 2005, reclamanta i-a chemat în judecată pe pârâții, () și, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să constate nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 396/14.03.1989 întocmit de notariatul de Stat al județului B, ca urmare a erorii obstacol în care se afla reclamanta în momentul întocmirii actului cu privire la obiectul actului juridic, respectiv cu privire la masa succesorală, reclamanta crezând că se discută doar despre masa succesorală rămasă după defunctul ei soț și nu despre întregul imobil construit de părți din care reclamanta a apreciat că îi revine cota de părți; să dispună anularea contractului de vânzare - cumpărare încheiat între pârâții și și, dispunând restabilirea situației de CF.
Prin sentința civilă nr. 2332 din 2 aprilie 2007 Judecătoria Oradeaa respins ca neîntemeiată excepția prescrierii acțiunii invocată de pârâții și în contradictoriu cu reclamanta și cu părții și și a respins acțiunea civilă formulată de împotriva pârâților, și - ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că este imposibil ca reclamanta să se fi aflat în eroare câtă vreme în masa succesorală au intrat mai multe bunuri și, în timp ce în cazul autoturismului s-a făcut mențiunea că acesta intră în succesiune doar în cotă de părți, imobilul a fost trecut în întregime, ori această diferență putea fi sesizată de șotia supraviețuitoare. Mai mult, drepturile succesorale au fost întabulate în cartea funciară, astfel încât reclamanta avea suficient timp să constate, printr-o simplă verificare a colii, întinderea cotei pe care o deține.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta solicitând schimbarea în tot a sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost aceasta formulată.
Prin decizia civilă nr. 329/A din 22 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor s-a respins ca nefondat apelul,menținând în totalitate sentința pronunțată de Judecătoria Oradea.
Instanța de apel a apreciat că față de probele administrate, Judecătoria a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale.
Împotrivahotărârilor pronunțate în cauză, reclamanta a declarat recurs solicitând modificarea în întregime a acestora, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost aceasta formulată.
În motivarea cererii, reclamanta arată că este necontestat în principiu faptul că a construit împreună cu șotul ei casa în care locuiește, imobilul fiind înscris în cartea funciară pe numele șotului deoarece bunul fusese moștenit de la părinții acestuia.
Recunoaște recurenta că a avut o încredere absolută în copii și, a apreciat că nu se impune să verifice coala funciară a imobilului și nu contestă faptul că i s-a tras un semnal de alarmă prin atitudinea șotiei fiului ei care a amenințat-o că o evacuează din propria sa locuință, dar este fermă în a considera că naivitatea și chiar neglijența sa nu pot fi sancționate prin pierderea cotei care îi revine potrivit dispozițiilor legale.
Prin întâmpinarea depusă, intimații și au solicitat respingerea recursului, apreciind că hotărârile pronunțate în cauză sunt legale și temeinice, considerând că este de neimaginat ca reclamanta să fi fost atât de neglijentă și că prin acțiunea sa dorește să recupereze o cotă ce i-a ieșit din patrimoniu- sau, și mai bine spus, pe care nu a deținut-o niciodată - doar pentru a reglementa o dispută casnică.
La termenul din 4 februarie 2009, intimatul, celălalt fiu al recurentei reclamante și fratele intimatului, la întrebarea instanței legată de contextul în care s-a încheiat contractul autentificat sub nr. 2751 din 6 mai 2005, de BNP a declarat că tot timpul el și sora sa au avut reprezentarea că în masa succesorală a tatălui a intrat doar J din casă, că asupra acestei jumătăți poartă cota lor dobândita prin moștenire și că aceasta este cota pe care au înstrăinat-o fratelui și cumnatei.
Analizând actele și lucrările de la dosar, instanța reține următoarele:
În CF 1049 a fost înscris sub B 1, dreptul de proprietate al defunctului, asupra casei și terenului aferent în baza Legii nr 58 și 59/1974, imobilul reprezentând în natură casa de la numărul administrativ 260 și 504 mp teren.
Fiind dobândit cu titlu de moștenire - certificatul de moștenitor nr. 272/1981- imobilul a fost trecut ca fiind bun propriu.
Potrivit autorizației nr. 17 din 22 iunie 1981 fost ridicată o casă de locuit cu parter și, deși, autorizația este emisă pe numele proprietarului tabular, acesta și reclamanta fiind căsătoriți, construcția a fost edificată cu titlul de bun comun, fiind notată ca atare în registrul agricol.
Practic, actele în baza cărora casa a fost notată în cartea funciară, denotă faptul că aceasta a fost ridicată în perioada în care părțile erau căsătorite, acest aspect, de altfel, nefiind contestat.
Ceea ce s-a întâmplat la decesul lui ține exclusiv de rutină, de lipsa unor cunoștințe aprofundate juridice din partea reclamantei și de faptul că cei trei copii ai părților erau încă relativ tineri, astfel încât este posibil ca mama acestora să fi fost neglijentă în apărarea drepturilor sale.
Altfel spus, față de situația de carte funciară prezentată notarului care a instrumentat succesiunea aceasta era singura modalitate de eliberare a certificatului de moștenitor, prin includerea imobilului în masa succesorală în întregime, altminteri fiind nevoie de un proces prin care să se constate calitatea de bun comun al construcție, terenul fiind indubitabil moștenit.
Nu se știe dacă notarul a explicat această situație juridică reclamantei și aceasta din comoditate să fi acceptat eliberarea certificatului așa cum s-a făcut, dar este cert că nici unul dintre moștenitori nu afirmă că s-ar fi dat astfel de explicații, context în care se naște prezumția că șotia supraviețuitoare nu a fost foarte atentă la stabilirea masei succesorale.
Este adevărat că situația juridică a autoturismului putea să constituie un element de comparație pentru reclamantă dar, acest fapt nu poate înlătura prezumția că recurenta a fost în eroare în ceea ce privește calificarea construcției ridicată de ea și șotul ei ca fiind bun propriu sau bun comun, nefiind foarte clar dacă aceasta are semnificația acestor termeni.
De altfel, în fața instanței chiar fiul ei a dovedit că nu are reprezentarea noțiunilor și cotelor ce revin succesorilor din masa succesorală, cu toate că el și sora lui au și transmis în favoarea celui de-al treilea frate cotele pe care le dețineau și care a precizat cu reală sinceritate și naivitate că el a fost ferm convins că în ceea ce o privește pe mama lui cota acesteia este separată și nu a intrat în masa succesorală.
Faptul că drepturile au fost înscrise în cartea funciară este din nou în contextul analizat lipsit de relevanță, deoarece câtă vreme ce reclamanta a văzut că are un drept înscris în cartea funciară, în cazul în care ar fi verificat, ea a stat liniștită, putând fi invocată și o doză de încredere rezultată din relația cu fiul său.
Posesia utilă nu poate fi invocată de către intimați, în primul rând deoarece reclamanta recurentă a avut și ea tot timpul această posesie, iar în al doilea rând pentru că nici o clipă nu s-a pus problema - cel puțin nu rezultă din probele administrate - că mama să fie considerată o tolerată în locuința respectivă, așa cum este ea caracterizată în prezent.
Eroarea, oricum, este o stare interiorizată extrem de grav de dovedit care este probată cu ajutorul prezumțiilor și a unor fapte și acțiuni colaterale care întăresc ideea viciului de consimțământ.
În cazul erorii obstacol nulitatea ce intervine este cea absolută, și nu se pune în discuție ideea bunei sau relei credințe a celorlalte semnatare ale actului juridic, sancțiunea intervenind pur și simplu pentru că acordul de voință nu s-a realizat, ori este evident că în acest caz reclamanta nu și-a dat acordul ca în masa succesorală a soțului ei săă fie inclusă și cota ce îi revine din construcția bun comun.
Așa fiind, făcând aplicarea dispozițiilor art 304 pct 9 combinat cu art. 312 alin 1-3 cod procedură civilă,instanța va admite recursul și modificând decizia, va admite apelul și va schimba în întregime hotărârea instanței de fond, admițând acțiunea.
Constată că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul civil declarat de recurenta reclamantă, domiciliată în nr. 296, județul B în contradictoriu cu intimații pârâți, ambii domiciliați în nr. 296, județul B, domiciliată în nr. 96, județul B și, domiciliat în nr. 83, județul B împotriva deciziei civile nr. 329/A din 22 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o modifică în întregime și, admițând apelul schimbă în întregime sentința civilă 2332 din 2 aprilie 2007 pronunțată de Judecătoria Oradea în sensul că:
ADMITE în parte acțiunea civilă formulată reclamanta de împotriva pârâților, și - și în consecință:
CONSTATĂ nulitatea parțială a Certificatului de moștenitor nr 396 din 14 martie 1989 întocmit de Notariatul de Stat al județului și contractului de vânzare- cumpărare autentificat sub nr 2751 din 6 mai 2005 de BNP pentru cota de parte din construcția înscrisă în CF 1049, cotă ce reprezintă partea soției supraviețuitoare din bunul comun.
DISPUNE înscrierea dreptului reclamantei în cartea funciară asupra cotei de parte din construcție, cu titlu de încetarea comunității de bunuri și asupra cotei de părți din teren și cota de parte din construcție, imobile ce au constituit masa succesorala a defunctului.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Dată în ședința publică din 11 februarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - - - -
Red decz
9.03.2009
Jud fond
Jud apel,
Dact IC 2ex/11.03.2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ -
Dosar nr -
Complet II recurs
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 4 februarie 2009
Președinte - -- judecător
Judecător - -
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurenta reclamantă, domiciliată în nr. 296, județul B în contradictoriu cu intimații pârâți, ambii domiciliați în nr. 296, județul B, domiciliată în nr. 96, județul B și, domiciliat în nr. 83, județul B împotriva deciziei civile nr. 329/A din 22 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 2332 din 2 aprilie 2007 pronunțată de Judecătoria Oradea; având ca obiect: anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință se prezintă La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta, personal și asistată de av., în baza împuternicirii avocațiale din 12 noiembrie 2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual, în reprezentarea intimaților pârâți, av. ]n substituirea av., în baza împuternicirii de substituire din 4 februarie 2009 emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual, intimatul, lipsă intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că că recursul este legal timbrat cu suma de 18,5 lei achitată conform chitanței seria - - din 12 noiembrie 2008 emisă de Trezoreria O și timbru judiciar în sumă de 0,15 lei, după care:
La întrebarea instanței, intimatul a învederat că el și sora sa au știut că în masa succesorală a tatălui a intrat doar J din casă și că asupra acestei jumătăți poartă cota lor dobândita prin moștenire, de altfel aceasta fiind și cota pe care au înstrăinat-o fratelui și soției acestuia.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului, modificarea în întregime a hotărârilor atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost aceasta formulată, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimaților pârâți solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Pentru a da posibilitate părților de a depune concluzii scrise și, în vederea deliberării,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la de 11 februarie 2009, cam. 39
Pentru când părțile au termen în cunoștință.
Dată în ședința publică din 4 februarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - - - -
Președinte:Dana CiganJudecători:Dana Cigan, Felicia Toader, Doina Măduța
