Anulare act. Decizia 301/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 301
Ședința publică de la 04 Martie 2009
PREȘEDINTE: Nela Drăguț
JUDECĂTOR 2: Mariana Mudava
JUDECĂTOR 3: Mihaela Loredana
Grefier: -
Pe rol, judecarea contestației în anulare formulată de contestatorii G și () împotriva deciziei civile nr. 1009 din 25 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații (),.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns contestatorul G, reprezentat de avocat, contestatorul (), personal și asistat de același avocat și intimatul (), personal, lipsind intimatele,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței depunerea întâmpinării de către intimatul (), după care;
Instanța a comunicat apărătorului contestatorilor un exemplar de pe întâmpinarea depusă de intimatul ().
Avocat, pentru contestatorii G și (), a precizat că nu solicită termen pentru a observa întâmpinarea comunicată la termenul de astăzi.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra contestației în anulare.
Avocat, pentru contestatorii G și (), a pus concluzii de admiterea contestației în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 318 alin. 1 teza II Cod procedură civilă, anularea deciziei civile contestate și fixarea unui termen de judecată în vederea rejudecării recursului, apreciind că instanța de recurs a omis să se cerceteze și să se pronunțe motivat asupra criticilor invocate prin motivele de recurs, despre care nu face vorbire în considerentele deciziei civile atacate.
Intimatul () a solicitat respingerea contestației în anulare ca nefondată și menținerea deciziei civile contestate ca fiind legală și temeinică; cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față:
Prin sentința civilă nr. 4239 din 30.06.2006, pronunțată de Judecătoria Tg.J în dosarul nr. 5316/2006, a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanții (zis ) domiciliat în comuna, sat, județul G și G domiciliat în B, str. -. -,.18,.3,.3,.49, sector 5, în contradictoriu cu pârâtul (zis ) domiciliat în Reșița, str. -, nr. 20,. 20,. 16, județul C-S, acțiune ca a avut ca obiect constatarea nulității absolute a înscrisului denumit "testament" încheiat la data de 12.12.1986 de autorul în favoarea pârâtului, cu cheltuieli de judecată.
Au fost respinse cererile de intervenție formulate de intervenientele domiciliată în -J, str. -,.5,.1,.15, județul G și domiciliată în J, str. -,.5,.1,. 13, județul G și s-a anulat ca netimbrată cererea reconvențională.
Reclamantul a fost obligat să achite pârâtului () cheltuieli de judecată în cuantum de 190 lei.
Față de probele administrate instanța a reținut că în cauză sunt îndeplinite dispozițiile art. 859 Cod civil, iar cu privire la acțiunea pentru anularea actului pentru viciu de consimțământ, instanța a reținut că o astfel de acțiune este supusă prescripției de trei ani prevăzută de Decretul nr. 167/1958, întrucât existența consimțământului, prin exprimarea voinței la încheierea actului, atrage sancțiunea nulității relative, iar termenul a început să curgă de la data când reclamanții au luat la cunoștință despre testament, respectiv anul 1998, când a fost depus în dosarul de partaj.
Împotriva sentinței au declarat apel G și ().
Prin motivele de apel s-a susținut că sentința primei instanțe este netemeinică și nelegală, în raport de dispozițiile art. 859 Cod civil. Și că în virtutea rolului activ, instanța avea obligația să pună în vedere pârâtului () să prezinte testamentul în original în vederea verificării de scripte în raport de disp. art. 177.pr.civ.
Prin decizia nr. 716A din 21 noiembrie 2006, fost respins ca nefundat apelul declarat de D () și împotriva sentinței civile nr. 4239 din 30.06.2006, pronunțată de Judecătoria Tg-J, în dosarul nr. 5316/2006.
Împotriva acestei decizii s-a declarat recurs de către D ( ) și
Criticile în recurs au vizat încălcarea disp. art. 307 pct. 7.pr.civ. art. 304 pct. 9 rap. la disp. art. 1177, 1178 Cod civil.
Prin decizia civilă nr. 668 din 17 mai 2007, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA Secția Civilă, a fost admis recursul declarat de recurenții reclamanți s-a casat decizia și s-a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Gorj.
Prin motivele deciziei de casare s-au dat îndrumări instanței de apel în sensul că instanța de apel, era obligată să examineze litigiul și prin verificarea înscrisului tăgăduit în condițiile art. 177-178.pr.civ.
Astfel, potrivit disp. art. 177 alin 2.pr. civ. " moștenitorii sau urmașii acestuia de la care se pretinde a fi înscrisul pot declara că nu cunosc înscrisul sub semnătura acestuia, în care situație se va proceda fie la o verificare de script prin confruntarea scrierii sau semnăturii de pe înscrisul necunoscut cu scrierea, sau semnătura de pe alte înscrisuri, care emană neîndoielnic de la acea persoană, fie la efectuarea unei expertize grafologice.
În speța de față, instanța era datoare să lămurească în primul rând, dacă actul a fost sau nu scris în întregime de autor și apoi dacă asistența materială a pârâtului la redactarea testamentului a viciat libertatea de ultimă voință a testatorului.
După această casare cu trimitere, cauza a fost înregistrată la Tribunalul Gorj Secția Civilă sub nr-.
Cu ocazia rejudecării în apel la 29 august 2007, instanța a pus în discuția părților obligația acestora de a depune înscrisuri spre verificare, potrivit disp. art. 176-179.pr. civ, și intimatului pârât () să depună înscrisul denumit "testament" din 12.12.1986.
Așa cum se reține din considerentele deciziei nr. 321A din 29.08.2007, părțile au declarat că nu dețin înscrisuri olografe de la autor, că cererea de înscriere în este semnată de către autor, ca și semnăturile din registrele agricole.
Prin decizia civila 321A/2007 a Tribunalului Gorj, apelul a fost respins ca nefondat, reținându-se că, deși instanța avea obligația să examineze litigiul prin verificarea înscrisului tăgăduit, reclamanții aveau obligația să depună înscrisuri, pentru a realiza o verificare de scripte, dar, aceștia susținând că autorul nu știa carte nu au avut interesul să depună stăruință pentru a depune aceste înscrisuri, solicitând numai obligarea pârâtului să depună în original testamentul.
Împotriva deciziei au declarat recurs reclamanții D () și D
Recursul a fost soluționat prin decizia 1378 din 13.12.2007, pronunțată în dosarul -.
Prin această decizie s-a admis recursul s-a casat decizia și s-a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalului Gorj, cu motivarea că nu s-au respectat îndrumările date tribunalului prin decizia 668 din 17 mai 2007 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA.
Din considerentele deciziei s-a reținut, că în situația în care instanța de rejudecare, a constatat imposibilitatea administrării probei verificării de înscrisuri sau a expertizei grafoscopică, instanța avea obligația de a proceda la completarea probatoriilor, dispunând administrarea oricăror dovezi necesare, pentru a stabili cu certitudine, dacă testamentul contestat îndeplinește dispozițiile prevăzute de dispozițiile art. 859. civil și că refuzul pârâtului de a depune originalul testamentului trebuia sancționat potrivit dispozițiile art. 139 Cod civil.
Rejudecând așadar cauza și în raport de indicațiile deciziei de casare, Tribunalul Gorja dispus respingerea apelului ca nefundat.
Din motivarea acestei hotărâri se poate reține că testamentul olograf este valabil, s-a dovedit a fi scris, datat și semnat de către defunct, așa încât orice critică făcută împotriva testamentului rămâne lipsită de temei, iar testamentul poate dobândi toate efectele juridice pentru care a fost întocmit.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs recurenții G și solicitând casarea ei ca nelegală cu trimiterea cauzei pentru rejudecare și completarea probatoriului susținând că instanța nu a administrat tot probatoriul care trebuia administrat și din acest motiv nu a reținut o stare de fapt corectă.
De asemenea instanța a reținut o stare de fapt greșită și nedovedită, actele probatorii din dosar nefiind în măsură să facă dovada existenței și legalei întocmiri a testamentului.
Prin decizia nr.1009 din 25 noiembrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, s-a respins ca nefondate recursurile formulate de reclamanții G, ( ) și pârâtul ( ) împotriva deciziei civile nr. 240 din data de 11 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr- și a sentinței civile nr. 4239 din data de 30 iunie 2006 pronunțată de Judecătoria Tg J în dosar nr. 5316/C/2006 în contradictoriu cu intimatele interveniente și.
Criticile recurentului sunt critici de netemeinicie și nu pot constitui motive valabile și legale de recurs.
Tribunalul a fost investit prin casare cu trimitere să administreze tot probatoriul posibil de administrat în vederea lămuririi stării de fapt, iar această stare de fapt privea în mod exclusiv situația dacă testamentul olograf invocat în cauză a fost sau nu întocmit în mod legal.
Instanța a administrat toate probele propuse de părți și dispuse prin decizia de casare, iar în urma examinării probelor administrate, instanța a stabilit că testamentul a fost legal întocmit, scris, datat, semnat de către testator.S-a apreciat ca sustinerile legate de modul in care instanta a administrat acest probatoriu sau a retinut starea de fapt,sunt critici lipsite de temei legal,imprecise fara o legatura concreta cu decizia atacata.Criticile legate de modul in care instanta a retinut starea de fapt si solicitarea de reanalizare a probelor sint critici de netemeinicie neprevazute de art. 304.
La rândul său, pârâtul () a atacat cu recurs atât decizia de apel a Tribunalului Gorj, precum și încheierea din 3.09.2008 a aceleiași instanțe, solicitând modificarea lor în sensul acordării către intimatul recurent a cheltuielilor de judecată în apel. Petentul a arătat că a solicitat aceste cheltuieli, dar că instanța în mod eronat nu le-a acordat,
A cerut apoi completarea dispozitivului prin includerea obligării apelanților la cheltuieli de judecată, instanța însă prin încheierea atacată a dispus respingerea acestei cereri.
Recursul pârâtului a fost respins ca nefondat.
Pârâtul nu a cerut cheltuielile de judecată nici prin încheiere și nici prin motivele de recurs.
În această situație, în mod firesc și perfect legal, aceste cheltuieli nu au putut fi acordate.
Oricum recurentul pârât păstrează un drept de a solicita oricând aceste cheltuieli, dar numai pe calea unei acțiuni separate.
Împotriva deciziei au formulat contestație în anulare contestatorii G și (), solicitând admiterea acesteia, anularea hotărârii, rejudecarea recursurilor cu consecința admiterii, cheltuieli de judecată.
S-au invocat dispozițiile art.318 alin.1 teza II Cod pr.civilă, în sensul că, instanța de recurs a omis să cerceteze motivele întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.7 și 9 Cod pr.civilă, circumscrise criticilor încălcării de către instanța de apel a dispozițiilor art.261 alin.5 Cod pr.civilă, art.129 alin.5, art.167 și urm. și art.295 alin.5 Cod pr.civilă.
Menționează că recursul cuprinde motive de nelegalitate, nu de netemeinicie și anume: instanța de apel a încălcat obligația rolului ei activ, decizia pronunțată în apel era nemotivată în fapt, făcând doar expunere a declarațiilor celor patru martori,și fără a face o evaluare a acestor probatorii a reținut că testamentul olograf îndeplinește cerințele art.859 Cod civil.
De asemenea, cel de-al doilea motiv al contestației raportat tot la art.318 alin.1 teza II Cod pr.civilă este acela că instanța de recurs nu a analizat motivele invocate, circumscrise încălcării dispoz. art.315 alin.1, art.174, 178 și urm. Cod pr.civilă și dispoz. art.1177 și 1178 Cod civil.
S-a formulat întâmpinare de către (), solicitând respingerea contestației,întrucât motivele indicate constituie reiterări din recursurile și judecățile anterioare ce au fost analizate amănunțit.
S-au depus la dosar: taxă timbru, timbru judiciar, împuternicire avocat, decizia nr.1009/2008.
Contestația în anulare este neîntemeiată.
Se reține că instanța de recurs a analizat în mod sintetic, global toate motivele de recurs invocate, răspunzând în mod unitar printr-un considerent comun.
Pe calea contestației în anulare întemeiată pe dispozițiile art.318 alin.1 teza II Cod pr.civilă nu se poate critica nici modul în care instanța de recurs a rezolvat problema de drept, nici neînsușirea motivelor de casare de către instanță.
Instanța de recurs este în drept să grupeze motivele și argumentele folosite de recurent în dezvoltarea motivelor de recurs, pentru a răspunde printr-un considerent comun. Este suficient, ca instanța de recurs să arate considerentele pentru care motivele sunt apreciate neîntemeiate.
Dacă mai multe motive au fost analizate și respinse în bloc nu se mai poate invoca art.318 Cod pr.civilă.
Nu este neapărat necesar ca instanța să răspundă separat fiecărui motiv, ci este important să le analizeze pe toate, argumentele putând fi grupate și răspunsul să fie comun.
În speță, instanța de recurs a analizat integral, complet motivele de recurs, și grupându-le a răspuns într-un mod unitar.
Cu privire la primul motiv al contestației, privit nu izolat ci, lecturând și dezvoltarea sa amplă din cererea de apel, se reține că este neîntemeiat.
În recurs, instanța s-a pronunțat - chiar dacă nu separat, pe criticile invocate, în prima parte a deciziei atacate.
De asemenea cu privire la criticile din recurs asupra cărora, contestatorii prin cel de-al doilea motiv susțin că instanța nu s-a pronunțat, și acestea se regăsesc examinate în partea a II-a a motivării recursului.
Aceste aspecte circumscrise art.1177 și 1178 Cod civil, 177 și 178 cod civil și urm. se referă la probațiune și instanța de recurs a răspuns sintetic tuturor criticilor invocate concluzionând că instanța a admis toate probele și în urma examinării acestora, s-a stabilit că testamentul a fost legal întocmit, scris, datat, semnat de către testator. Totodată s-a apreciat, ținând seama de maniera formulării recursului că "orice susținere a recurenților legate de modul în care instanța a administrat acest probatoriu sau a reținut starea de fapt pe baza căreia s-a pronunțat, sunt critici lipsite de temei, formulate vag, imprecis, fără o legătură concretă cu decizia atacată. De asemenea criticile legate de modul în care instanța a reținut starea de fapt, precum și solicitarea de reanalizare a probelor rămân critici de netemeinicie, neprevăzute ca motiv valabil de recurs conform art. 304 cod pr.civ. și ca urmare lipsite de un temei legal valabil".
Față de cele expuse, apreciind că nu sunt incidente dispozițiile art.318 alin.1 Teza II Cod pr.civilă, Curtea va respinge contestația în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorii G și () împotriva deciziei civile nr. 1009 din 25 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații (),.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Martie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Grefier, |
Red.
Tehn.2 ex
16.03.2009
Președinte:Nela DrăguțJudecători:Nela Drăguț, Mariana Mudava, Mihaela Loredana
