Anulare act. Decizia 307/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 307/2009
Ședința publică de la 03 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Gheorghina Nagy Nicoară vicePREȘEDINTE: Cristina Gheorghina Nagy Nicoară
JUDECĂTOR 2: Mihaela Florentina
Judecător
Grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra contestațiilor în anulare formulate de contestatorii, Consiliul local al municipiului T și Primarul municipiului T împotriva deciziei civile nr. 35/2009 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar civil nr-.
Se constată că în termenul de pronunțare acordat în cauză s-au depus concluzii scrise din partea contestatoarea, fax și original.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din 26 iunie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra contestațiilor în anulare de față;
Prin decizia civilă nr. 35/2009 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr- a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuienții Primarul Municipiului T și Consiliul Local al Municipiului T împotriva deciziei civile nr. 613/2007 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara.
În motivarea deciziei s-a reținut că din analiza considerentelor expuse de instanța de recurs și care au stat la baza deciziei a cărei revizuire se cere rezultă că actul considerat de revizuienți "act nou" a fost avut în vedere la pronunțarea deciziei. În mod explicit Curtea de Apel Timișoaraa arătat data la care a fost depusă de reclamant cererea de despăgubiri bănești formulată în baza Legii nr. 112/1995, hotărârea comisiei, datele la care au fost încheiate înscrisurile și a explicat pentru ce a luat în considerare anumite acte și fapte, înlăturând alte susțineri ale părților.
Raportându-se susținerile revizuienților la condițiile impuse de art. 322 pct. 5 cod procedură civilă s-a constatat că acestea nu sunt îndeplinite deoarece înscrisul considerat nou de revizuienți a existat la data soluționării cauzei în recurs și a fost avut în vedere de instanță, interpretat apoi potrivit prevederilor legale.
S-a apreciat că celelalte aspecte menționate în motivarea revizuirii nu se încadrează în prevederile textului legal invocat, revizuirea fiind o cale de atac extraordinară cu motive strict și limitativ prevăzute de lege. De asemenea, s-a reținut că restul susținerilor revizuienților din motivarea acestei căi de atac se constituie în veritabile motive de recurs care vizează temeinicia și legalitatea deciziei atacate, inadmisibil de verificat în această cale extraordinară de atac.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatoarea în dosar nr- la care s-a conexat la termenul din 20 martie 2009 dosarul nr- în care s-a înregistrat contestația în anulare formulată Consiliul Local al Municipiului T și Primarul Municipiului T împotriva aceleiași decizii.
Prin contestația în anulare formulată, contestatoarea a solicitat anularea deciziei contestate și rejudecarea cererii de revizuire.
Arată că motivul contestației în anulare se regăsește în prevederile art. 318 cod procedură civilă, considerând că soluția instanței nu poate fi decât rodul unei evidente greșeli materiale.
Motivând contestația, se susține de către contestatoare că înscrisul nou ce a stat la baza cererii de revizuire, respectiv adresa nr. 11058/28.08.2007 nu exista la data pronunțării soluției instanței de recurs ( 11.06.2007), astfel că susținerea instanței de revizuire potrivit căreia la data pronunțării recursului acest act exista nu poate fi primită.
Arată că nu se poate interpreta nici faptul că împrejurarea atestată de actul nou era cunoscută instanței de recurs, deoarece, ceea ce cunoștea această instanță era existența unei cereri de revendicare în timp ce, adeverința revizuientului atesta că solicitarea numitului era o cerere de despăgubiri.
O altă greșeală materială constă în faptul reținerii de către instanța de revizuire a formulării cererii în baza Legii nr. 112/1995 la data de 20.07.1996, a încheierii contractului de vânzare - cumpărare la 20.12.1996 și a soluționării cererii formulate în baza prevederilor Legii nr. 112/1995 doar la data de 12.06.1998, deși, potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 112/1995 termenul în care există o interdicție de vânzare era termenul de depunere al cererilor de retrocedare de către foștii proprietari.
Mai precizează că instanța de revizuire nu a mai analizat îndeplinirea celorlalte condiții de admisibilitate a cererii de revizuire, apreciind că față de "lipsa caracterului de înscris nou" a adeverinței prezentate de revizuientă aceste condiții nu se impun a mai fi analizate.
Consideră că cererea de contestație în anulare este admisibilă în condițiile art. 318 cod procedură civilă, față de împrejurarea că instanța investită cu soluționarea cererii de revizuire este o instanță de recurs, în sensul că însăși cererea de revizuire este formulată împotriva unei soluții pronunțate de instanța de recurs. Chiar dacă legiuitorul se referă la hotărârile instanțelor de recurs, revizuirea solicitată împotriva unei hotărâri pronunțate în recurs se judecă de instanța competentă să soluționeze recursul, soluția are un caracter
irevocabil și, dacă ar fi fost admisă, revizuirea ar fi dus la o nouă soluționare a recursului.
În drept invocă dispozițiile art. 318 cod procedură civilă.
Prin motivele suplimentare ale contestației în anulare, contestatoarea mai arată că în momentul analizării condițiilor de admisibilitate a cererii de revizuire instanța a comis câteva greșeli materiale, respectiv, face trimitere nu la cererea formulată în baza Legii nr. 112/1995 de antecesorul intimatului ci la decizia dată în dosarul de Lege nr. 112/1995. Această decizie a existat la dosarul cauzei dar cererea de despăgubiri nu. Prin urmare, susținerea instanței de revizuire conform căreia actul nou a fost avut în vedere la soluționarea recursului, nefiind unul nou este rodul unei greșeli materiale.
La rândul lor, prin contestația formulată, contestatorii Consiliul Local al Municipiului T și Primarul Municipiului T au solicitat anularea deciziei contestate și admiterea cererii de revizuire a deciziei nr. 613/2007 a Curții de Apel Timișoara.
În expunerea motivelor contestației în anulare arată că decizia nr. 35/2009 este netemeinică și nelegală, instanța necercetând și neanalizând cu suficientă atenție nici probele depuse la dosarul cauzei și nici decizia a cărei revizuire se solicita.
Consideră că în mod eronat instanța a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile art. 322 pct. 5 cod procedură civilă, și că înscrisul considerat nou de revizuienți a existat la data soluționării cauzei în recurs și a fost avut în vedere de instanță. Aceasta, deoarece, niciunde în cuprinsul deciziei civile nr. 613/2007 instanța de recurs nu a făcut vorbire despre cererea de despăgubiri ( actul nou) formulată de reclamantul la data de 2.07.1996.
Din considerentele deciziei nr. 613/2007 rezultă cu evidență că actul de vânzare - cumpărare este încheiat anterior datei la care s-a formulat cererea reclamantului către Comisia pentru aplicarea Legii nr. 112/1995, astfel că înscrisul nou nu a fost avut în vedere de instanța de recurs și nu a fost interpretat potrivit dispozițiilor legale. În această situație, instanța de recurs a făcut o interpretare și aplicare eronată a dispozițiilor Legii nr. 112/1995 și a HG nr. 11/1997.
Apreciază că și condiția impusă pentru admiterea cererii de revizuire în sensul că înscrisul descoperit și invocat în revizuire să aibă un caracter determinant este îndeplinită astfel că și sub acest aspect cererea de revizuire trebuia să fie primită.
Mai arată că în considerentele hotărârii pronunțate în recurs instanța de recurs face grave confuzii la soluționarea recursului fără să observe că cererea reclamantului vizează doar acordarea de despăgubiri nu și restituirea în natură și că actul de vânzare - cumpărare al pârâtei a fost încheiat la data de 20.12.1996 adică atât anterior publicării HG nr. - cât și anterior formulării "precizării" depuse de mandatara petentului astfel că nu sunt incidente dispozițiile HG nr. 11/1997 privind suspendarea procedurii vânzării locuinței către fostul chiriaș.
Precizează că de la dosarul cauzei lipsesc mai multe înscrisuri depuse de pârâți și că toate hotărârile judecătorești depuse ca practică au fost date în favoarea chiriașilor cumpărători.
Cu privire la fondul cauzei susțin că sunt netemeinice și nelegale considerentele avute în vedere de instanță la pronunțarea deciziei nr. 613/2007 a Curții de Apel Timișoara, că HG 11/1997 nu poate fi aplicabilă în speță întrucât a fost publicată ulterior încheierii contractului de vânzare - cumpărare iar instanța trebuia să rețină buna credință a cumpărătorului, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art. 46 alin. 2 din Legea nr. 10/2001.
În drept invocă dispozițiile art. 317 pct. 1 și 2, art. 318 și art. 319 pct. 1 coroborate cu art. 322 pct. 5 cod procedură civilă, Legea nr. 112/1995, HG nr. 20/1996 și Legea 10/2001.
Prin întâmpinarea formulată în cauză Consiliul Local al Municipiului T și Primarul Municipiului T au solicitat admiterea contestației în anulare formulată de contestatoarea reluând în motivarea întâmpinării susținerile din contestația în anulare pe care aceștia au formulat-
Intimata SC L SRL a solicitat prin întâmpinarea depusă în cauză admiterea contestațiilor în anulare formulate de contestatori, arătând că decizia contestată este netemeinică și nelegală deoarece instanța de revizuire nu a cercetat și analizat cu atenție probele depuse la dosarul cauzei.
Prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei la data de 02.07.2009, contestatoarea a solicitat redeschiderea dezbaterilor și citarea numitului cu motivele contestațiilor în anulare, motivat de faptul vicierii procedurii de citare cu acesta deoarece procedura de citare cu Ungaria s-a făcut prin, conform ștampilei.
Curtea apreciază că în condițiile în care intimatul a semnat personal confirmarea de primire a citației sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 92 cod procedură civilă pentru ca procedura de citare cu acesta să fie legal îndeplinită, împrejurarea că procedura de citare s-a făcut prin neavând nicio relevanță sub acest aspect.
Ca atare, se constată că nu există nici un motiv legal care să justifice redeschiderea dezbaterilor.
Se impune, de asemenea, a se observa că asupra excepției lipsei calității de reprezentant a av., instanța s-a pronunțat la termenul de judecată din 26.06.2009.
Cu referire la cele două contestații în anulare, Curtea reține următoarele:
La termenul de judecată din 26.06.2009, instanța a pus în discuție, din oficiu, inadmisibilitatea contestațiilor în anulare întemeiate pe dispozițiile art. 318 cod procedură civilă, față de hotărârea contestată.
Prin contestația în anulare formulată, contestatoarea a arătat că cererea de contestație formulată împotriva unei hotărâri din revizuire este admisibilă în condițiile art. 318 cod procedură civilă, față de împrejurarea că instanța investită cu soluționarea cererii de revizuire este o instanță de
recurs, competentă să soluționeze recursul, că soluția din revizuire are caracter irevocabil și că în ipoteza admiterii revizuirea ar fi dus la o nouă soluționare a recursului.
Aceste argumente ale contestatoarei nu pot fi primite peste textul clar și lipsit de echivoc al art. 318 cod procedură civilă, care stabilește că singura condiție de valabilitate a contestației în anulare speciale se referă la obiectul acesteia care poate fi doar o hotărâre pronunțată de instanța de recurs.
În aceste condiții, prevederile art. 318 cod procedură civilă nu pot fi extinse și la alte hotărâri irevocabile decât cele pronunțate de o instanță de recurs, așa cum solicită contestatoarea.
Cum în speță hotărârea contestată nu a fost pronunțată de o instanță de recurs ci de o instanță de revizuire, contestația în anulare promovată de contestatoarea, întemeiată pe dispozițiile art. 318 cod procedură civilă este inadmisibilă. Ca atare se impune respingerea acesteia ca inadmisibilă iar cercetarea pe fond a motivelor formulate este inutilă.
În ceea ce privește contestația în anulare promovată de contestatorii Consiliul Local al Municipiului T și Primarul Municipiului T, se constată că aceasta este întemeiată în drept atât pe dispozițiile art. 317 cât și pe dispozițiile art. 318 cod procedură civilă.
Art. 317 cod procedură civilă prevede două situații care pot deschide calea contestației în anulare în temeiul acestui text de lege: necompetența sau neîndeplinirea procedurii de citare potrivit cu cerințele legii.
Deși se invocă în drept prevederile acestui articol, în cuprinsul motivelor contestației contestatorii nu identifică niciuna din situațiile de mai sus, Curtea neputând reține nici o neregularitate legată de competență ori de modul în care a fost îndeplinită procedura de citare în fața instanței de revizuire.
În aceste condiții, contestația în anulare promovată de cei doi contestatori și fundamentată în drept pe dispozițiile art. 317 cod procedură civilă urmează a fi respinsă ca nefondată.
Motivele contestației în anulare a celor doi contestatori vizează în esență nelegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de revizuire, erorile făcute de această instanță cu ocazia cercetării și analizării probelor și a deciziei nr. 613/2007 dar și gravele confuzii ale instanței de recurs.
În condițiile în care nu există motive referitoare la necompetență ori vicii de procedură care să se încadreze cerințelor art. 317 cod procedură civilă, motivele contestației în anulare nu pot fi circumscrise decât dispozițiilor art. 318 cod procedură civilă.
Însă, așa cum s-a reținut cu ocazia examinării condițiilor de admisibilitate a contestației în anulare formulată de, din perspectiva dispozițiilor art. 318 cod procedură civilă, cererea de contestație în anulare întemeiată pe acest text de lege și formulată împotriva hotărârii unei instanțe de revizuire este inadmisibilă.
Prin urmare, pentru aceleași considerente ca și în cazul contestației formulate de contestatoarea, Curtea va decide în sensul
( continuarea deciziei civile nr. 307/03.07.2009 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr-)
respingerii ca inadmisibilă și a contestației în anulare pe care cei doi contestatori și-au întemeiat-o pe dispozițiile art. 318 cod procedură civilă.
Față de cele reținute, în baza art. 317 - 320 cod procedură civilă, Curtea va respinge cele două contestații în anulare.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimați.
Pentru aceste motive:
În numele legii
DECIDE
Respinge contestațiile în anulare formulate de contestatorii, Consiliul local al mun. T și Primarul mun. T împotriva deciziei civile nr. 35/2009 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 03.07.2009.
Președinte, - - - - | Judecător, - - | Judecător, |
Grefier, |
.
Tehn.
2 ex/15.07.2009
Jud.. - / /
Președinte:Cristina Gheorghina Nagy NicoarăJudecători:Cristina Gheorghina Nagy Nicoară, Mihaela Florentina
