Anulare act. Decizia 320/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 2396/2006)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 320/2008
Ședința publică de la 02 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâții G și, în contradictoriu cu intimatul reclamant, împotriva deciziei civile nr. 463/A/2005, pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil nr. 5027/2005, având ca obiect anulare act.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierile de amânare a pronunțării din 18 septembrie 2008, respectiv din 25 septembrie 2008, încheieri ce fac parte din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin încheierea nr. 3830/2000 pronunțată de Judecătoria Alba Iulia - Serviciul de Carte Funciară a fost admisă în parte cererea formulată de petentul și s-a dispus întabularea petentului în CF 4132 de în cota de părți cu titlu moștenire. S-a respins cererea privind întabularea petentului în CF 1334/II în cotă de 1/1 părți și pentru cota de părți din CF 4132 de.
Pentru a pronunța această încheiere, judecătorul delegat a reținut că raportând cererea petentului de întabulare la conținutul certificatului de moștenitor de calitate nr. 84/2000 și la sentința civilă nr. 2020/1999 pronunțată de Judecătoria Alba Iulia, a rezultat că s-a dispus întabularea petentului doar pentru cota legală de moștenire de 374 părți și doar din imobilul înscris în CF 4132 de, pentru celălalt imobil fiind în vigoare contractul de vânzare - cumpărare încheiat de antecesorul petentului cu terții G și.
Impotriva acestei încheieri au declarat apel petentul și petenții G și.
Plângerile și acțiunile în anulare formulate de părți au fost calificate drept apeluri prin sentința civilă nr. 569/2005 a Judecătoriei Alba Iulia, precum și prin sentința civilă nr. 2897/2003 a aceleiași instanțe.
In consecință s-a apreciat că în prezenta cauză sunt soluționate plângerile formulate de petenți, astfel:
In dosar civil nr. 5583/2000 plângerea formulată de G și cu privire la întabularea petentului în CF 4132 de, dosar conexat la dosarul nr. 5342/2000 al Judecătoriei Alba Iulia. De asemenea, în dosar civil nr. 5336/2000 al Judecătoriei Alba Iuliaa fost formulată plângere de petentul cu privire la întabularea petenților G și în CF 1334/II de și împotriva încheierii nr. 3830/2000 cu privire la respingerea capătului de cerere privind întabularea dreptului său de proprietate în cota de 1/1 părți din masa succesorală a defunctului din această carte funciară.
Petenții G și au solicitat respingerea cererii de întabulare a petentului și modificarea sub acest aspect a încheierii de întabulare nr. 3830/2000 și restabilirea situației anterioare de carte funciară în CF 4132 de.
In motivarea plângerii s-a arătat că întabularea s-a efectuat în baza certificatului de moștenitor nr. 84/2000 care reprezintă un certificat de moștenitor de calitate fără a fi stabilită masa succesorală după defunctul.
Prin sentința civilă nr. 930/1998 a Judecătoriei Cluj N definitivă și irevocabilă, s-a dispus anularea certificatului de moștenitor nr. 42/1995 eliberat în favoarea lui, astfel că nu mai putea fi eliberat un nou certificat de moștenitor care să ateste aceleași date din certificatul de moștenitor deja anulat.
Prin sentința civilă nr. 2020/1999 a Judecătoriei Alba Iulia, anexată certificatului de moștenitor nu s-a stabilit cota de moștenire a petentului și nici nu s-a specificat cota parte cu privire la care s-a anulat contractul de vânzare - cumpărare întabulat în CF 4132 de.
In plângerea formulată de petentul s-a invocat faptul că în mod greșit a fost respins capătul de cerere privind întabularea dreptului său de proprietate în cf 1334/II întrucât prin sentința civilă nr. 2020/1999 a Judecătoriei Alba Iulia, definitivă și irevocabilă, s-a stabilit că acest imobil face parte din masa succesorală a defunctului în cota de 171 părți și s-a stabilit calitatea de succesor al petentului după bunicii săi și.
Prin decizia civilă nr. 463/A/15.XI.2005 Tribunalul Alba - Secția civilă a respins apelul pârâților G și, admițând apelul reclamantului, schimbând încheierea contestată, în sensul admiterii în totalitate a cererii acestuia, dispunându-se astfel întabularea sa asupra cotei de părți din imobilul înscris în CF 1334/II de, nr. top. 11/2 și 12/a/2.
S-a reținut în considerentele deciziei că prin sentința civilă 2020/1999 a Judecătoriei Alba Iulia intrată în puterea lucrului judecat că masa succesorală a defunctului se compune din imobilele înscrise în CF 4032 și respectiv 1334/II de, că moștenitori acceptanți ai acestuia sunt - soție supraviețuitoare și - fiu, că masa succesorală a defunctei formează cota moștenită de la soțul ei, ca și moștenitorii acesteia în persoana reclamantului și a tatălui său.
A fost dispusă predarea succesiunii către reclamant și s-a anulat parțial contractul de vânzare - cumpărare intervenit între pe de o parte, G și pe de altă parte, cu privire la imobilul înscris în CF 4132 de.
S-a conchis că certificatul de moștenitor nr. 84/2000 prin care s-a atestat calitatea de moștenitor a reclamantului a fost emis în baza aceleiași sentințe.
A stabilit aceiași instanță că este irelevant faptul că anterior a fost anulat un alt certificat de moștenitor, respectiv nr. 42/1995, prin sentința civilă - a Judecătoriei Cluj N, în primul rând pentru că ulterior acestei sentințe s-a pronunțat hotărârea nr. 2020/1999 a Judecătoriei Alba Iulia care la rândul săi își produce efectele juridice.
La momentul soluționării cauzei, prin decizia civilă nr. 1807/2003 Curtea de Apel a stabilit că cele două hotărâri judecătorești nu sunt contradictorii. Drept urmare întabularea în CF urma să se facă în baza hotărârii judecătorești irevocabile, în ordinea succesiunilor în timp, context în care sunt operante dispozițiile art. 34 din Legea nr. 115/1938, raportat la art. 35, nemaifiind întrunite cerințele de existență ale dreptului înscris.
Hotărârea civilă nr. 2020/1999 a Judecătoriei Alba Iulia nefiind desființată îi conferă dreptul de întabulare pentru reclamant, cu privire la toate aspectele reale. Tot irelevant este faptul că la momentul formulării cererii de întabulare nici o instanță nu a dispus anularea vânzării asupra imobilului înscris în CF 1334/II de. Imobilul menționat face parte din masa succesorală după defunctul potrivit sentinței civile nr. 2020/1999, iar moștenitorul întabulat se putea întabula în baza acelei sentințe, aspect ce conferea părților posibilitatea utilizării altor căi legale pentru reglementarea situației. Prin urmare a conchis aceiași instanță, nu există nici un temei de drept care să determine reîntabularea în CF a unei hotărâri judecătorești irevocabile. In această argumentare a fost respins apelul pârâților G și, și admis apelul reclamantului, schimbându-se încheierea contestată, în sensul admiterii în totalitate a cererii formulate de apelant, dispunându-se astfel întabularea acestuia asupra cotei de părți din imobilul înscris în CF 1334/II de, nr. top. 11/2 și 12/a/2.
Impotriva deciziei civile nr. 463/A/2006 a Tribunalului Alba - Secția civilă, au declarat recurs pârâții G și, aducându-i critici sub aspectul nelegalității ei, solicitând în principal casarea acesteia și trimiterea cauzei la Judecătoria Alba Iulia, ca instanță competentă material, în primă instanță.
In subsidiar, s-a solicitat modificarea deciziei recurate în sensul respingerii apelului reclamantului intimat și admiterea plângerii acestora.
In expunerea de motive, sub un prim aspect, s-a invocat că Tribunalul Alba nu s-a pronunțat asupra excepției privind competența de soluționare a plângerii împotriva încheierii pronunțate în dosar nr. 3830/2000 a Serviciului de CF de pe lângă Judecătoria Alba Iulia.
In mod judicios Curtea de APEL ALBA IULIA prin decizia nr. 1066/A/2005, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba în considerarea deciziei nr. 2/26.02.2001 a ICCJ - Secțiile reunite, prin care în condițiile art. 52 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 și ale art. 2 punct 2 și art. 3 punct 3 din codul d e procedură civilă, încheierea judecătorului de CF este supusă căii de atac a apelului ce se judecă de tribunal iar recursul de curțile de apel.
La data pronunțării deciziei nr. 463/A/2006 intrase în vigoare Legea 247/2005 care prin Titlul XII a adus modificări Legii 7/1996, în sensul că art. 52 punct 2 fost modificat stabilindu-se astfel că încheierea de înscriere sau respingere poate fi atacată cu plângere la Biroul teritorial în 15 zile, plângerea depunându-se la Oficiul teritorial obligat să o înainteze judecătoriei.
In acest context tribunalul trebuia să-și decline competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba, aceasta urmând a soluționa apelul.
Din acest punct de vedere s-au încălcat dispozițiile art. 304 punct 3 cod procedură civilă.
Pe fondul cauzei, s-a susținut în esență, că instanța s-a pronunțat cu privire la ceea ce nu s-a cerut.
Se arată că instanța nu putea modifica încheierea de CF 3830/2000 fără ca în prealabil să dispună anularea acesteia.
In pronunțarea soluției de mai sus, instanța a luat în considerare doar sentința civilă nr. 2020/1999 a Judecătoriei Alba Iulia, ignorând dispozițiile sentinței civile nr. 930/1998 a Judecătoriei Cluj N, prin care s-a anulat certificatul de moștenitor nr. 42/1995 emis pe numele intimatului reclamant și că recurenții au dobândit dreptul de proprietate prin cumpărare asupra imobilului înscris în CF 1334/II de, nr. top. 11/2 și 12/a/2 ca și radierea dreptului de proprietate al reclamantului cu consecința restabilirii situației anterioare de CF și întabularea lor cu titlu de drept de cumpărare.
In acest context serviciul de CF în mod corect a respins cererea de întabulare a reclamantului.
Sub un alt motiv s-a arătat că de fapt motivele pe care se sprijină hotărârile sunt contradictorii - art. 304 punct 7 cod procedură civilă, în contextul în care pe de o parte se susține că între sentința civilă nr. 930/1998 a Judecătoriei Cluj N și sentința civilă nr. 2020/1999 a Judecătoriei Alba Iulia nu există contradicții, fapt confirmat greșit de altfel prin decizia civilă nr. 4280/2003 a Curții de Apel Cluj N.
In decizie se arată doar că nu există identitate de obiect și cauză.
Nu există nici un text de lege care să prevadă că o hotărâre mai recentă lipsește de efecte una pronunțată anterior.
Ori, sentința civilă nr. 930/1998 care reprezintă titlul lor în baza căruia s-au întabulat nu a fost desființat.
Sentința civilă nr. 2020/1999 a Judecătoriei Alba Iulia nu prevede întabularea în CF 1334/II de și nici chiar prin plângerea formulată împotriva încheierii de respingere a întabulării nu s-a solicitat acest lucru.
In drept s-au invocat dispozițiile art. 304 punct 3,6,7,8,9 și 10 cod procedură civilă.
Reclamantul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
S-a argumentat că nelegal s-a dat acea încheiere în contextul în care prin sentința civilă nr. 2020/1999 a Judecătoriei Alba Iulia pronunțată în dosarul civil nr. 2150/19999 s-a stabilit irevocabilă că imobilul face parte din masa succesorală a defunctului în cotă de 1/1 parte, dobândit de acesta în 1946, anterior căsătoriei cu, prin cumpărare.
Greșit se susține de pârâți prin motivele de recurs că instanța de apel nu s-ar fi pronunțat asupra excepției ce viza competența judecătoriei în soluționarea acelei plângeri împotriva încheierii din dosarul civil nr. 3830/2000 al Serviciului de carte funciară, încălcându-se astfel prevederile art. 304 punct 3 cod procedură civilă.
Instanța, dimpotrivă, susține că plângerile și acțiunile în anulare formulate de pârâți au fost calificate drept apeluri prin sentința civilă nr. 569/2005 a Judecătoriei Alba Iulia și respectiv 2897/2003 a aceleiași instanțe.
Mai mult conform Ordinului nr. 2371/C/22.12.1997 publicat în 84/23.02.1998, respectiv art. 57 și art. 130, încheierea este supusă căilor de atac prevăzută de procedura necontencioasă din codul d e procedură civilă, iar potrivit art. 52 din Legea nr. 7/1996 încheierea este supusă căilor ordinare de atac. Art. 336 cod procedură civilă prevede expres că o atare încheiere este supusă apelului.
Ulterior la 28.02.2008 pârâții recurenți au invocat ca motiv de ordine publică incompatibilitatea judecătoarei, pe motiv că în dosarul nr. 4662/2004 al Tribunalului Alba în care s-a pronunțat decizia 264/2004 având ca obiect apel împotriva sentinței civile nr. 2897/2003 din dosar 5336/2000 aceasta a făcut parte din completul de judecată.
Prin decizia nr. 264/2004 Tribunalul Alba - Secția civilă a dispus casarea cu trimitere, astfel că în noul ciclu procesual s-a format dosarul civil nr. 7732/2004, care s-a conexat la dosar - al Judecătoriei Alba Iulia având ca obiect nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare sub semnătură privată. Prin sentința civilă nr. 830/2005 a Judecătoriei Alba Iuliaa respins atât acțiunea principală cât și cererea reconvențională, iar apelul împotriva acestuia s-a soluționat prin decizia civilă nr. 463/A/2006 unde aceiași judecătoare a făcut parte din complet, nesocotindu-se dispozițiile art. 24 alin. 1 cod procedură civilă. Chiar dacă în primul ciclu procesual decizia pronunțată prin care se trimisese cauza spre rejudecare, în raport de cerințele textului de lege sus menționat devenise incompatibilă.
Au fost invocate ca motive de ordine publică care determină nulitatea deciziei, următoarele aspecte:
1. Sentința civilă nr. 2897/2003 și respectiv 569/02.02.2005 ambele ale Judecătoriei Alba Iulia când normal aceasta trebuia pronunțată în dosarul în dosarul 7732/2004 format după casarea cu trimitere.
2. Dosarul - deși a fost conexat la dosarul nr. 5259/2003 a fost soluționat în fapt prin două hotărâri definitive - atât prin sentința civilă nr. 569/2005 cât și prin sentința civilă nr. 830/2005 pronunțată în dosarul civil nr. 5259/2003.
3. dosarul 5342/2000 deși a fost conexat la dosarul nr. 5259/2003 ( vezi sentința civilă nr. 569/2005 a Judecătoriei Alba Iulia ) instanța de fond prin sentința civilă nr. 830/2005 omite a se pronunța asupra acestuia.
4. decizia civilă nr. 463/A/2006 este din 2005 și nu din 2006, cum greșit s-a trecut,
S-a invocat excepția de litispendență privitor la anularea încheierii de CF 1334/II de - în ce privește capătul 1 din acțiunea din dosarul nr. 5342/2000 ( dosar conexat la cel cu nr. 5259/2003) ce face obiectul dosarului civil nr- a Curții de APEL ALBA IULIA - cu capătul 2 din acțiunea introductivă din dosarul nr. 5259/2003 care face obiectul dosarului civil nr- tot a Curții de APEL ALBA IULIA. S-a solicitat astfel, ca în baza art. 164 cod procedură civilă, să se dispună conexarea prezentului dosar la cel cu nr-.
In drept pentru aceste aspecte s-au invocat dispozițiile art. 24 alin. 1 și art. 306 alin. 2 cod procedură civilă.
Analizând recursul prin prisma criticilor invocate în scris așa cum ele au fost ulterior precizate, ca și din oficiu în limitele conferite de art. 306 alin. 2 cod procedură civilă, instanța de recurs constată următoarele:
Prealabil analizării aspectelor ce vizează fondul cauzei instanța de contro judiciar, în baza art. 137 cod procedură civilă, va răspunde excepției referitoare la instanța competentă a soluționa plângerea împotriva încheierii pronunțată în dosarul nr. 3830/2000 al fostului serviciu de CF de pe lângă Judecătoria Alba Iulia.
Criticile ce vizează acest aspect, în sensul că instanța de apel nu ar fi analizat această chestiune nesocotind dispozițiile art. 304 punct 3 cod procedură civile sunt evident, nefondate.
A reținut în acest sens instanța că plângerile și acțiunile în anulare formulate de părți au fost calificate ca fiind apeluri, prin sentința civilă nr. 563/2005 a Judecătoriei Alba Iulia, ca și prin sentința civilă nr. 2897/2003 ale aceleiași instanțe. De altfel, conform Ordinului nr. 2371/C/22.12.1997 publicat în nr. 84/23.02.1998 - respectiv prin art. 57 și art. 130, atari încheieri sunt supuse căilor de atac prevăzute de procedura necontencioasă din codul d e procedură civilă. Legea nr. 7/1996 prin art. 52 prevede că încheierea este supusă căilor ordinare de atac, respectiv apelului ( art. 336 cod procedură civilă).
Nefondate sunt criticile și cu privire la aspectele de ordine publică care în opinia recurenților sunt de natură să determine nulitatea absolută a deciziei formulate.
Referitor la incompatibilitatea d-nei judecător, același aspect a format motiv de recurs și în cadrul dosarului civil nr- a Curții de APEL ALBA IULIA, în care s-a pronunțat decizia civilă nr. 319/2.10.2008. In cadrul analizării recursului din dosarul menționat, s-a arătat că aspectele invocate de recurenți și care sunt sinonime cu cele din prezenta cauză nu se circumscriu cerințelor impuse de art. 24 cod procedură civilă, care să atragă incompatibilitatea judecătoarei menționate, astfel că argumentele care au stat la baza acelei soluții nu vor mai fi reluate.
Referitor la celelalte aspecte invocate prin aceiași precizare a motivelor de recurs ca fiind de ordine publică ( fila 42 dosar recurs) se constată că acesta nu reprezintă decât evidente erori materiale care pot fi oricând îndreptate prin procedura special prevăzută de normele procesuale civile.
Referitor la conexiune, este indubitabil că în raport de dispozițiile art. 164 cod procedură civilă, părțile pot cere întrunirea mai multor pricini ce se află pe rolul aceleiași instanțe, sau instanțe deosebite de același grad, în care sunt aceleași părți și al căror obiect și cauză sunt strâns legate între ele.
De altfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra acestui aspect, raportându-se la împrejurarea că obiectul cauzei îl constituie forma, anularea încheierii de CF 1334/II de, nr. top. 11/2 și 12/a/2.
Fondate se privesc însă criticile ce vizează fondul cauzei cu privire la admiterea apelului reclamantului intimat, cu consecința schimbării sentinței primei instanțe și a întabulării acestuia asupra cotei de părți.
Evident, instanța de apel în luarea acestei măsuri a avut în vedere în exclusivitate sentința civilă nr. 2020/1999 a Judecătoriei Alba Iulia, prin care s-a dispus restabilirea situației anterioare de CF. S-a ignorat un aspect esențial, respectiv dispozițiile sentinței civile nr. 930/1998 a Judecătoriei Cluj N, care și ea se bucură de autoritatea lucrului judecat și nu poate fi lipsită de efecte juridice.
Evident că, potrivit art. 34 din Legea nr. 115/1938, se referă la faptul că rectificarea unei întabulări se poate face atunci când înscrierea în temeiul căruia s-a săvârșit sau titlul nu a fost valabil.
In speță, pentru pârâții recurenți titlul l-a reprezentat sentința civilă nr. 930/1998 a Judecătoriei Cluj N, valabilă și în prezent, ea producând efecte juridice prin întabularea în CF 1334/II de.
In considerarea acestor aspecte și în raport de textele de lege invocate, recursul pârâților se privește a fi întemeiat, urmând a se modifica parțial decizia atacată, respectiv, în sensul respingerii apelului reclamantului intimat împotriva încheierii de CF -.06.2000 a Biroului de CF de pe lângă Judecătoria Alba Iulia.
Vor fi menținute în rest celelalte dispoziții ale deciziei atacate.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru aceste motive:
In numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de petenții G și împotriva deciziei civile nr. 463/A/15 XI 2005 Tribunalului Alba - Secția civilă și în consecință:
Modifică în parte decizia atacată în sensul că:
Respinge apelul declarat de petentul împotriva Incheierii de CF nr. 3830/29.06.2000 a Biroului de CF de pe lângă Judecătoria Alba Iulia.
Menține în rest celelalte dispoziții ale deciziei recurate.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 2 X 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
.
Tehn.
2 EX/05.11.2008
-
- /
Președinte:Anca NeamțiuJudecători:Anca Neamțiu, Monica Farcaș
