Anulare act. Decizia 33/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 33/
Ședința publică din 26 ianuarie 2009
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: Daniela Petrovici
JUDECĂTOR 2: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 3: Irina Bondoc
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurenții pârâți și, ambii cu domiciliul în C,-, -.A,.9,.39, împotriva deciziei civile nr. 353, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 13 iunie 2008, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, domiciliat în comuna, județul T, -, domiciliată în C,-, -.10, județul C, BNP, cu domiciliul în C,-, -.B,.40 și CASA DE ASIGURĂRI A NOTARILOR PUBLICI, cu sediul în B, sector 1,-, având ca obiect nulitate act civil.
La primul apel nominal efectuat în cauză, conform art. 126 Cod procedură civilă, în complet de doi judecători, în persoana doamnelor și, se prezintă pentru intimații reclamanți și, avocat, intimatul reclamant, personal, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
Grefierul de ședință se referă asupra cauzei, învederând că au fost trimise la dosar relațiile solicitate de la Camera Notarilor Publici
Instanța, cu privire la timbraj, având în vedere că obiectul cererii îl reprezintă constatarea nulității unui act de vânzare-cumpărare fără a se cere repunerea părților în situația anterioară, septembrie 2006, anterior modificării intervenite în 2009, apreciază corect timbrată cererea.
Totodată, lasă cauza pentru a doua strigare, pentru întregirea completului de judecată, având în vedere că aceasta comportă discuții.
După reluarea cauzei, la ora 1140, în complet întregit, se prezintă pentru intimații reclamanți și, avocat, intimatul reclamant, personal, iar pentru intimata reclamantă BNP, răspunde avocat, în baza împuternicirii avocațiale aflată la dosar, lipsind celelalte părți.
Apărătorul intimaților reclamanți și, arată că cererea de chemare în garanție a fost disjunsă, astfel că nu mai are calitate și BNP.
Cu privire la natura căii de atac, consideră că aceasta este RECURS, deoarece valoarea obiectului deduc judecății este de peste patru miliarde lei.
Întrebate fiind, părțile prezente, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de depus în apărare și solicită acordarea cuvântului pe fond, pentru dezbateri.
Instanța ia act de declarația părților prezente, potrivit cu care acestea arată că nu mai au cereri prealabile de formulat sau probe de depus și, în temeiul dispozițiilor art. 150 din Codul d e procedură civilă, constată încheiată cercetarea judecătorească, acordându-le pe rând cuvântul, pe fond, pentru dezbateri.
Apărătorulintimaților reclamanți și,având cuvântul, pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de recurenții pârâți și. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Consideră că, instanța, în mod corect a analizat și a amânat pronunțarea, iar principiul dreptului la apărare nu a fost încălcat.
Apărătorul intimatei reclamante BNP arată că nu mai are calitate în cauză și lasă la aprecierea instanței.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
La 27 septembrie 2006 reclamanții și au chemat în judecată pârâții și solicitând instanței să constate nulitatea absolută a actului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 5386/07.08.2003 întocmit de BNP.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că terenul nu putea fi înstrăinat prin acte juridice între vii timp de 10 ani, adică până în anul 2005. Prin încheierea actului au fost încălcate dispozițiile art. 32 din Legea nr. 18/1991 care sancționează actul cu nulitatea absolută.
S-a mai susținut că mandatarul vânzătorului, pârâtul, nu putea să cumpere terenul pe care era împuternicit să îl vândă întrucât art. 1308 pct. 2 cod civil prevede o incapacitate specială în acest sens. În plus, prin procură a fost autorizat mandatarul să vândă terenul extravilan nu și cel intravilan care a format obiectul contractului de vânzare cumpărare, contractul fiind nul și pentru lipsa consimțământului vânzătorului.
Prin întâmpinare, pârâții au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, care nu este parte în contractul a cărui nulitate se invocă, excepția lipsei de interes și excepția prescripției dreptului la acțiune în ce privește incapacitatea specială prevăzută de art. 1308 pct. 2 Cod civil.
Pe fondul cauzei, pârâții au solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii motivând că în realitate au convenit cu să le înstrăineze proprietatea sa în cursul anului 2002, sens în care au achitat și o parte din prețul convenit. Procura a fost încheiată tocmai ca o garanție că vânzătorul își va respecta obligația.
Pârâții au formulat o cerere de chemare în garanție a Biroului Notarului Public solicitând ca, în cazul în care se va admite cererea reclamantului, instanța să dispună obligarea chematului în garanție la plata prețului de circulație a imobilului.
Prin sentința civilă nr. 12437 din 22 octombrie 2007 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul civil nr- s-au respins, ca neîntemeiate, excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantei și prescripției dreptului la acțiune.
Totodată, s-a admis cererea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții și și s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5386/07.08.2003 BNP.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele:
Prin procura specială autentificată sub nr. 690/14.02.2002 BNP, reclamantul a împuternicit pe pârâtul ca, în numele și pentru reclamant, să se prezinte și să îl reprezinte cu depline puteri în fața oricărui notar public în vederea înstrăinării terenului arabil în suprafață de 2 ha situat în extravilanul Municipiului C, zona M, județul
Anterior, la data de 30.07.1999 reclamantul, în calitate de viitor vânzător și reclamanta, în calitate de viitor cumpărător au încheiat promisiunea de vânzare autentificată sub nr. 2448 BNP, privind imobilul teren intravilan situat în C, cartier ce formează parcela 413/5 130.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5386/07.08.2003 BNP, contract a cărui nulitate absolută se solicită a se constata, reclamantul, prin mandatar, conform procurii autentificate sub nr. 690/14.02.2002 BNP, în calitate de vânzător, a vândut pârâtei, în calitate de cumpărător, întregul drept de proprietate asupra terenului viran, în suprafață de 986 mp. conform contractului de proprietate, 1008,62 mp, conform măsurătorilor, situat în intravilanul municipiului C 130 parcela A 415/5, Cartier M, județul
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei s-a reținut că, prin cererea formulată reclamanții au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5386/07.08.2003 BNP, astfel încât, având în vedere regulile ce guvernează regimul nulității absolute, aceasta poate fi invocată de orice persoană care are interes, ori reclamanta a făcut dovada interesului tocmai prin promisiunea de vânzare autentificată sub nr. 2448/30.07.1999.
Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune în ceea ce privește incapacitatea specială prevăzută de art. 1308 pct. 2 cod civil, s-a reținut că, potrivit dispoziției legale menționate, sub pedeapsă de nulitate, nu se pot face adjudecatari nici direct, nici prin persoane interpuse mandatarei, ai averii ce sunt însărcinați să vânză, astfel încât, sancțiunea care intervine într-o atare situație este nulitatea abslută a actului, astfel că poate fi invocată oricând, fiind imprescriptibilă.
S-a reținut că, și în măsura în care s-ar accepta soluția contrară, în sensul că interesele ocrotite prin edictarea acestei norme ar fi private, iar sancțiunea ar fi nulitatea relativă, excepția nu este întemeiată, întrucât, prin cererea formulată reclamanții au arătat că au luat cunoștință despre faptul că terenul a fost vândut în anul 2006 când s-au prezentat la Administrația Financiară pentru obținerea certificatlui fiscal necesar perfectării vânzării cumpărării între reclamanți.
Pe fondul cauzei instanța de fond a reținut că, deși prin procura specială autentificată sub nr. 690/14.02.2002 pârâtul a fost împuternicit să vândă terenul arabil în suprafață de 2 ha, situat în extravilanul Municipiului C, zona M, județul C, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 5386/07.08.2003 pârâtul, în calitate de mandatar al reclamantului, conform procurei menționate, a vândut pârâtei, soția sa, terenul în suprafață de 986 mp, situat în intravilanul Municipiului C, reprezentând 130 parcela A 413/5 cartier
Terenul ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare menționat a fost dobândit de reclamantul prin constituirea dreptului de proprietate conform Titlului de proprietate 18408/748/01.02.1994 emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor
Potrivit art. 32 alin.1 din Legea 18/1991 terenul atribuit conform art. 19 alin.1, art. 21 și art. 43 nu poate fi înstrăinat prin acte între vii timp de 10 ani, socotiți de la începutul anului următor celui în care s-a făcut înscierea proprietății, sub sancțiunea nulității absolute a actului de înstrăinare.
În speță dreptul de proprietate a fost constituit în favoarea reclamantului prin Titlul de proprietate nr. 18408/748/01.02.1994 emis de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C, iar contractul de vânzare cumpărare a cărui nulitate se invocă a fost autentificat la data de 07.08.2003, în interiorul termenului de 10 ani prevăzut de lege și prin încălcarea interdicției prevăzute de dispoziția legală menționată.
Pe de altă parte, potrivit art. 1308 pct. 2 cod civil sub pedeapsă de nulitate, nu se pot face adjudecatari nici direct, nici prin persoane interpuse, mandatarii ai averii ce sunt însărcinați să vânză, ori, în speță, deși calitate de cumpărător în contractul încheiat are pârâta, este de remarcat că potrivit art. 30 cod familiei, bunurile dobândite de oricare dintre soți, în timpul căsătoriei, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților.
În ceea ce privește cel de-al treilea motiv de nulitate instanța constatat că pârâtul a înstrăinat pârâtei un teren fără a avea calitatea de proprietar al acestuia și fără a avea în acest sens o împuternicire din partea adevăratului proprietar în condițiile în care procura privește un teren extravilan, iar prin contract se transmite dreptul de proprietate asupra terenului intravilan.
Totodată, s-a reliefat că, nici reclamantul nu avea în proprietate o suprafață de 2 ha teren extravilan, fiindu-i constituit prin titlu, dreptul de proprietate asupra terenului extravilan în suprafață de 1 ha și 9014 mp, situație în raport de care s-a apreciat că, este incidentă situația vânzării lucrului altuia, fapt ce reprezintă o operațiune speculativă, având o cauză ilicită și care atrage nulitatea absolută a convenției în baza art. 984 cod civil.
Împotriva susmenționatei sentințe au formulat apel pârâții și.
Prin decizia civilă nr. 353 din 13 iunie 2008 Tribunalul Constanțaa respins apelul ca nefondat.
În motivarea deciziei tribunalul a reținut că potrivit art.1308 pct.2 cod civil, mandatarii, atât convenționali cât și legali, împuterniciți a vinde un lucru nu pot să-l cumpere, întrucât, de regulă, nu se poate admite ca o persoană să cumuleze și rolul de vânzător și cel de cumpărător.
Legea a stabilit această prohibiție pentru ca mandatarul să nu fie pus în situația de a alege între interesul său, care este de a cumpăra cât mai ieftin și interesul pe care trebuie să-l apere, respectiv de a obține prețul cel mai ridicat.
Deși textul care reglementează prohibiția sugerează că sancțiunea care intervine în cazul nerespectării acestei interdicții ar fi nulitatea absolută, totuși, având în vedere interesul particular protejat, s-a apreciat că sancțiunea care intervine este nulitatea relativă.
Stabilind că sancțiunea care intervine este nulitatea relativă, termenul de prescripție este cel reglementat de art.3 alin.1 din Decretul 167/1958, respectiv de 3 ani.
Termenul de prescripție începe să curgă, potrivit art.9 din Decretul 167/1958, de la dat când cel îndreptățit a cunoscut cauza de anulare sau după expirarea a 18 luni de la încheierea actului.
Având în vedere că, în speță contractul a cărui nulitate s-a solicitat a se constata s-a perfectat la data de 07.08.2003 BNP, termenul de 3 ani începe să curgă fie de la data la care reclamantul a cunoscut despre cauza de anulare fie cel mai târziu de la data expirării a 18 luni de la data încheierii actului.
Întrucât nu s-a stabilit data la care reclamantul a luat cunoștință de cauza de anulare și oricum, cea reținută de instanța de fond depășește termenul de 18 luni, după expirarea căruia începe, în mod obiectiv, să curgă termenul de prescripție, instanța de apel a stabilit, ca moment de începere a curgerii termenului de prescripție de 3 ani, data de 07.02.2005, moment la care au expirat cele 18 luni.
Având în vedere că acțiunea a fost promovată la data de 27.09.2006, iar termenul de prescripție începe să curgă dela data de 07.02.2005, s-a apreciat că nu s-a împlinit termenul de prescripție al dreptului la acțiune în anularea contractului iar critica este neîntemeiată.
Prin procura specială autentificată sub nr. 690/14.02.2002 BNP, reclamantul a împuternicit pe pârâtul ca, în numele și pentru reclamant, să se prezinte și să îl reprezinte cu depline puteri în fața oricărui notar public în vederea înstrăinării terenului arabil în suprafață de 2 ha situat în extravilanul Municipiului C, zona M, județul
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5386/07.08.2003 BNP, contract a cărui nulitate absolută se solicită a se constata, reclamantul, prin mandatar, conform procurii autentificate sub nr. 690/14.02.2002 BNP, în calitate de vânzător, a vândut pârâtei, în calitate de cumpărător, întregul drept de proprietate asupra terenului viran, în suprafață de 986 mp,situat în intravilanul municipiului C 130 parcela A 415/5, Cartier M, județul
S-a apreciat că, în speță, a fost încălcată interdicția impusă de art.1308 pct.2 cod civil, întrucât, deși calitate de cumpărător, în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5386/07.08.2003 BNP, o are pârâta, aceasta este soția mandatarului, calitate care determină incidența dispozițiilor art. 30 cod familiei, potrivit cu care, bunurile dobândite de oricare dintre soți, în timpul căsătoriei, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților, astfel încât, și mandatarul a dobândit calitatea de cumpărător.
Încălcarea acestei dispoziții legale este sancționată cu anularea contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5386/07.08.2003 BNP.
Obiectul mandatului trebuie să fie determinat, posibil și licit, ca la orice contract.
În speță, contractul de mandat încheiat între reclamantul și a avut ca obiect încheierea unui act juridic, respectiv a unui contract de vânzare cumpărare, care reprezintă un act de dispoziție.
Pentru actele de dispoziție se cere un mandat special, astfel cum impune art.1536 alin.2 cod civil, potrivit cu care, ând e vorba de înstrăinare, ipotecare, sau de facerea unor acte ce trec peste administrația ordinară, mandatul trebuie sa fie special.
Pentru a fi special, este necesar să se indice natura operației juridice și obiectul ei.
În speță, prin procura specială autentificată sub nr. 690/14.02.2002 BNP, reclamantul a împuternicit pe pârâtul ca, în numele și pentru reclamant, să se prezinte și să îl reprezinte cu depline puteri în fața oricărui notar public în vederea înstrăinării terenului arabil în suprafață de 2 ha situat în extravilanul Municipiului C, zona M, județul
Din conținutul contractului de mandat, astfel cum rezultă din procura specială menționată, este indicată operațiunea juridică, respectiv înstrăinarea precum și obiectul acestei înstrăinări, respectiv terenul arabil în suprafață de 2 ha situat în extravilanul Municipiului C, zona M, județul
Față de cele reliefate, este evident că, obiectul operației juridice ce constituie obiectul contractului de mandat, respectiv înstrăinarea, este numai terenul arabil în suprafață de 2 ha situat în extravilanul Municipiului C, zona M, județul C, neputând fi extins, în mod unilateral de către mandatar și la alte terenuri la care nu se face referire în procura specială intervenită între părți, și aceasta potrivit art.1537 cod civil, prin care se arată că, mandatarul nu poate face nimic afară din limitele mandatului său.
În speță, mandatul special dat pentru vânzarea unui bun nu poate servi pentru vânzarea altuia.
Față de cele reliefate, s-au apreciat ca neîntemeiate criticile potrivit cu care instanța de fond ar fi interpretat în mod greșit procura specială încheiată de reclamant cu pârâtul, sau că limitele împuternicirii ar putea fi dovedite în mod liber ori că, prin această procură s-ar fi dat mandat și pentru vânzarea terenului intravilan, întrucât, s-ar încălca dispozițiile art.1536 alin.2 și art.1537 cod civil.
Instanța a considerat că nu prezintă nici o relevanță că nu s-au indicat parcelele sau solele, întrucât, s-a stabilit expres că ceea ce se va vinde este un teren arabil situat în extravilanul Municipiului C, în zona M, obiectul operației juridice fiind determinat prin aceste caracteristici, fiind deci exclusă vânzarea vreunui teren aflat în intravilanul Municipiului
Acest aspect rezultă și din faptul că, anterior încheierii contractului de mandat, s-a încheiat o promisiune bilaterală de vânzare cumpărare a terenului intravilan, între reclamant și numita, act autentificat sub nr.2448/30.07.1999 de BNP.
Față de această situație, s-a reținut lipsa consimțământului proprietarului, în speță a reclamantului, la vânzarea bunului său, astfel încât s-a apreciat că se impune anularea contractului de vânzare cumpărare perfectat în aceste condiții.
Lipsa consimțământului nu poate fi asociată cu vânzarea lucrului altuia, această împrejurare nefiind asociată condiției de valabilitate a contractului care este consimțământul, aceasta ținând de condițiile de valabilitate ale obiectului contractului de vânzare cumpărare, respectiv ca vânzătorul să fie proprietarul lucrului vândut, astfel încât, s-a apreciat că în mod greșit instanța de fond a reținut această cauză de nulitate absolută a contractului de vânzare cumpărare, critica formulată în acest sens fiind întemeiată.
De altfel, s-a arătat, nici reclamantul nu a invocat o astfel de cauză de nulitate și nici instanța nu a pus în discuția contradictorie a părților o astfel de cauză de nulitate.
Terenul ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare menționat a fost dobândit de reclamantul prin constituirea dreptului de proprietate conform Titlului de proprietate 18408/748/01.02.1994 emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor
Potrivit art. 32 alin.1 din Legea 18/1991 terenul atribuit conform art. 19 alin.1, art. 21 și art. 43 nu poate fi înstrăinat prin acte între vii timp de 10 ani, socotiți de la începutul anului următor celui în care s-a făcut înscierea proprietății, sub sancțiunea nulității absolute a actului de înstrăinare.
În speță dreptul de proprietate a fost constituit în favoarea reclamantului prin Titlul de proprietate nr. 18408/748/01.02.1994 emis de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C, iar contractul de vânzare cumpărare a cărui nulitate se invocă a fost autentificat la data de 07.08.2003, în interiorul termenului de 10 ani prevăzut de lege și prin încălcarea interdicției prevăzute de dispoziția legală menționată.
Prin aceste dispoziții legale este reglementat un caz de inalienabilitate temporară, în cadrul termenului prevăzut de lege terenul nu poate fi înstrăinat prin acte între vii, actele încheiate cu nerespectarea acestei interdicții fiind lovite de nulitate absolută.
Nu se poate reține că reclamantul și-a invocat propria turpitudine, întrucât, prin procura specială se menționează expres că perfectarea vânzării se va face cu respectarea prevederilor legale, astfel încât, mandatarul era obligat să aștepte trecerea termenului de 10 ani sau să perfecteze doar un antecontract de vânzare cumpărare ori a unui contract cu termen în care să se menționeze că transmiterea proprietății se va produce la data împlinirii termenului de 10 ani.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții și invocând încălcarea dreptului la un proces echitabil prin încălcarea dreptului la apărare.
S-a susținut că la data soluționării cauzei, 9 iunie 2008, avocatul care le reprezenta interesele nu s-a putut prezenta în instanță, solicitând amânarea cauzei. Au arătat recurenții că prin refuzul tribunalului d e amânare a cauzei le-a fost încălcat dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil prev. de art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Recursul nu este întemeiat.
În procedura derulată în fața Tribunalului Constanța, apelanții pârâți și au fost reprezentați de doamna avocat. La solicitarea domniei sale cauza a fost amânată în ședința din 17 martie 2008 pentru 14 aprilie 2008, instanța considerând justificată cererea de pregătire a apărării formulată de doamna avocat.
Ulterior, cauza a mai suferit amânări la 12 mai 2008 (pentru a se lua cunoștință de motivele de apel) și la 09 iunie 2008 (calificarea căii de atac).
Pentru acest ultim termen, avocatul apelanților pârâți și a solicitat o nouă amânare a cauzei printr-o cerere motivată de imposibilitatea pprezentării din pricina stării de sănătate a unui membru al familiei avocatului.
Tribunalul a luat în discuție această cerere în ședința publică din 09 iunie 2008, iar soluția de respingere a cererii de amânare a cauzei și de amânare a pronunțării pentru depunerea în formă scrisă a concluziilor apelanților respectă nu numai prevederile art. 156 Cod procedură civilă, dar și principiile și garanțiile unui proces echitabil în sensul art.6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
principală a garanțiilor unui proces echitabil, principiul contradictorialității presupune, în esență, posibilitatea pentru părțile unui proces de a lua cunoștință de toate piesele și observațiile prezentate judecătorului și de a le discuta.
Amânarea pronunțării dispusă de tribunal asigură apelanților posibilitatea de a prezenta concluziile și observațiile lot cu privire la cauză, procedura desfășurată anterior asigurând apelanților posibilitatea de a lua cunoștință de toate piesele dosarului.
Omisiunea reprezentantului convențional al apelanților de a prezenta tribunalului concluziile sale asupra procesului, chiar sub rezerva de a provoca rediscutarea unor chestiuni de fapt după repunerea pe rol a dosarului, nu poate avea ca efect desființarea hotărârii tribunalului pentru că procedura desfășurată în fața acestuia, în ansamblul său, a avut un caracter echitabil. Părțile au fost în mod efectiv ascultate și ele au avut ocazia să-și prezinte concluziile și observațiile lor, astfel încât soluționarea cauzei în lipsa apărătorului apelanților, din motive imputabile acestuia, nu determină vicierea procedurii derulate.
Curtea observă că soluționarea cauzei nu trebuia să respecte numai exigențele impuse de respectarea principiului contradictorialității, dar și termenul rezonabil de soluționare. În condițiile în care apelanții au uzat de manevre dilatorii, în mod corect tribunalul a sancționat conduita lipsită de diligență a apelanților și a pășit la judecata procesului.
Prin urmare, constatând că, în cauză, tribunalul a respectat dreptul la apărare al apelanților, precum și garanțiile unui proces echitabil impuse de art.6 paragraful 1 din Convenție, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil formulat de recurenții pârâți și, ambii cu domiciliul în C,-, -.A,.9,.39, împotriva deciziei civile nr. 353, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 13 iunie 2008, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, domiciliat în comuna, județul T, -, domiciliată în C,-, -.10, județul C, BNP, cu domiciliul în C,-, -.B,.40 și CASA DE ASIGURĂRI A NOTARILOR PUBLICI, cu sediul în B, sector 1,-, având ca obiect nulitate act civil.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - Pentru judecător - -, aflat în concediu de maternitate, conform art. 261(2) Cod procedură civilă, semnează Președinte de instanță, |
Grefier,
- -
Red.hot.jud.fond
Red.dec.jud.apel
Red./tehnored.jud.recurs /21.04.2009
Gref.AB/2 ex./22.04.2009
Președinte:Daniela PetroviciJudecători:Daniela Petrovici, Mihaela Popoacă, Irina Bondoc
