Anulare act. Decizia 404/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-.
DECIZIA NR.404
Ședința publică din data de 8 aprilie 2008.
PREȘEDINTE: Marin Eliza
JUDECĂTOR 2: Duboșaru Rodica
JUDECĂTOR 3: Gherasim Elisabeta
GREFIER - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâții, domiciliat în B,-, - 5,. A,. 12, sector 6, domiciliat în,-, județul P, împotriva deciziei civile nr. 574/ 15 oct. 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantele TA, domiciliată în,-, județul P, -, domiciliată în,-, județul P, pârâta - -, cu sediul în,-, județul P și intervenienții, domiciliată în,-, județul P, domiciliat în B,-, - 21,. 1,.3, sector 6.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 25 martie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată,care face parte integrantă din prezenta.
Curtea, pentru a da posibilitatea recurentului -pârât să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea la 1 aprilie 2008 când având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului amânat pronunțarea la 8 aprilie 2008 și rămânând în deliberare a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 642/2000 reclamantele -ta și au chemat în judecată - - pentru ca prin sentința ce o va pronunța să se constate nulitatea absolută a contractului de schimb nr. 662/25 febr. 1999.
În motivarea acțiunii reclamantele au arătat că - - a încheiat cu numiții și Al. contractul de schimb nr. 662/1999 prin care au fost schimbate două loturi în suprafață de 18122 mp. și 6523 mp., ambele aflate în extravilanul orașului cu alte două terenuri în suprafață de 10080 mp. și 20.160 mp. în orașul pct. "".
Reclamantele au mai arătat că terenurile schimbate de - - sunt proprietatea lor, lotul nr. 18122 mp. face parte din terenul de 3 ha. moștenit de la autorul reclamantei, respectiv și lotul de 6400 mp. moștenit de la autorul lui -ta, primul teren intrând în posesia pârâtei în baza Deciziei nr. 308/1953, iar celălalt fiind luat abuziv.
- - a formulat întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu admiterea acțiunii întrucât nici una din părțile contractului de schimb nu sunt proprietare ale terenului.
La data de 22 nov. 2000 și au formulat cerere de intervenție în interes propriu prin care au solicitat constatarea nulității absolute a contractului de schimb nr. 622/1999. În motivarea cererii intervenienții au arătat căs unt descendenții defunctei care alături de reclamanta sunt singurele moștenitoare ale defunctului ce a deținut în proprietate suprafața de 3 ha. din care face parte și lotul de 18122 mp. schimbat de pârâtă, iar drept urmare convenția s-a încheiat cu fraudarea legii fiind bazată pe o cauză ilicită.
Pârâta - - a depus note scrise prin care a solicitat respingerea acțiunii întrucât prin actul de schimb încheiat în forme autentice nu au fost vătămate drepturile reclamantelor, iar părțile nu dețin procese verbale de punere în posesie sau titluri de proprietate.
Pârâtul a solicitat respingerea acțiunii și a cererii de intervenție ca inadmisibilă întrucât aceștia nu au făcut dovada interesului primind acțiuni în baza Legii nr. 18/1991 pentru suprafața de 3,02 ha. iar reclamanta -ta s-a judecat pe calea dreptului comun pentru revendicarea acțiunii, respinsă prin sentința civilă nr. 2105/5 mai 1995 rămasă definitivă și irevocabilă. În subsidiar a solicitat respingerea acțiunii și a cererii de intervenție ca neîntemeiate.
După administrarea probelor cu acte, interogatorii, martori, expertiză topometrică la data de 15 iunie 2001 Judecătoria Câmpinaa pronunțat sentința civilă nr. 2140 prin care a respins acțiunea și cererea de intervenție în interes propriu.
Pentru a dispune astfel instanța de fond a reținut că, între pârâții - - și și s-a încheiat contractul de schimb nr. 662/1999 prin care terenurile de 18122 mp. respectiv 6523 mp. ale copermutanților - - au fost schimbate cu terenurile de 10080 mp. și 20160 mp. ale copermutanților.
Instanța de fond a mai reținut că în ceea ce privește pe reclamante, acestea nu au dovedit că sunt proprietarele terenurilor ce au fost obținute de pârâții în urma schimbului efectuat de - - deoarece pentru terenul de 18122 mp. reclamantei și autorilor intervenienților nu li s-a constituit dreptul de proprietate în natură, iar pentru terenul de 6523 mp. reclamantei -ta i s-a respins acțiunea în revendicare printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, stabilindu-se că în speță nu există nici o cauză de nulitate absolută.
Împotriva sentinței au declarat apel în termen legal reclamantele -ta și și intervenienții și criticând-o ca nelegală și netemeinică pe considerentul că în mod neîntemeiat instanța de fond a respins acțiunea și cererea de intervenție deoarece nu a avut în vedere că pârâta - - a declarat că este de acord cu admiterea acțiunii recunoscând că nu este proprietara terenurilor în litigiu.
Au arătat reclamantele că pârâții nu au titlu de proprietate pentru terenurile ce le-au oferit la schimb pârâtei - -.
Apelantele au mai susținut că și-au dovedit dreptul de proprietate asupra terenurilor în litigiu prin actele de vânzare-cumpărare nr. 1452/1942, 421/ 1950 și 3183/1951, iar din expertiza topometrică susțin apelanții că proprietatea reclamantei -ta a fost modificată prin mutarea hotarului vestic în urma contractului de schimb reieșind totodată că în realitate suprafața oferită de - - pârâților este de 38903 mp. și nu 24645 mp. cât este trecut în contract.
Au mai precizat apelanții că au dovedit existența unei cauze ilicite și a fraudei de lege deoarece încheierea actului s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 72 și art. 73 din Legea nr. 18/1991 lipsind avizul Ministrului Agriculturii și Alimentației Publice precum și certificatul pârâtei - - de atestare a dreptului de proprietate pentru cele două loturi schimbate.
Intimații-pârâți și au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat susținând că au dovedit dreptul de proprietate al tuturor copermutanților asupra terenurilor în litigiu, că reclamanții și intervenienții nu au putut face această dovadă și că în speță nu există nici un caz de nulitate absolută.
Prin decizia civilă nr. 2025/3 dec. 2001 Tribunalul Prahovaa respins ca nefondat apelul declarat, reținând că în cauză reclamantei și autorul intervenienților nu li s-a reconstituit în natură dreptul de proprietate asupra terenurilor care au făcut obiectul schimbului și în acest context este neîntemeiată critica privind atingerile aduse dreptului lor de proprietate prin întocmirea contractului de schimb.
S-a mai apreciat că nici împrejurările referitoare la existența cauzei ilicite și a fraudei de lege invocată de apelante nu au putut fi primite, iar celelalte aspecte invocate de apelanți privind împrejurarea că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor ce au făcut obiectul schimbului, nu au constituit motive de nulitate absolută.
Decizia civilă nr. 2025/3 dec. 2001 Tribunalului Prahovaa fost atacată cu recurs de către reclamantele -ta și și intervenienții și criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pe considerentul că în cauză în mod eronat a fost respinsă apărarea lor invocată prin motivele de apel în sensul că terenurile ce au făcut obiectul schimbului erau proprietatea lor și nu a părților care au întocmit contractul în litigiu.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea celor două hotărâri în sensul admiterii acțiunii și cererii de intervenție.
Potrivit art. 115 Cod procedură civilă intimații și au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat motivând că reclamanții și intervenienții nu au dovedit că autorii lor au avut titluri de proprietate asupra terenurilor ce au făcut obiectul schimbului sau că li s-au reconstituit în natură dreptul asupra acestor terenuri.
Considerând că nu s-a făcut dovada existenței fraudei la lege sau a cauzei ilicite, recurenții au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În data de 19 martie 2002 s-a dispus suspendarea judecății dosarului în baza disp. art. 244 pct. 1 Cod procedură civilă motivat de faptul că pentru terenul în litigiu a fost formulată de către recurenta-reclamantă cerere de restituire în baza Legii nr. 10/2001 iar prin decizia nr. 1673/ 4 martie 2005 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de intimații împotriva încheierii, dispunând casarea și trimiterea cauzei spre continuarea judecății.
În urma analizei actelor și lucrărilor dosarului, Curtea de APEL PLOIEȘTIa pronunțat decizia civilă nr. 1235/24 oct. 2005 prin care a admis recursul declarat de reclamanții -ta, și intervenienții și, a casat decizia recurată și a trimis cauza la aceeași instanța pentru rejudecare pentru completare probatorii și lămurirea interesului formulării prezentei acțiuni.
Dosarul a fost înregistrat la ribunalul Prahova sub nr. 8583/2005.
În rejudecare, după casare, au fost administrate probatorii cu acte, expertiză tehnică de specialitate topografie.
La data de 15 oct. 2007 Tribunalul Prahovaa pronunțat decizia civilă nr. 574 prin care s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a apelantei-reclamante -ta invocată de intimatul-pârât.
S-au admis apelurile civile declarate de apelantele - reclamante -ta, și intervenienții și împotriva sentinței civile nr. 2140/15 iunie 2001. S-a schimbat în tot sentința în sensul că s-a admis acțiunea și s-a constatat nulitatea absolută a contractului de schimb autentificat sub nr. 662/25 febr. 1999 la Biroul Notarial - -. S-a admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții și.
Pentru a pronunța această decizie tribunalul a reținut următoarele:
Prin contractul de schimb autentificat sub nr.662/25 febr. 1999, a cărui anulare s-a solicitat, pârâta -intimată - - a " dat în deplină proprietate și posesie domnilor și Al. "terenurile arabile în suprafață de 18122 mp. și 6523 mp. pretins proprietatea copermutantei în baza Legii nr. 18/1991,situate în extravilanul orașului, Șos. - 1 - - 45, în schimbul terenurilor arabile în suprafață de 10080 mp. și respectiv 20160 mp. situate în extravilanul orașului pct. "", pretins proprietatea intimaților - pârâți prin moștenire de la tatăl acestora, decedat în anul 1995, care le avea dobândite prin reconstituirea dreptului de proprietate privată conform Hotărârii Comisiei Județene P nr. 99/1991.
În ceea ce privește interesul promovării acțiunii în constatarea nulității absolute de către reclamante și intervenienți, prin decizia civilă nr. 1235/24 oct.2007 instanța de recurs a stabilit că acesta se justifică în măsura în care din probele administrate în cauză și în special din proba cu expertiză topografică reiese că autorilor acestora le-au fost preluate abuziv terenuri în proprietatea statului dacă au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru acestea și li s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 în natură sau acțiuni, precum și în măsura în care suprafețele de teren solicitate se suprapun suprafețelor de teren copermutate.
În acest sens, tribunalul a constatat că autorul reclamantei -ta, defunctul a avut în proprietate suprafața de teren de 0,64 ha situată în orașul,- care făcea parte dintr-o suprafață mai mare de 12500 mp. dobândită prin contractele de vânzare-cumpărare nr. 421/1950 și 3183/1951 situată la acea dată în V orașului, între vecinii Șoseaua Națională P - Câmpina, șoseaua județeană ce merge în orașul și. Terenul de 6400 mp. se suprapune în totalitate conform raportului de expertiză întocmit în cauză de expert, pe lotul 2 - 6523 mp.- din contractul de schimb.
În registrul agricol pe anii 1959 - 1963 defunctul a figurat în vol. 9 poz. 2 cu 5,10 ha teren în diverse puncte din care a predat în proprietatea statului o serie de suprafețe de teren în baza Decterului nr. 115/1959. Imobilul-teren cumpărat prin actul nr. 421/1950 se regăsește și la nivelul anului 1977, dar într-o suprafață mai mică, în cuprinsul certificatului de moștenitor nr. 1081/1977 eliberat de pe urma defunctului, având ca unica moștenitoare pe apelanta - reclamantă -ta fiind preluat abuziv fără titlu în proprietatea statului.
Conform adresei nr. 332/2001 emisă de Primăria orașului " moștenitorii defunctului au formulat atât cerere cât și contestație de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul în suprafață de 6400 mp. situat în, Șoseaua - 1 - 45". Totodată aceștia au mai formulat și o acțiune în revendicare a acestei suprafețe de teren ce a făcut obiectul dosarului nr. 6004/1994 în contradictoriu cu - -.
Acțiunea în revendicare a fost respinsă ca neîntemeiată prin sentința civilă nr. 2105/5 mai 1995 pronunțată de Judecătoria Câmpina, definitivă și irevocabilă, cu motivarea că nu poate fi promovată deoarece s-ar tinde la eludarea prevederilor Legii nr. 19/1991, în baza cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate al reclamanților pentru un teren de 1,44 ha. în acțiuni la IAS. În dosarul respectiv au fost depuse adeverința nr. 606/4 iulie 1992 princare s-a stabilit dreptul de proprietate moștenitorilor defunctului. pentru 1,44 ha în acțiuni și decizia nr. 277/28 mai 1992 prin care s-a stabilit dreptul de acțiuni în valoare de 149.657 lei pentru suprafața de teren de 1,22 ha echivalent arabil aflat în administrarea societății comerciale - -.
Față de constatarea acestei instanțe în sensul că pentru suprafața de teren revendicată( 6400 mp.) a fost reconstituit dreptul de proprietate prin acțiuni la - -, instanța nu a putut reține concluzia rezultată din constatările și verificările expertului topo, în sensul că decizia menționată nu privește terenul în litigiu ci alte suprafețe de teren.
Instanța a mai reținut că apelanta-reclamantă și apelanții-intervenienți și sunt moștenitorii defunctului care a deținut în proprietate suprafața de teren de 3,02 ha. preluată de stat în baza 308/1953, 2,65 ha și Decretului 115/1959 - 0,37 ha. fituată în orașul, str. -.
Terenul de 3 ha. face parte dintr-o suprafață mai mare de teren ce a fost cumpărat împreună cu în baza actului intervenit între aceștia și la 24 aprilie 1942, din care au înstrăinat ulterior prin acte autentice de vânzare-cumpărare diverse porțiuni de teren.
În registrul agricol vol. 58 poz. 5 din anii 1951 - 1955 figura cu 4,52 ha, iar în registrul agricol din perioada 1959 - 1963 cu 0,37 ha. și 0,10 curți-construcții.
După anul 1991 dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de aproximativ 3 ha. a fost reconstituit în acțiuni la - - prin Decizia nr. 277/28 mai 1992 care a stabilit dreptul la acțiuni pentru suprafața de teren de 3.02 ha echivalent arabil.
În ceea ce privește situația dacă moștenitorii celor doi defuncți ai autorilor și au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu, răspunsul a reieșit din adresa nr. 332/9 febr. 2001 emisă de Primăria orașului la solicitarea instanței în dosarul nr. 642/2000. Conform acestei adrese și a actelor anexate moștenitorii defunctului au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrată sub nr. 2072/7 martie 1991 prin care au solicitat suprafața de teren de 3,02 ha. predată conform 308/1953 și Decretul 115/1959, în această suprafață fiind inclusă și suprafața de 18.122 mp. situată la - - 45.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a intimatei - -, chiar dacă aceasta nu mai este în prezent în posesia nici unuia din terenurile în litigiu, în mod legal prezenta acțiune în constatarea nulității absolute a unui contract de schimb încheiat de societate cu pârâții -intimați a fost formulată în contradictoriu cu aceasta, în calitate de parte ( copermutant) în contractul de schimb a cărei nulitate absolută s-a invocat. Acțiunea formulată fiind o acțiune personală, în constatarea nulității unui contract și nu reală trebuia formulată în contradictoriu cu părțile contractante.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că pentru încheierea unui contract de vânzare-cumpărare este necesar ca, cumpărătorul să fie titularul dreptului ce se înstrăinează, în caz contrar vânzătorul neputând transmite cumpărătorului dreptul care face obiectul contractului.
În speță, având în vedere dispozițiile Legilor nr. 18/1991 și nr. 15/1990 coroborate cu lipsa unui certificat de atestare a dreptului, tribunalul a reținut că atât intimata -pârâtă - - nu era titular al dreptului de proprietate asupra terenurilor date la schimb, cât și intimații-pârâți, care nu au produs nici un titlu de proprietate asupra terenurilor schimbate, în contract specificându-se doar că au calitatea de moștenitori ai defunctului G și că dețin adeverința de reconstituire a dreptului de proprietate.
De asemenea, instanța de apel a mai reținut reaua credință a pârâților din contractul de schimb, având în vedere lipsa titlurilor de proprietate, iar persoana interesată a cere constatarea nulității absolute a acestui contract este vechiul proprietar.
Susținerea intimaților în sensul că apelanții nu au justificat nici un interes în promovarea acțiunii deoarece conform dispozițiilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 stabilirea amplasamentului terenului pentru care se dispunea reconstituirea dreptului de proprietate era atributul comisiei și aceasta se face pe sole stabilită de comisie nu a putut fi primită deoarece în cauză nu își găsise aplicarea dispozițiile art. 14 din Legea nr. 18/1991 și cele ale art. 37 potrivit cărora persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului, ca efect al legii speciale, altele decât cele de expropriere și care se afla în administrarea unităților agricole de stat devin, la cerere, acționari la societățile comerciale înființate, în baza Legii nr. 15/1990, din actualele unități agricole de stat.
Motivul de nulitate formulat de apelante în sensul că la efectuarea schimbului - 25 febr. 1999 au fost nesocotite și dispozițiile art. 72 din Legea nr. 18/1991 nu a putut fi primit de tribunal deoarece la acea dată art. 72 fusese abrogat prin Legea nr. 54/2 martie 1998 privind circulația juridică a terenurilor.
Împotriva deciziei civile nr. 574/15 oct. 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova au formulat recurs pârâți, criticând-o pentru nelegalitate și s-a înregistrat la această instanță sub nr-, întemeiat fiind pe dispozițiile art. 304 pct. 7,8,9 Cod procedură civilă.
Un prim motiv de recurs formulat pe lipsa de interes a reclamantelor și intervenienților în promovarea acțiunii și lipsa calității procesuale active a acestora.
Recurenții invederează că în mod greșit tribunalul a reținut că respectivii au justificat interes în promovarea acțiunii.
Astfel, defunctul, autorul reclamantei -ta nu a avut în proprietate suprafața de 0,64 ha. care se pretinde că făcea parte dintr-o suprafață mai mare de 1,25 ha, pe motiv că pretinsele contracte de vânzare-cumpărare nr. 421/1950 și nr. 3183/1951 sunt în realitate acte de vânzare-cumpărare sub semnătură privată și nu titluri de proprietate, întocmite cu încălcarea legilor în vigoare la acea dată, fiind nule de drept.
De asemenea suprafața de 0,64 ha care se pretinde că ar face parte dintr-o suprafață mai mare de 1,25 ha nu este evidențiată și menționată în nici unul din registrele agricole ale Primăriei, începând cu anul 1951 și până în anul 1964, când se pretinde că ar fi fost deposedat, fără titlu de către, neexistând înscrisuri în acest sens.
Referitor la cele două terenuri în suprafață de cca. 1,00 ha. și respectiv 0,25 ha.nu pot însuma 1,25 ha cât pretinde reclamanta -ta, iar susținerea sa că i s-ar fi luat autorului său 0,64 ha. este fără suport probator, aceasta deținând 0,80 ha.
Mai arată recurenții că cele două terenuri în suprafață de cca. 1,25 ha ce se pretinde că au fost dobândite prin acte sub semnătură privată, din conținutul acestora nu rezultă vreun amplasament sau delimitare, cu precizarea că în unul din acte apare un patrulater cu patru laturi, iar în celălalt act un patrulater cu trei laturi, expertul neputând să stabilească perimetrul inițial al imobilului.
Referitor la defunctul, autorul reclamantei și intervenienților, recurenții motivează că acesta a dobândit împreună cu AU. o suprafață de cca. 6 ha. teren arabil și că defunctul ar fi obținut o suprafață de 3,02 ha. preluată de stat în baza 3081/1953 și Decretului 115/1959, însă din actele dosarului rezultă că împreună sau singur a înstrăinat diverse porțiuni de teren. Astfel, la momentul încheierii colectivizării, întreaga suprafața de 6,00 ha. teren ce a aparținut inițial lui și se afla în proprietatea și posesia autorilor săi, conform registrelor agricole și pentru care li s-a reconstituit potrivit Legii 18/1991 drepturile respective( în acțiuni și în natură).
Pe de altă parte, moștenitorului defunctului prin Decizia nr. 277/1992 i s-a reconstituit dreptul de proprietate în acțiuni pentru întreaga suprafața de 3,02 ha. cu care figurează în registrul agricol al Primăriei orașului, în anii 1951 - 1955, fiind puși în posesie.
Al doilea motiv de recurs privește fondul cauzei, motivându-se că la data schimbului - -, era societate comercială cu capital majoritar privat, iar terenurile ce au făcut obiectul contractului de schimb se află în proprietatea acestei societăți, fiind în patrimoniul și administrarea acesteia încă din anul 1965, societatea în discuție procedând în aceeași perioadă la încheierea și a altor contracte de schimb.
Un alt aspect este acela că s-a reținut greșit reaua-credință atâta timp cât, autorii intimaților nu au fost vecini cu autorii acestora, iar autorul reclamantei -ta a fost vecin pe amplasamentul trecut și în prezent, fără terenul în suprafață de 0,64 ha.
În final recurenții motivează că în cauză nu s-au încălcat normele imperative ale Legii 54/1998, contractul de schimb în discuție, fiindu-i aplicabile aceste dispoziții.
Intimații au depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și arătând în esență că preluarea terenului a fost doar faptică, fără acte, ceea ce duce la concluzia că autorului lui -ta nu a pierdut niciodată proprietatea, după anul 1991 făcându-se demersuri pentru a intra posesia terenurilor.
Astfel, în urma acestor cereri s-au primit acțiuni pentru suprafața de 1,44 ha. teren situat în punctele și.
Mai arată intimații că în prezent au formulat cereri de restituire a terenului în baza Legii 10/2001, justificând prin urmare interesul în soluționarea acestei cauze.
Cu privire la fondul cauzei, se arată că în cazul schimbului, lipsa calității de proprietar a unui copermutant atrage nulitatea absolută a contractului, - - a recunoscut că nu era proprietara terenului respectiv, iar actul este lovit de nulitate pentru cauza ilicită.
În final, se invederează că părțile contractului de schimb au dat declarații false în fața notarului, iar schimbul nu îndeplinește nici condițiile speciale ce rezultă din faptul că unul din copermutanți este o societatea înființată în baza Legii nr.15/1990.
Recurenții au mai depus la dosar precizări și înscrisuri și de asemenea și concluzii scrise.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului,motivele de recurs și dispozițiile legale în materie, urmează să admită recursul pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Prin contractul de schimb autentificat sub nr. 662/25 febr. 1999 de Biroul Notarial - -, încheiat între - - și numiții și s-a procedat la efectuarea unor schimburi de terenuri, astfel că, cei doi frați potrivit acestui act juridic au fost puși în posesie cu suprafețele de 18122 mp. teren arabil - lotul 1, situat în extravilanul orașului, Șoseaua - 1 - - 45, județul P și respectiv 6523 mp. teren arabil - lotul 2, situat în extravilanul orașului, Șoseaua - 1- - 45, județul
Reclamantele -ta și precum și intervenienții și au solicitat constatarea nulității absolute a contractului de schimb pe motiv că terenul a fost al autorilor acestora și nu al autorilor pârâților, fiind preluat abuziv de stat.
Prin sentința civilă 2140/2001 a Judecătoriei Câmpina s-a respins acțiunea și cererea de intervenție pe motiv că reclamantele și intervenienții nu au dovedit că sunt proprietarii terenurilor, nu li s-a constituit dreptul de proprietate în natură, iar contractul nu este lovit de nici o cauză de nulitate absolută.
Prin decizia civilă nr. 2025/2001 Tribunalul Prahovaa menținut sentința Judecătoriei Câmpina, cu aceeași motivare, apreciindu-se în plus că nici împrejurarile referitoare la existența unei cauze ilicite și a fraudei la lege invocată de apelante nu poate fi primită.
Ulterior prin decizia civilă nr. 1235/2005 Curtea de APEL PLOIEȘTIa admis recursul declarat de reclamante și intervenienți, a casat decizia recurată și a trimis cauza la aceeași instanță pentru rejudecare.
Astfel, instanța de recurs a apreciat că se impune lămurirea anumitor situații pentru a se verifica interesul promovării acestei acțiuni, și anume dacă terenul în litigiu se suprapune peste cele aparținând autorilor reclamantelor și intervenienților, dacă s-au formulat cereri pentru reconstituirea acestor suprafețe, dacă autorilor acestora le-au fost preluate abuziv terenurile. De asemenea, a stabilit că se impune efectuarea unei expertize tehnice pentru verificarea situației terenurilor.
Prin decizia civilă nr. 574/15 oct. 2007, Tribunalul Prahovaa respins excepția lipsei calității procesuale active și a admis apelurile formulate de reclamante și intervenienți, schimbând în tot sentința în sensul că a admis acțiunea și cererea de intervenție și a constatat nulitatea absolută a contractului de schimb autentificat sub nr. 662/25 febr. 1999 Biroului Notarial - -.
Soluția pronunțată însă, nu este legală deoarece pentru constatarea nulității absolute a unui act juridic este necesară nesocotirea unei dispoziții imperative a legii și a regulilor de conviețuire socială, implicit a ordinii de drept și a bunelor moravuri.
Totodată nulitățile absolute mai pot fi determinate și de lipsa unui element esențial al actului juridic ( consimțământ, obiect, cauză ilicită, formă) cauzei ilicite fiindu-i aplicabile dispozițiile art. 966 și 968 Cod civil.
Or, în cauză nu s-au dovedit aceste aspecte. Împrejurarea că terenul ce a făcut obiectul schimbului ar fi al autorilor reclamantelor și intervenienților reprezintă un motiv de nulitate relativă, în măsura în care copermutanții nu au cunoscut că terenul aparține altor persoane.
Astfel, potrivit probelor administrate în cauză, inclusiv expertizelor topo, nu se poate cunoaște cu exactitate situația juridică și amplasamentul terenurilor în litigiu.
Amplasamentul unui teren se poate cunoaște cu exactitate numai atunci când există acte de proprietate și schițe anexe la acestea, în care sunt evidențiați toți vecinii. Or în cauză, nu se cunoaște amplasamentul terenurilor,cât timp reclamanții, nu au depus și titluri de proprietate eliberate potrivit Legii 18/1991.
Astfel, pentru terenul în suprafață de 6400 mp. reclamantelor li s-a respins irevocabil acțiunea în revendicare, iar pentru cealaltă suprafață de 18122 mp. nu s-a putut stabili cu exactitate amplasamentul său, fiind inclusă în suprafața de 3,02 ha.
Împrejurarea că nici copermutanții nu dețin titluri de proprietate nu constituie motiv de nulitate absolută a contractului de schimb, atâta timp cât, nu s-a dovedit că terenul în discuție este al reclamantelor și intervenienților.
Așa fiind, motivele de recurs formulate sunt fondate, reclamantele și intervenienții nejustificând interesul promovării acestei acțiuni.
Văzând și dispozițiile art. 312 (1)(2)(3) Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul.
Va casa decizia nr. 574/15 oct. 2007 Tribunalului Prahova și pe fond va menține sentința civilă nr. 2140/15 iunie 2001 Judecătoriei Câmpina.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâții, domiciliat în B,-, - 5,. A,. 12, sector 6, domiciliat în,-, județul P, împotriva deciziei civile nr. 574/ 15 oct. 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantele TA, domiciliată în,-, județul P, -, domiciliată în,-, județul P, pârâta - -, cu sediul în,-, județul P și intervenienții, domiciliată în,-, județul P, domiciliat în B,-, - 21,. 1,.3, sector 6.
Casează decizia și pe fond menține sentința civilă nr. 2140/ 15 iunie 2001 Judecătoriei Câmpina.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 8 aprilie 2008.
Președinte Judecători
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red./
Tehnored. /Grefier MC
3. ex/ data 8 mai 2008.
642/2000 - Judecătoria Câmpina
a- ( 8583/2005) - Tribunalul Prahova
,.
Președinte:Marin ElizaJudecători:Marin Eliza, Duboșaru Rodica, Gherasim Elisabeta
