Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 403/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 403
Ședința publică din data de 8 aprilie 2008.
PREȘEDINTE: Gherasim Elisabeta
JUDECĂTOR 2: Marin Eliza
JUDECĂTOR 3: Duboșaru Rodica
GREFIER - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul G, domiciliat în comuna, nr. 348, județul P și în comuna, sat, județul P, împotriva deciziei civile nr. 674/15 nov. 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în comuna, sat, județul P și pârâtul, domiciliat în comuna, județul
Cerere de recurs scutită de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul-pârât G, intimata-reclamantă și intimatul-pârât.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, revine asupra dispoziției timbrării cererii de recurs în sensul că acesta este scutit de plata taxei judiciare de timbru, constată cauza în stare de judecată și rămâne în deliberare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la udecătoria Ploiești sub nr. 1567/2005 reclamanta a chemat în judecată civilă pe pârâții și G solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctului decedat la 11 iulie 2002.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că a fost căsătorită cu defunctul, că din căsătoria acestora nu au rezultat copii, pârâții fiind copii acestuia dintr-o altă căsătorie și că masa succesorală rămase de pe urma defunctului se compune din suprafața 929 mp. teren situat în intravilanul comunei, sat și casa aflată pe acesta, căreia împreună cu defunctul i-a adus o serie de îmbunătățiri și extinderi precum și bunuri mobile.
Pârâtul a depus la dosar întâmpinare cerere reconvențională prin care a arătat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului are o altă componență, întrucât prin sentința civilă nr. 4736/1990 a Judecătoriei Ploieștis -a dispus partajarea unora dintre bunurile dobândite de reclamantă și defunct în timpul căsătoriei, în timpul vieții acestuia, că potrivit acestei hotărâri casa de locuit și construcțiile de pe teren au fost atribuite defunctului, reclamanta primind o serie de bunuri mobile și sultă.
A solicitat pârâtul ca la stabilirea masei partajabile să se aibă în vedere și pasivul succesoral reprezentat de cheltuielile de înmormântare și pomenire care au suportate de cei doi pârâți, urmând ca și reclamanta să suporte parte din ele conform cotei.
După administrarea probelor solicitate de părți, Judecătoria Ploieștia pronunțat la 30 noiembrie 2005 încheierea interlocutorie prin care a admis în principiu în parte acțiunea și cererea reconvențională formulată de pârâtul, a constatat deschisă succesiunea defunctului, moștenitorii acestuia, cotele lor și compunerea masei succesorale și a constatat de asemenea ce bunuri sunt proprii ale reclamantei în baza sentinței civile nr.4736/1992 a Judecătoriei Ploiești, rămânând ca asupra cererii de revendicare a acestor bunuri formulată de reclamantă, să se pronunțe odată cu fondul.
S-a reținut existența unui pasiv succesoral în cuantum de 2000 lei,cu privire la care s-a dispus a fi suportat în cote egale de cei doi pârâți.
Prin aceeași încheiere s-au desemnat experți pentru identificarea bunurilor, evaluarea lor și formularea propunerilor de lotizare, după efectuarea cărora Judecătoria Ploieștia pronunțat sentința civilă nr.962/31 ianuarie 2007, prin care admițând în parte acțiunea și cererea reconvențională, a dispus partajul bunurilor succesorale rămase de pe urma defunctului conform IAP din 30 noiembrie 2005 și variantei unice din expertiza lotizare,conform căreia reclamantei i s-a atribuit teren în suprafață de 568 mp. construcții și bunuri mobile fiind obligată să plătească pârâtului o sultă în valoare de 118,95 lei, pârâtului i s-au atribuit două suprafețe de teren, sulta sus menționată de la reclamantă precum și suma de 279,52 lei cu titlu de sultă de la pârâtul G căruia de asemenea i s-au atribuit două suprafețe de teren.
S-a respins capătul de cerere privind revendicarea bunurilor mobile formulată de reclamantă.
A reținut instanța că această unică variantă de lotizare respectă dispozițiile art.728 cod civil și art.6739Cod pr.civilă.
Sentința a fost atacată cu apel d e pârâtul G și de pârâtul.
Pârâtul a susținut că hotărârea este nelegală și netemeinică sub aspectul variantei de lotizare arătând că imobilul construcție nu se încadrează în suprafața de 568 mp. teren atribuită reclamantei, că se întinde și pe terenul atribuit lui, astfel că este imposibil de pus în executare hotărârea, că în mod greșit instanța nu a reținut pasivul succesoral deși în încheierea interlocutorie s-a reținut că acest pasiv este însumă de 2000 lei și a fost suportat de pârâți, împrejurări în care se impunea ca reclamanta să suporte parte din acesta în raport de cota sa.
Pârâtul G nu a formulat motive de apel și nici nu a timbrat corespunzător calea de atac.
Pe baza acelorași probe Tribunalul Prahovaa pronunța decizia civilă nr. 674/15 noiembrie 2007, prin care anulând apelul declarat de pârâtul G și admițând apelul pârâtului, a schimbat în parte sentința instanței de fond în sensul că a obligat intimata reclamantă să plătească apelantului pârât suma de 250 lei reprezentând cota sa parte din pasivul succesoral, menținând în rest dispozițiile sentinței.
A fost obligat apelantul G să plătească intimatei suma de 1000 lei cheltuieli de judecată și s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de apelantul ca neîntemeiată.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că pârâtul G nu a plătit taxa legală de timbru pentru calea de atac pe care a înțeles să o uzeze deși a fost legal citat și cu mențiunea de a achita suma de 9,5 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar,încălcând astfel dispozițiile Legii nr.146/1997.
În privința apelul declarat de pârâtul s-a reținut că este neîntemeiată critica referitoare la varianta de lotizare deoarece la instanța de fond acesta nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză el însuși solicitând a se dispune ieșirea din indiviziune conform variantei unice din expertiză, variantă ce respectă disp.art.741 Cod civil,
S-a reținut că este însă întemeiat motivul de apel vizând faptul că în mod greșit nu a fost obligată reclamanta la suportarea cotei părți din pasivul succesoral în sumă de 2000 lei, ce a fost avansat de cei doi pârâți, așa cum s-a reținut prin încheierea de admitere în principiu, astfel că sub acest aspect s-a apreciat întemeiat apelul, a fost admis și a fost obligată reclamanta la plata sumei de 250 lei către apelantul reprezentând cotă parte din pasivul succesoral.
Împotriva sus menționatei decizii a declarat recurs în termen legal pârâtul G considerând-o nelegală și netemeinică în raport de prevederile art.304 pct.9 cod pr.civilă, deoarece în mod greșit instanța de apel l-a obligat la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată față de reclamanta intimată, în condițiile în care s-a admis apelul lui.
Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Curtea constată că recursul de față este fundat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare astfel.
Prin decizia pronunțată Tribunalul Prahovaa anulat ca netimbrat apelul declarat de pârâtul G, recurentul de față, și a admis apelul celuilalt pârât, stabilindu-se în sarcina reclamantei intimate, obligația de plată a sumei de 250 lei reprezentând cotă parte din pasivul succesoral.
Recurentul care nu a înțeles să timbreze apelul, nu a avut avocat în timp ce celălalt pârât și intimata au avut apărători.
Cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de apelantul pârât a fost respinsă ca neîntemeiată reținându-se că acesta nu a făcut dovada cheltuielilor de judecată pe care le-a efectuat.
A fost obligat în schimb apelantul G să plătească intimatei suma de 1000 lei cheltuieli de judecată, instanța reținând că se impune acesta lucru față de culpa procesuală a acestuia și de dispozițiile art.274 Cod pr.civilă.
Ori, instanța a încălcat dispozițiile art.274 Cod pr.civilă prin obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată către intimată deoarece s-a admis apelul pârâtului și urmare a acestei admiterii intimata a fost obligată la plata cotei părți din pasivul succesoral.
Așa fiind, nu se poate reține culpa procesuală a recurentului pentru a putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată către intimată, prin hotărârea pronunțată recurentul nefiind obligat cu nimic față de celălalt pârât ori față de intimată, obligație care ar fi putut eventual să justifice obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru considerentele arătate recursul de față este fundat urmând ca în conformitate cu disp.art. 312 pct.2 și 3 Cod pr.civilă raportat la art.304 pct.9 Cod pr.civilă să fie admis și pe cale de consecință să se modifice în parte decizia atacată, în sensul de a înlătura mențiunea privind obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată către intimată, restul dispozițiilor deciziei urmând a fi menținut.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul G împotriva deciziei civile nr. 674/15 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul pârât și intimata reclamantă, și în consecință;
Modifică în parte sus menționata decizie în sensul că înlătură dispoziția privind obligarea pârâtului recurent G la plata cheltuielilor de judecată către intimata reclamantă.
Menține restul dispozițiilor deciziei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 8 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECATORI,
GREFIER,
Red. EM/BA
3 ex./10.04.2008
1567/2005 Jud.
2825/- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Președinte:Gherasim ElisabetaJudecători:Gherasim Elisabeta, Marin Eliza, Duboșaru Rodica
