Anulare act. Decizia 408/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 408/2008
Ședința publică de la 06 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 2: Ioan Truță
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorii și, împotriva deciziei civile nr. 470/19.10.2007 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar civil nr-, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat cu delegație la dosar pentru contestatori, lipsă fiind aceștia și restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Intrucât unul dintre membrii titulari ai completului de judecată C 2 - recurs civil, respectiv d-na judecător Carla lipsește din instanță, fiind în concediu pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani, completul de judecată s-a complinit, în conformitate cu prevederile art. 95 și urm. din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești și Hotărârea nr. 29/28.10.2008 a Colegiului de Conducere a Curții de APEL ALBA IULIA, prin participarea d-nei judecător - -, pentru prezenta ședință de judecată.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Mandatarul contestatorilor - avocat, formulează o precizare în fața instanței, prin care solicită respingerea excepției invocată de intimatul Superior Al Bisericii CA din România.
Nefiind alte cereri formulate, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatarul contestatorilor - avocat, solicită admiterea contestației, anularea deciziei pronunțate de instanța de recurs și rejudecând în fond recursul, admiterea acestuia, modificarea deciziei recurate în sensul respingerii recursului și menținerii ca legale și temeinice a celor două hotărâri. Un prim motiv al contestației - art. 318 alin. 1 teza I cod procedură civilă - decizia din recurs este consecința unei erori materiale, dată cu neobservarea datei de comunicare, tardivitatea acțiunii introductive de instanță, inadmisibilitatea formală a acțiunii și instituția aparenței de drept. Astfel că pe dovada cererii de retrocedare ( 28.01.2003) la acea dată primul contract de vânzare - cumpărare cu intimații era încheiat, motiv pentru care sunt nule de drept contractele de vânzare - cumpărare în măsura în care există cerere de retrocedare a imobilului în natură, și comunicare în vederea opririi imobilului ( ceea ce în speța de față nu sunt îndeplinite aceste condiții).
Un al doilea motiv al contestației în anulare de față, îl reprezintă eroarea materială privind tardivitatea acțiunii, astfel că sunt aplicabile speței de față prevederile art. 318 teza I pct. 1 cod procedură civilă, motiv pentru care solicită admiterea contestației în anulare așa cum a fost formulată.
Instanța, deliberând, față de actele și lucrările dosarului, lasă cauza în pronunțare.
După dezbaterea cauzei,
Se înregistrează la dosar, cerere formulată de l Bisericii CA din România, prin care se solicită acordarea unui nou termen în cauză, întrucât reprezentantul instituției se află în susținerea unei cauze pe rolul Judecătoriei Sibiu, depunând copie a portalului acestei instanțe, în probațiune.
CURTEA DE APEL
Asupra contestației în anulare de față,
Constată că prin contestația în anulare formulată la această instanță sub dosar nr- contestatorii și au solicitat ca în contradictoriu cu intimații l Superior al Bisericii CA din România - Sibiu, SC SA Sibiu și Municipiul Sibiu prin Primar, să fie anulată decizia civilă nr. 470/2007 a Curții de APEL ALBA IULIA pronunțată în dosarul civil nr- și rejudecând recursul, să fie respins cu consecința menținerii ca legală și temeinică a sentinței civile nr. 701/2004 a Judecătoriei Sibiu.
In motivarea contestației se susține că decizia pronunțată în recurs este consecința directă a unei erori materiale în sensul art. 318 alin. 1 teza 1 cod procedură civilă, instanța de control judiciar neobervând existența cererii de retrocedare adresată de l Superior al Bisericii, Comisiei speciale de restituire înființată în baza OUG nr. 94/2000( fila 40 - dosar fond), cerere înregistrată sub nr. 952/28.01.2003.
Ori, conform art. 7 din actul normativ menționat, sunt lovite de nulitate absolută contractele de înstrăinare a imobilului pentru care s-au depus cereri de retrocedare. Pentru că la data încheierii contractului de vânzare - cumpărare dintre și SC SA, la 4.11.2002, nu exista cerere de retrocedare a imobilului, este cert că părțile au fost de bună - credință.
Sub un alt aspect se susține că greșit s-a înlăturat excepția tardivității acțiunii, ignorând data încheierii acelui contract, stabilindu-se tot eronat că dispozițiile art. 6 alin. 4 din OUG nr. 104/2002 nu ar fi aplicabilă.
Termenul limită era până la 18.06.2003, pentru că potrivit textului de lege sus menționat prin derogare de la dreptul comun indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acțiune se prescrie în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanței, publicată în Of. nr. 929/18.12.2002. Acest termen nu se referă la imobil ci la dreptul la acțiune a persoanei îndreptățite la măsuri reparatorii.
Acțiunea introductivă formulată în termen viza doar anularea contractului de vânzare - cumpărare dintre și stat. Deși era operat în CF și actul de vânzare - cumpărare dintre și fam., doar în septembrie 203 acesta din urmă a fost chemat în proces, dictându-se și anularea celui de al doilea contract, cu toate că bunul era unul comun în devălmășie. Soția acestuia, de abia în octombrie 2003 fost chemată în proces, astfel că în ce-i privește cel puțin pe soții, acțiunea este prescrisă.
Acțiunea era inadmisibilă și formal, pentru că deși convenția dintre grupul etnic și era depusă la dosar, instanța din eroare conchide că această formă asociativă nu a fost niciodată proprietara imobilului, nefiind înscrisă în CF.
La acea dată nu era în vigoare în Transilvania DL -, ci codul civil român impus prin dispozițiile Legii 389/1943 care nu condiționează momentul dobândirii proprietății de efectuarea operațiunilor de CF.
In speță, arată contestatorii nu este vorba de o acțiune de drept comun ci de una reglementată de o lege specială cu caracter evident reparatoriu - Legea 10/2001( art. 8), Legea 501/2002 ( art. 1) de aprobare a OUG nr. 94/2000, OUG nr. 184/2002 ( art. 6), texte din care rezultă că la acest gen de acțiuni sunt aplicabile dispozițiile art. 46 alin. 1 și 2 din Legea 10/2001.
Ori, imobilul din litigiu a fost preluat de stat în baza Legii 485/7.10.1944 lege de aplicare imediată indiferent de efectuarea sau nu a operațiunilor de CF.
In acest context, în care însăși instanța de recurs a stabilit că buna - credință a contestatorilor este prezumată, prin excepție de la regula "resoluta inre dantis, rezolvitur ins accipientis" sunt aplicabile dispozițiile art. 46 din Legea 10/2001, în sensul validării aparenței de drept.
In drept s-au invocat dispozițiile art. 318 teza I cod procedură civilă.
Intimata l Superior al Bisericii CA din România a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea contestației ca fiind pe cale de excepție tardivă, în raport de momentul pronunțării deciziei contestate - 19.10.2007.
Pe fond arată că este neîntemeiată, nefiind incidente cerințele impuse de art. 318 teza I cod procedură civilă, nefiind vorba de o greșeală materială în sensul textului de lege invocat ca temei de drept. Aspectele invocate de contestatori, chiar dacă ar fi prezente, ele sunt greșeli de judecată ce țin de interpretarea dispozițiilor legale de drept substanțial, ce nu pot fi reanalizate pe această cale.
Analizând contestația în anulare de față, prin prisma aspectelor invocate în scris, se constată a fi neîntemeiată.
Pentru că pe cale de excepție a fost invocată excepția tardivității contestației, dând curs prevederilor art. 137 cod procedură civilă, instanța conchide că nu este prezentă această excepție în raport de prevederile alin. 2 ale art. 319 cod procedură civilă, care stipulează expres că împotriva hotărârilor irevocabile ce nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, se poate face contestație în termen de cel mult de un an de la rămânerea irevocabilă a hotărârii în speță, decizia contestată s-a pronunțat la 19.10.2007, iar contestația la înregistrat la 10.09.2008.
Cât privește fondul cauzei, contestația este nefondată. Temeiul de drept invocat îl reprezintă art. 318 alin. 1 teza I cod procedură civilă, respectiv faptul că soluția instanței de control judiciar, ar fi consecința unei erori materiale.
materiale la care face referire textul de lege invocat trebuie să fie evidente, comise de instanță ca urmare a omiterii sau confundării unor elemente sau date materiale esențiale din dosarul cauzei.
Contestația în anulare, fiind o cale extraordinară de atac, de retractare, nu poate prin urmare fi exercitată pentru remedierea unor greșeli de judecată care țin de aprecierea probelor, de interpretarea unor dispoziții legale de drept substanțial sau procedural.
In speță, aspectele invocate de contestatori reprezintă indubitabil chestiuni de fond, cenzurate de altfel de instanța de control judiciar și nu mai pot fi reluate. Problema tardivității acțiunii introductive de instanță a intimatei sau admisibilitate a acesteia, indiferent de temeiul juridic, nu reprezintă erori materiale, astfel că nu se circumscriu argumentului de drept invocat, context în care contestația în anulare va fi respinsă.
Pentru aceste motive:
In numele legii
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorii și împotriva deciziei civile nr. 470/19.10.2007 a Curții de APEL ALBA IULIA, pronunțată în dosarul civil nr-.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6.XI.2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
.
Tehn.
2 EX/10.12.2008
- //
Președinte:Anca NeamțiuJudecători:Anca Neamțiu, Ioan Truță
