Anulare act. Decizia 481/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 481
Ședința publică de la 26 noiembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Elena Andronic
JUDECĂTOR 2: Elena Gheorghiu
JUDECĂTOR 3: Cristina
GREFIER:
Pe rol judecarea cererii de recurs formulată de reclamantul, împotriva deciziei civile nr. 480 din 20 iunie 2008 Tribunalului Iași; cauza având ca obiect constatare nulitate absolută contracte de vânzare-cumpărare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul asistat de av. și intimatul asistat de av.; lipsă fiind intimatul notar Public " " din
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul se află la al doilea termen de judecată. Prin serviciul registratură, la data de 24.11.2008, intimatul prin apărător a depus la dosar precizări scrise prin care invocă excepții de ordine publică.
-. depune la dosar împuternicire avocațială.
Se comunică recurentului prin apărător duplicat al precizărilor formulate și depuse la dosar de către intimat prin care invocă excepții de ordine publică.
Instanța admite cererea formulată de către recurentul, depusă la dosar la termenul din 12 noiembrie 2008, privind acordarea ajutorului public judiciar, în sensul că dispune scutirea acestuia de plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 1711 lei.
Nefiind alte cereri și constatându-se cauza în stare de judecată se dă cuvântul părților pe excepția nulității recursului, precum și a inadmisibilității recursului invocată de către intimat.
-. susține că recursul este și admisibil și este și motivat, motivele invocate încadrându-se în dispozițiile art.304 punctul 9 Cod procedură civilă, în sensul că s-a aplicat greșit legea, respectiv art. 948 Cod procedură civilă care prevede elementele pentru existența unui contract și anume consimțământul. Recurentul nu a susținut că este viciat consimțământul, ci a susținut că acest consimțământ nu există și s-a referit la practica judiciară, s-a referit chiar la spețe din de practică judiciară a acestei instanțe. Susține că recursul este și admisibil. A arătat care este valoarea, nu o valoare care a fost trecută în acele contracte și care nu s-a primit, ci s-a trecut o valoare minimă pentru a nu plăți taxe cumpărătorul la notariat. Sub acest aspect susține că valoarea celor trei contracte depășește suma de 100.000 lei (ron), respectiv un miliard lei (rol). Deci recursul este admisibil sub acest aspect, având în vedere valoarea. De asemenea, susține că recursul nu este nul pentru că s-a referit exact la aplicarea greșită a legii și toate spețele pe care le-a redat se referă la niște acțiuni cu apel și cu recurs, tocmai pentru că se invocă această lipsă a consimțământului cu privire la natura actului încheiat. Nu este vorba de a se aprecia altceva și tocmai în susținerea acestui punct de vedere, a ceea ce au înțeles părțile, va putea depune acte, unele emanate chiar de la intimat, pentru a se observa care era punctul de vedere în anul 2005.
-. în primul rând, arată că litigiul privește nu fondul funciar, ci privește contracte de vânzare-cumpărare care se timbrează. Nu s-a timbrat nici la fond, nici la apel, nici la recurs. Deci, acțiunea este netimbrată și recursul la fel și nici apelul nu s-a timbrat și se cuvine să fie anulat recursul ca netimbrat. În al doilea rând, cererea de recurs nu îndeplinește condițiile de formă pentru că nu se arată în care motiv de recurs prevăzut de art. 304 punctele 1-9 Cod procedură civilă se încadrează motivele de recurs. În al treilea rând, excepția cea mai principală este că la fond intimatul a prezentat contracte din care rezultă prețul și prețul este de 25.000 lei (ron). Nu s-a făcut nici o dovadă că altul ar fi prețul terenului vândut și atunci în această situație trebuia aplicată dispoziția prevăzută în decizia nr.32/9.06.2008 a ÎCCJ în care se reține că în aceste cazuri, contractele de vânzare-cumpărare au caracter patrimonial și dacă sunt sub un miliar de lei (rol) nu-i admisibil un nou recurs împotriva deciziei care s-a dat la instanța inferioară pentru că acela a fost de fapt un recurs și în mod greșit a fost intitulat apel. Pentru aceste motive, cere să se constate că recursul este inadmisibil și să se respingă ca atare. A mai invocat încă două excepții: lipsa de calitate procesuală activă, pentru că, atât timp cât titlul s-a anulat complet și hotărârea este definitivă, și s-a depus hotărârea și în acest sens, nu se putea să se mai introducă o acțiune în anularea contractelor pentru un teren pe care nu-l mai are în proprietate. A mai invocat și excepția lipsei de interes legitim și actual. Menținându-și și concluziile scrise depuse la dosar, cere respingerea recursului ca inadmisibil, cu acordarea cheltuielilor de judecată. Depune chitanța nr.384/484/26.11.2008 în sumă de 250 lei, reprezentând onorariu avocat.
-. cere un termen de pronunțare pentru a depune și concluzii scrise.
Instanța, față de împrejurarea că a fost acordat termen tocmai pentru a se răspunde la aceste excepții, pune în vedere recurentului să va putea depune concluzii scrise până la sfârșitul ședinței de judecată.
Cauza rămânând în pronunțare, declarându-se dezbaterile închise, după deliberare;
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civila nr. 11225/10.10.2007 pronunțata de Judecătoria Iașis -au dispus următoarele:
"Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Notar public " ".
Respinge acțiunea formulată de reclamantul, cu domiciliul în sat, comuna Schitu, jud. I, prin procurator, cu domiciliul în I,-, -. B,.4,.17, în contradictoriu cu pârâtul, cu domiciliul în sat, comuna Schitu, jud. I și reședința la Liceul Agricol, jud.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Notar public " ", cu sediul în I,-, -. A, parter, fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Obligă reclamantul să plătească pârâtului 600 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat".
Pentru a pronunța aceasta hotărâre, prima instanța a reținut ca toate cele trei contracte de vânzare-cumpărare, a căror nulitate absolută se solicită a se constata de către instanță, au fost încheiate urmare cererilor părților, vânzător si comparator, filele 89, 101 si 110 dosar, au fost semnate de părți în fața notarului public, acestea manifestându-și consimțământul, astfel cum reiese din ncheierea care constata autentificarea înscrisurilor.
Reține instanța, din documentația comunicată de notarul public, împrejurarea că la încheierea fiecărui contract au existat extrase de carte funciară prin care se constată că terenurile ce au format obiectul vânzării nu erau grevate de sarcini, filele 90, 100 și 102 dosar.
Contractele de vânzare-cumpărare au fost încheiate în temeiul titlului de proprietate nr. - din 13.10.1999, prin care reclamantului i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 4 ha și 7400 mp amplasat pe teritoriul satului, comuna Schitu, jud.
Împrejurarea ca reclamantul a înstrăinat bunuri ce s-ar afla in indiviziune cu cei doi fii ai săi, paratul si nu este de natura sa atragă nulitatea absoluta a actului de înstrăinare, ci efectele sale depind de rezultatele partajului, vânzarea fiind considerata sub condiție rezolutorie. De altfel, reține instanța, solicitând nulitatea actului pentru acest considerent, reclamantul a invocat propria sa culpa în susținerea acțiunii.
A invocat reclamantul, ca motiv de nulitate absoluta a celor trei contracte de vânzare -cumpărare, faptul nu a exprimat un consimțământ valabil întrucât se afla in stare de ebrietate, au fost folosite manopere viclene de către parat pentru a-l convinge pe reclamant sa meargă la notariat sa semneze toate cele trei contracte sub pretextul ca actul inițial a fost greșit si trebuie semnat din nou de către părți, reclamantul neavând intenția de a încheia un contract de vindere-cumpărare ci unul de donație pentru suprafața de 500 mp teren. Notarul nu I-a citit reclamantului conținutul actelor de vânzare-cumpărare si nu l-a întrebat pentru ce se afla la Notariat.
In toate cele trei contracte de vânzare-cumpărare, notarul a constatat următoarea declarație "Noi, părțile contractante, declaram ca suntem de acord cu prezentul contract de vânzare-cumpărare, exprimând voința noastră și consimțim la autentificarea acestuia, cunoscând prevederile art.1303 Cod civil, înlăturând orice înțelegere verbala anterioara sau ulterioara încheierii acestuia. De asemenea, in cuprinsul încheierii de autentificare a celor trei înscrisuri se consemnează ca in fata notarului public s-au prezentat părțile personal "care după citirea actului, au înțeles conținutul acestuia, au consimțit la autentificarea prezentului înscris si au semnat patru exemplare redactate, din care doua se eliberează părților."
Or, reclamantul nu a cerut înscrierea in fals. Sub același aspect al puterii doveditoare, mențiunile făcute doar pe baza declarațiilor părților, cu referire la plata prețului la data autentificării contractelor, fara a fi verificate personal de notar, sunt prezumate a fi autentice pana la proba contrara, proba care nu a fost făcuta de către reclamant.
Reține instanța, potrivit depoziției martorilor si G, ca paratul a înmânat reclamantului suma de bani ce constituie prețul convenit de către părți în temeiul contractelor autentificate sub nr. 6498/21.10.2005 si nr.7547/22 decembrie 2005. In ce privește cel de-al treilea contract, autentificat sub nr. 841/24.02.2006, nu a dovedit reclamantul faptul ca nu a primit prețul.
A mai invocat reclamantul ca motiv de nulitate a contractelor de vânzare-cumpărare, împrejurarea ca se află în evidența Spitalului de neuropsihiatrie Socola I - cu un diagnostic ce nu îi permite semnarea de convenții, suferind si de cataractă.
Astfel cum reiese din adeverința de Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola I, fila 29 dosar, reclamantul a fost consultat la triajul unitarii sanitare menționate in ziua de 03.02.2005 cu diagnosticul "sindrom confuzional" iar in ziua de 10.02.2005 cu diagnosticul "sindrom psiho-organic cerebral". Retine instanța ca reclamantul nu a suferit nici o internare pentru afecțiuni de natura psihica, in cauza nefiind dovedita lipsa de discernământ a reclamantului.
Art. 59 din Legea nr. 36/1995, stipulează: când notarul public are îndoieli cu privire la deplinătatea facultăților mintale ale vreuneia dintre părți, procedează la autentificare numai dacă un medic specialist atesta in scris ca partea poate sa-si exprime in mod valabil consimțământul in momentul încheierii actului.
Adeverințele medicale, contestate de către reclamant, nu au fost avute in vedere de către notarul public la autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare, apreciază instanța ca nu au existat îndoieli cu privire la deplinătatea facultăților mintale ale reclamantului. In cauza, reclamantul nu a probat, in temeiul dispozițiilor art.1169 cod civil sarcina probei revenindu-i, că prețul declarat de pârti in contractele de vânzare-cumpărare nu reflecta valoarea reala a bunului vândut, mai mult ca ar exista o disproporție foarte mare intre cele doua prestații ale părților contractante.
Apelul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1225 din 10.10.2007 pronunțată de Judecătoria Iașia fost respins prin decizia nr. 580 din 20.06.2008 a Tribunalului Iași, cu obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut următoarele:
Acțiunea in nulitate absoluta promovata de reclamantul este fondată pe lipsa unui element esențial la încheierea actelor juridice - consimțământul, derivata din eroarea obstacol asupra naturii actului juridic (error in negotio), când o parte crede ca încheie un anumit act juridic, iar cealaltă are credința, greșită, că încheie un alt act juridic.
A susținut reclamantul ca fiul sau, paratul, l-a determinat sa consume băuturi alcoolice înainte de încheierea actelor juridice, conducându-l la notariat sub influenta acestor beuturi.
Este de observat ca, deși la dosar au fost depuse acte medicale care atesta consultarea reclamantului pentru o afecțiune de natura psihiatrica înainte cu 8 luni de încheierea primului contract, reclamantul nu invoca lipsa discernământului, ci lipsa consimțământului la momentul încheierii actelor, derivata exclusiv din consumul de băuturi alcoolice.
Din acest motiv, analizarea motivului de apel care privește faptul ca paratul ar fi prezentat notarului adeverințe false privind starea de sănătate mintala a vânzătorului-reclamant nu prezintă utilitate, instant având obligația de a se pronunța numai asupra obiectului judecații.
În ce privește pretinsa eroare asupra naturii actelor juridice încheiate de reclamant, tribunalul retine ca probele administrate in cauza (depoziții de martori) nu dovedesc susținerile acestuia.
Martorul, prezent la notariat în ziua încheierii contractului din 21 oct. 2005, arătat ca reclamantul a citit contractul, părțile fiind întrebate daca sunt de acord cu conținutul acestuia, ambii semnându-l ulterior, de asemenea, ca la data când s-a întâlnit cu părțile la notariat reclamantul nu se afla sub influenta băuturilor alcoolice.
Martorul Gad eclarat ca a fost si el prezent la notariat, când părțile au încheiat contractul din 22.12.2005, arătând că părților li s-au prezentat 2 exemplare ale contractului de vânzare-cumpărare, solicitându-li-se de către un angajat al biroului să citească actul si ca reclamantul a fost de acord cu semnarea contractului, nefiind sub influenta băuturilor alcoolice. Arata martorul " Din discuțiile cu reclamantul nu mi s-a părut ca acesta sa fi avut vreo problema de sănătate mintala, întrucât vorbea lucid si foarte civilizat."
Martora B, concubina reclamantului, a declarat ca l-a văzut pe reclamant consumând "o băutură alcoolica de culoare roșie pe care o aducea paratul" in ziua când a mers la notariat, dar aceasta depoziție va fi apreciata prin prisma faptului ca provine de la o persoana foarte apropiata reclamantului. De asemenea, aceasta proba nu dovedește ca băutura consumata de reclamant a fost de natura sa conducă la alterarea stării psihice a acestuia, in așa măsura încât sa-l pună în situația de a nu conștientiza natura actului juridic încheiat, cu atât mai mult cu cat nu se coroborează cu depozițiile celorlalți doi martori, care l-au văzut personal pe reclamant la notariat in stare perfecta de luciditate.
În consecința, susținerile reclamantului nu sunt dovedite, astfel încât tribunalul va retine ca, din perspectiva consimțământului, actele juridice atacate nu sunt afectate de vicii.
Apelantul a mai susținut ca cele trei contracte sunt nule, întrucât de la dosarul notarial lipsesc certificatul de neurmărire fiscala, dovada prevăzuta de art. 69 din Legea nr. 18/1991 cu privire la dreptul de preemțiune si ca in contracte exista erori cu privire la suprafețele terenurilor înstrăinate, insa aceste aspecte nu constituie motive de nulitate absoluta a contractelor încheiate de cele doua părți.
In considerarea celor mai sus expuse, tribunalul a constata că apelul reclamantului este neîntemeiat, iar în baza art. 297 Cod procedură civilă, a fost respins și s-a păstrat sentința apelata.
Împotriva deciziei Tribunalul Iașia formulat recurs reclamantul.
De asemenea, prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a invocat excepția inadmisibilității recursului, excepția de netimbrare a recursului, excepția lipsei calității procesuale active a recurentului și a lipsei de interes a acestuia.
Instanța reține că potrivit art. 303 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul trebuie motivat prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs, iar conform art. 306 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. 2, care se referă la motivele de ordine publică.
Raportat la excepția inadmisibilității recursului, instanța reține că este adevărat că potrivit disp. art. 2821al. 1 Cod procedură civilă nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în recursurile introduse pe cale principală privind (litigii al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei inclusiv -".
În speță însă valoarea obiectului litigiului (respectiv valoarea terenului din cele trei contracte) este peste 100.000 lei, respectiv 110.206 lei, așa cum a fost indicată de recurent prin cererea de recurs formulată, astfel că hotărârea pronunțată de Judecătoria Iași este supusă căii de atac a apelului și respectiv a recursului.
În consecință excepția inadmisibilității căii de atac a recursului nu poate fi primită.
Raportat la excepția de netimbrare a recursului, instanța s-a pronunțat prin încheierea de ședință din data de 26.11.2008, cu privire la cererea recurentului privind acordarea ajutorului public judiciar, în sensul că a dispus scutirea acestuia de plata taxei judiciare de timbru.
La termenul din 12.11.2008 instanța din oficiu, a invocat excepția nulității recursului, motivat de aceea că cele arătate de recurent în cererea formulată, nu se încadrează în motivele de recurs prevăzute limitativ de art.304 pct. 1-9 Cod procedură civilă care privește excepția nulității recursului.
În sensul art. 303 alin. 2 Cod procedură civilă, care prevede că fiecare motiv de recurs va fi arătat și dezvoltat separat, a motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs, prin identificarea unuia dintre motivele de recurs prevăzute limitativ de art. 304 pct. 1-9 Cod procedură civilă, iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței, raportat la motivul de recurs arătat, regulă care se aplică fiecărui motiv în parte.
Potrivit legii, nu orice nemulțumire a părții poate duce la modificarea ori la casarea hotărârii recurate.
Deoarece recurentul a formulat drept dezvoltare a motivelor de recurs doar generalități cu privire la situația de fapt - istoricul conflictului dintre părți - criticile nu sunt susceptibile de încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute expres de art. 304 pct. 1 -9 Cod procedură civilă.
Prin urmare, recursul nefiind motivat, așa cum o cer dispozițiile înscrise în art. 303 al. 2 Cod procedură civilă, se va constata nulitatea lui conform art. 306 alin. 1 Cod procedură civilă.
Având în vedere admiterea acestei excepții dirimante este de prisos motivarea celorlalte excepții invocate de intimat prin întâmpinare.
Văzând și dispozițiile articolului 274 Cod procedură civilă,.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția inadmisibilității recursului invocată de intimatul.
Constată nul recursul formulat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.480 din 20.06.2008 a Tribunalului Iași pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească intimatului suma de 250 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26.XI.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
10.12.2008
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Adriana Elena AndronicJudecători:Adriana Elena Andronic, Elena Gheorghiu, Cristina
