Anulare act. Decizia 519/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.519/
Ședința publică din 14 mai 2009
PREȘEDINTE: Lucian Lăpădat
OR: - -
-: - -
GREFIER:
Pentru azi s-a fixat termen de pronunțare asupra recursului declarat reclamantul recurent împotriva deciziei civile nr.43 din 11.02.2009 pronunțată de Tribunalul C - S în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată Primăria M și cu intervenientul intimat, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsă părțile.
Procedura completă.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate potrivit încheierii de ședință din 30 aprilie 2009 care face parte integrantă din prezenta decizie și când s-a amânat pronunțarea pentru data de 07 mai 2009, iar apoi s-a mai amânat pronunțarea pentru data de 14 mai 2009 când instanța a rămas în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin decizia civilă nr. 76 din 11.02.2009 pronunțată în dosar nr. 815/194(2007 Tribunalul CSa admis recursurile declarate de pârâta Primăria M și de intervenientul formulate împotriva sentinței civile nr. 644 din 8.10.2008 pronunțată de Judecătoria Bozovici în dosar nr- pe care a modificat-o în sensul că:
A respins acțiunea civilă formulată de reclamantul împotriva pârâtei Primăria M și intervenientului.
A admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul în contradictoriu cu reclamantul și pârâta Primăria
Pentru a pronunța astfel tribunalul a reținut în esență că prin sentința civilă nr.644 din 08.10.2008 din 08.10.2008, pronunțată de Judecătoria Bozovici în dosar nr-, s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Primăria M și intervenient, pentru anulare și pretenții și în consecință a dispus:rectificarea extrasului F 542. M prin diminuarea suprafeței de la 590 mp. la 523 mp;
A fost obligată pârâta Primăria M să plătească reclamantului cu titlu de contravaloare lipsă de folosință pe ultimii 3 ani suma de 22.410 lei;
A fost obligată pârâta la plata sumei de 1.665 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă timbru, timbru judiciar și onorariu expert.
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea de intervenție formulată de intervenientul.
Prima instanță a reținut că în extrasul de Carte Funciară nr. 151. M este înscrisă suprafața de 984 mp. proprietari fiind, și, iar suprafața reală ocupată de casa reclamantului este de numai 625 mp.
În urma măsurătorilor efectuate de ing. expert. a rezultat că suprafața ocupată de magazinul "Universal" și anexe este de 708 mp. și nu 523 mp. cât a fost stabilit inițial, rezultând o suprafață de 184 mp. situată între magazinul "Universal" și casa nr.126 M, proprietatea reclamantului.
S-a reținut că suprafața de teren de 708,35. înscrisă nr. 542. M este mai decât cea înscrisă în extras de 590 mp. iar în cazul extrasului nr. 151. M suprafața (625 mp.) este mai mică decât cea înscrisă în extras (984 mp.).
Instanța apreciat întemeiat astfel capătul de cerere privitor la rectificarea de carte Funciară nr. 542. M și în consecință dispus rectificarea CF -ului prin diminuarea suprafeței de la 590. la 523.
În raport de dispozițiile art. 998 - 999 cod civil în vederea recuperării prejudiciului cauzat reclamantului prin ocuparea suprafeței de teren de 184. fără titlu, instanța dispus obligarea pârâtei Primăria Comunei M la plata sumei de 22.410 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință pe ultimii trei ani.
În baza art. 49-55 Cod procedură civilă instanța a respins ca neîntemeiată cererea de intervenție.
Prin recursul declarat împotriva sentinței civile nr, 644 din 08.10.2008, pârâta Primăria M arătat că prima instanță nu s-a pronunțat cu privire la excepția autorității de lucru judecat respectiv că instanța nu a reținut autoritatea de lucru judecat raportat la dosarul nr. 172/2002, care are același obiect cu cel din prezentul litigiu.
Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs și intervenientul care a susținut că deși i s-a respins cererea de intervenție instanța nu a motivat soluția și că nu s-a pronunțat asupra excepției autorității de lucru judecat.
Tribunalul a admis recursurile declarate de pârâta primăria M și de intervenientul reținând autoritatea de lucru judecat raportat la hotărârea nr. 110 din 3.04.2003 pronunțată de Judecătoria Bozovici în dosar nr. 172/2002.
S-a reținut că în ambele acțiuni reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la contravaloarea unei chirii pe terenul revendicat înscris în CF nr. 542 M și că scopul final urmat de reclamant este același în ambele acțiuni.
Instanța de recurs a reținut de asemenea că între cele două acțiuni există și identitatea de cauză, fiind rezultată de ocuparea abuzivă a unei părți din imobilul proprietate reclamantului.
S-a apreciat că există și identitate de persoane, în sensul art.1201 Cod civil întrucât în ambele acțiuni au participat aceleași persoane, chiar dacă apar și alte persoane respectiv pârâta Primăria M sau intervenientul.
Reținând și faptul că intervenientul este proprietarul actual al imobilului teren revendicat de reclamant. Tribunalul față de dispozițiile art. 1201 Cod civil raportat la art.166 Cod procedură civilă a admis ambele recursuri și a dispus în sensul celor mai sus menționate.
Împotriva deciziei civile nr.76/11.02.2009 pronunțată de Tribunalul C - Sad eclarat recurs reclamantul care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul C- pentru a fi judecată ca și apel.
A arătat că în mod greșit prima instanță a calificat calea de atac ca fiind recurs. Art. 2821Cod procedură civilă dispune că nu sunt supuse apelului hotărârile date în primă instanță privind pensii de întreținere, în litigii de până la 100.000 RON inclusiv, atât în materie civilă cât și comercială, acțiunile posesorii, cele privind înscrierile în registrele de stare civilă, măsurile asiguratorii și în alte cazuri prevăzute de lege.
Interpretând per contrario acest text rezultă în mod evident că sunt supuse apelului hotărârile pronunțate în primă instanță în litigiile care nu sunt evaluabile în bani.
Ori, prin cererea de chemare în judecată a solicitat anularea parțială a CF nr. 542. M, anularea totală a planului de situație ce a fost întocmit de către Biroul de Catre Funciară B, anularea titlului de proprietate eliberat de Primăria M în favoarea Cooperativei de Consum B, precum și daune rezultând din lipsa de folosință pentru suprafața de 231.
Susține că obiectul principal al cererii este rectificare CF cerere neevaluabilă în bani, astfel că trebuia judecată în trei grade de jurisdicție și nu în două astfel cum a procedat Tribunalul C - S; susține că hotărârea atacată reprezintă încălcare la liberul acces la justiție.
Prin concluzii scrise intimata Primăria și intervenientul au solicitat respingerea recursului ca inadmisibil cu motivarea că reclamantul declarat recurs la recurs, fără a indica vreun temei de drept.
Mai mult s-a arătat că reclamantul nu a invocat și nu a solicitat recalificarea căii de atac în fața instanței de recurs și că avea posibilitatea să exercite calea de atac, a contestației în anulare împotriva deciziei dată de tribunal. Examinând decizia civilă atacată în raport de motivele invocate, de dispozițiile art.2821Cod procedură civilă ale art. 299 Cod procedură civilă, și din oficiu, Curtea constată că recursul este întemeiat.
Astfel, prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat anularea parțială a nr. 542. M de la suprafața de 523.p; anularea totală a planului de situație ce a fost întocmit de către Biroul de B; anularea titlului de proprietate eliberat de Primăria M în favoarea Cooperativei de Consum B, precum și daune rezultând din lipsa de folosință pentru suprafața de 231 mp.
Acțiunea astfel formulată este recurs neevaluabilă în bani chiar dacă are și un petit ce vizează despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului ocupat de pârâtă.
Petitul principal al cererii de chemare în judecată î- constituie rectificarea de Carte Funciară în raport de care prima instanță a apreciat că întră sub incidența dispozițiilor Legii nr. 7/1996 art. 35 și 37, reclamantul nu a indicat în mod expres temeiul juridic al cererii.
Nici una din părți nu contestat de altfel calificarea juridică a acțiunii, ca fiind acțiune de rectificare de Carte Funciară.
Potrivit dispozițiilor art. 34 aliniat ultim din Legea nr.7/1996 în cazul în care cuprinsul Cărții Funciare nu corespunde în privința înscrierii cu situația juridică reală partea interesată poate cere rectificarea acesteia, or, în cauză, reclamantul a solicitat rectificarea CF nr.542 cu mențiunea că înscrierea în CF a suprafeței de 590. pe numele pârâtului nu este în concordanță cu situația reală.
Astfel fiind, se constată că în mod greșit a calificat tribunalul calea de atac ca recurs în loc de apel cum era corect.
În acest sens se constată că dispozițiile art.50/2 din Legea nr.7/ 1996 republicată prevede că împotriva hotărârilor judecătorești de soluționare acțiunilor de rectificare CF se exercită și calea de atac apelului.
Dispozițiile art.2821alin.1 Cod pr.civilă suprimă calea de atac a apelului doar în cazul hotărârilor judecătorești date în primă instanță în cereri introduse pe cale principală în litigiu al căror obiect are valoare de până la 100.000 lei de unde rezultă per a contrario că dacă astfel de cereri sunt formulate pe cale accesorie acestora le sunt aplicabile două grade de jurisdicție respectiv apelul și recursul.
De altfel, acest principiu se regăsește și în cuprinsul art.17 Cod procedură civilă ce prevede că cererile accesorii sunt intră în competența instanței învestită cu cererea principală, operând astfel prorogarea legală de competență; Cererile accesorii urmează soarta acțiunii principale.
Față de considerentele arătate, Curtea în baza art. 312 raportat la art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă va admite recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 43/ 11.02.2009 pronunțată de Tribunalul C în dosar nr-.
Va casa decizia civilă atacată și va trimite cauza la Tribunalul S pentru judecarea apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 43 din 11.02.2009 pronunțată de Tribunalul C S în dosar nr-.
Casează decizia civilă atacată și trimite cauza la tribunalul CSp entru judecarea apelului.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 14 mai 2009.
PREȘEDINTE, OR,
- - - - - -
GREFIER,
Red. ML/15.05.2009
Dact. NF/ 18.05.2009
Ex.2
Tribunalul C S - Președinte Simpna,
Judecători și A.
Președinte:Lucian LăpădatJudecători:Lucian Lăpădat, Daniela Calai Judecătpr Maria
