Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 518/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.518/
Ședința publică din 14 mai 2009
PREȘEDINTE: Trandafir Purcărița
JUDECĂTOR 2: Lucian Lăpădat
JUDECĂTOR 3: Rodica Daniela
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de intervenienții și împotriva deciziei civile de apel nr. 14 din 22.01.2009 pronunțată de tribunalul Arad - secția civilă - în dosar nr-, în contradictoriu reclamanta intimată și cu pârâții intimați, și e, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru intervenienții reclamanți avocat, pentru pârâtul intimat avocat cu delegație în substituirea avocatei, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul declarat a fost legal timbrat cu 9 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar mobil.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat în cauză, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentanta intervenienților recurenți, avocata solicită admiterea recursului așa sum este formulat în scris, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâtului intimat avocata solicită respingerea recursului declarat de către intervenienții August și, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă introdusă și înregistrată la udecătoria Arad sub nr. 2314/55/28.02.2007 reclamanta, în contradictoriu cu pârâții Senti și a solicitat partajarea în natură a parcelei 206/20 în suprafață de 2 ha și 4000 mp. și a parcelei 1595/1/6 în suprafață de 1 ha, cuprinse în titlul de proprietate nr. - eliberat la data de 15.06.2001, de Comisia Județeană A pentru reconstituirea dreptului de proprietate, prin formarea a trei loturi pentru fiecare parcelă în parte, care să fie atribuite fiecăruia dintre titularii titlului de proprietate, intabularea în cartea funciară a drepturilor părților asupra parcelelor nou create, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiunii, reclamanta, arată că, prin titlul de proprietate nr. -/15.06.2001, eliberat de Comisia Județeană A, s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 3 ha și 4000 mp. teren agricol situat în extravilanul localității A, în favoarea numiților Senti, și în calitate de moștenitori ai defunctului Reclamanta menționează că, deși a făcut mai multe demersuri nu a reușit să intabuleze dreptul său de proprietate în cartea funciară, având în vedere și faptul că parcela nr. 1595/1/6 în suprafață de 1 ha nu a fost măsurată și astfel nu se poate întocmi documentația cadastrală, motiv pentru care a solicitat efectuarea unei expertize topo, prin care să se întocmească documentația necesară în vederea intabulării în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra terenului în extravilan potrivit titlului de proprietate, în cote de câte 1/3 fiecare, precum și parcelarea și formarea a trei loturi distincte pentru fiecare parcelă în parte în vederea ieșirii din indiviziune și intabularea dreptului părților asupra parcelelor nou create.
În drept s-au invocat dispozițiile art.728 alin. 1 cod civil și 673 indice 1, art. 20 din Legea nr. 7/1996 modificată.
Reclamanta, la termenul de judecată din data de 25.04.2007, a depus la dosar precizare de acțiune, (fila 11 dosar), prin care a solicitat introducerea în cauză a moștenitorului defunctului Senti, pârâtul și moștenitorii defunctului, respectiv, și.
In dovedire, reclamanta a depus la dosar înscrisuri, (filele 12-18 dosar) respectiv acte de stare civile și certificate de moștenitor și a solicitat efectuarea unei expertize topografice, formarea a trei parcele în vederea atribuirii titularilor înscriși în titlu și întocmirea documentației în vederea intabulării în CF.
La termenul de judecată din data de 06.06.2007, reclamanta a mai depus la dosar un înscris intitulat "întregire de acțiune", (fila 30 dosar), prin care a solicitat să se dispună și autorizarea intabulării în cartea funciară a dreptului de proprietate al părților, conform art. 49 din 7/1996, urmând ca expertul topo să întocmească și documentația cadastrală necesară.
La termenul de judecată din data de 27.06.2007 s-a formulat o cerere de intervenție în interes propriu de către intervenienții și, în contradictoriu cu pârâții,.
În motivare arată că, au cumpărat terenul extravilan în suprafață de 1 ha de la pârâtul de ordinul II, ocazie cu care au încheiat un înscris sub semnătură privată, la data de 07.05.1999, achitând promitentului prețul terenului în sumă de 6.000.000 lei vechi. De la această dată au intrat în posesia acestui teren pe care îl folosesc și în prezent. La rândul său, pârâtul a cumpărat la data de 03.07.1998 acest teren de la pârâții, și, moștenitorii defunctului, cel căruia i-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 3 ha, 4000 mp. alături de Senti și reclamanta, prin titlul de proprietate nr. -/2001.
De asemenea arată că, între pârâtul și pârâții, și la data de 30.07.1998 s-a încheiat un înscris sub semnătură privată intitulat " contract provizoriu de vânzare cumpărare, din care rezultă că s-a achitat integral prețul terenului în sumă de 1000 DM, cumpărătorul intrând în posesia terenului de la data încheierii înscrisului.
În drept au invocat disp. art. 27 pct. 1 și 3 din 7/1996.
Pârâtul Pârâtul, în calitate de moștenitor al defunctului Senti a depus la dosar întâmpinare la cererea de intervenție în interes propriu, ( fila 53 dosar), prin care a solicitat respingerea cererii de intervenție în interes propriu a intervenienților și, pentru lipsa calității procesuale active și pentru lipsa interesului.
La data de 12.09.2007, reclamanta a depus la dosar întâmpinare la cererea de intervenție în interes propriu; (fila 54 dosar) prin care a solicitat respingerea cererii de intervenție în interes propriu pentru lipsa calității procesuale active și pentru lipsa interesului
În drept se invocă disp. art. 115-118 Cod procedură civilă, art. 49 Cod procedură civilă.
În data de 31.10.2007 intervenienții și-au precizat cererea de intervenție(în sensul că, solicită atribuirea în natură a parcelei de 1 ha. promisă spre cumpărare de către pârâții, și, întrucât numai astfel intervenienții își pot valorifica dreptul dobândit prin promisiunea de vânzare-cumpărare.
Reclamanta a depus la dosar note scrise, fila 79 dosar) prin care și-a exprimat poziția față de precizarea cererii de intervenție, în sensul că, se opune atribuirii întregii parcele de 1 ha, situată în tarlaua 166, parcela 1595/1/6 pârâților, și, întrucât respectiva modalitate de partajare îi prejudiciază pe reclamantă și pârâtul. De asemenea reclamanta a formulat o cerere de completare a raportului de expertiză, (fila 85 dosar), prin care a solicitat să se stabilească valoarea pe hectar a terenului situat în tarlaua 166 parcela 1595/1/6, respectiv a terenului situat în tarlaua 18, parcela 206/20.
În drept se invocă disp. art. 138 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă.
La rândul lor, intervenienții au solicitat completare la raportul de expertiză, respectiv să se răspundă dacă terenul în suprafață de 1 ha, înscris în titlul de proprietate -/15.06.2001 respectiv parcela cu nr. 1595/16, 166 este terenul care se afla în posesia intervenienților și și dacă pe acest teren sunt edificate construcții, ( fila 86 dosar).
Prin sentința civilă nr. 1073 din 20.02.2008, pronunțată în dosar nr-, Judecătoria Arad admite acțiunea precizată formulată de către reclamanta, în contradictoriu cu pârâții -, și, și în consecință dispune partajarea și ieșirea din indiviziune asupra imobilului înscris în nr. - eliberat de Comisia Județeană A la data de 15.06.2001, respectiv a parcelelor 206/20 în suprafață de 2.ha. și 4000 mp. și parcelei 1595/1/6 în suprafață de 1 ha prin formarea parcelelor cu nr. top nou create potrivit raportului de expertiză și anexei care face parte integrantă din sentință ( de la filele 63-66 și 104 dosar), prin atribuirea parcelelor cu nr. top.206/20/2 și 1595/1/6/1 reclamantei, a parcelelor cu nr. top 206/20/1 și 1595/1/6/3 pârâtului G, moștenitorul defunctei Senti și a parcelelor 206/20/3 și 1595/1/6/2 pârâților, și, în calitate de moștenitori ai defunctului.
Obligă pârâtul să-i plătească reclamantei suma de 206,5 lei cheltuieli de judecată și pârâții, și în solidar să-i plătească reclamantei suma de 206,5 lei cheltuieli de judecată.
Admite în parte cererea de intervenție formulată de intervenienții și, în contradictoriu cu pârâții, și, și în consecință constată că, pârâții, și au dobândit cu titlu de moștenire cota de 1/3 parte din terenul înscris în nr. -, obligă pârâții să încheie cu intervenientii contract de vânzare cumpărare potrivit convenție încheiate între părți, care are valoarea unei promisiuni de vânzare cumpărare, cu privire la suprafața de 1 ha teren, potrivit parcelelor atribuite pârâților.
Obligă pârâții în solidar să-i plătească intervenientului suma de 1812,3 lei cheltuieli de judecată.
Obligă A să intabuleze în CF terenul înscris în TP nr. - emis de către Comisia Județeană A, potrivit documentației din raportul de expertiză de la filele 63-66 dosar, care face parte integrantă din sentință și să efectueze cuvenitele mențiuni potrivit dispozitivului sentinței.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în fapt și în drept că la data de 15.06.2001 a fost emis de către Comisia Județeană A,Titlul de Proprietate nr. 133.621, prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 3 ha 4000mp. teren intravilan, în favoarea moștenitorilor defunctului G, respectiv Senti, și reclamanta.
Din înscrisurile de la filele 12-18 dosar, respectiv certificatul de moștenitor nr. 514 din data de 10.10.2002 și certificatul de moștenitor nr. 47 din data de 27.03.2007 și actele de stare civilă, reiese că, pârâtul în calitate de fiu, este moștenitorul defunctului Senti, decedat la data de 29.06.2002. iar pârâții, și sunt moștenitorii defunctului, decedat la data de 19.01.1996, în calitate de soție supraviețuitoare și pârâții și în calitate de fii.
Potrivit înscrisului de la fila 41 dosar, la data de 07.03.1978 între pârâții, și, pe de o parte, în calitate de vânzători și pârâtul, în calitate de cumpărător, pe de altă parte, s-a încheiat un contract provizoriu de vânzare -cumpărare, având ca obiect suprafața de 1 ha teren arabil dobândit de către vânzători prin moștenire în temeiul Legii 18/1991, pentru prețul de 1000 DM (mărci germane), preț achitat integral la data încheierii convenției, vânzătorii obligându-se să facă demersurile pentru încheierea contractului în formă autentică, după eliberarea titlului de proprietate. În contract s-a prevăzut, de asemenea că, la data încheierii convenției cumpărătorii intră în posesia terenului.
La data de 07.05.1999, între pârâtul în calitate de vânzător, pe de o parte și intervenientul s-a încheiat o convenție, conținutul acesteia fiind consemnat în înscrisul de la fila 42 dosar denumit de părți "chitanță de mână", în care se menționează că pârâtul i-a înstrăinat intervenientului suprafața de 1 ha teren lângă pășune cu suma de 6.000.000 lei vechi, la încheierea convenției fiind achitată suma de 5.000.000 lei vechi, diferența de 1.000.000 lei vechi urmând să fie achitată într-o săptămână, iar transferul dreptului de proprietate urmând să se realizeze după eliberarea Titlului de Proprietate.
Întrucât în Titlul de Proprietate nr. -/15.06.2001 emis de către Comisia Județeană A sunt înscriși moștenitorii defunctului G, respectiv reclamanta, Senti și, iar potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză (de la filele 63-66 dosar) și completarea raportului de expertiză (de la fila 104 dosar), terenul poate fi parcelat în trei loturi de valoare egală și cum art. 728 Cod civil prevede că, "Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Un coerede poate oricând cere împărțeala succesiunii, chiar când ar exista convenții sau prohibiții contrarii." și art. 741 Cod civil care prevede că, "La formarea și compunerea părților, trebuie sa se dea în fiecare parte, pe cat se poate, aceeași cantitate de mobile de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare și se va evita însă, cat va sta prin putința, imbucatatirea peste măsura a eritajelor ( adică tulpinilor, conform art.667 Cod civil) și diviziunea exploatatiunilor", prima instanța va admite acțiunea reclamantei și în consecință va dispune partajarea și ieșirea din indiviziune asupra imobilului înscris în nr. - eliberat de Comisia Județeană A la data de 15.06.2001, respectiv a parcelelor 206/2o în suprafață de 2.ha. și 4000 mp. și parcelei 1595/1/6 în suprafață de 1 ha, prin formarea parcelelor cu nr. top nou create potrivit raportului de expertiză și anexei, care face parte integrantă din sentință ( de la filele 63-66 și 104 dosar) prin atribuirea parcelelor cu nr. top.206/20/2 și 1595/1/6/1 reclamantei, a parcelelor cu nr. top 206/20/1 și 1595/1/6/3 pârâtului G, moștenitorul defunctei Senti și a parcelelor 206/20/3 și 1595/1/6/2 pârâților, și, în calitate de moștenitori ai defunctului.
Referitor la cele două contracte de vânzare - cumpărare sub semnătură privată, succesive (de la filele 41, 42 dosar,) încheiate între pârâții, și, în calitate de moștenitori ai defunctului și pârâtul, ulterior între pârâtul și intervenientul, prima instanța va mai constata că, suprafața de teren de un ha, care a făcut obiectul celor două contracte nu a fost determinată, astfel că nu poate fi identificată, mai mult la momentul, înstrăinării, moștenitorii defunctului aveau doar un drept ideal asupra cotei de 1/3 parte din teren și nu o cotă materială și cum la convenție nu au participat și ceilalți coproprietari, astfel că, respectivele convenții nu pot fi opozabile acestora, iar valoarea suprafeței de teren solicitată de către intervenienți în lotul moștenitorilor defunctului este mult mai mare, astfel că prin modalitatea respectivă de partajare ar fi prejudiciați ceilalți titulari ai dreptului de proprietate, motiv pentru care instanța va admite în parte cererea de intervenție.
Întrucât nici din cele două înscrisuri și nici din declarațiile martorilor ( de la filele 95, 105 dosar), suprafața de un ha nu a fost identificată și cum art. 2 din Legea nr. 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor prevede că " (1) Terenurile situate în intravilan și extravilan pot fi înstrăinate și dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică", forma autentică a contractului de vânzare - cumpărare fiind o condiție de valabilitate a contractului, prima instanța va constata că, cele două convenții succesive nu pot fi considerate valabile ca și contracte de vânzare-cumpărare, fiind de fapt promisiuni sinalagmatice de vânzare cumpărare, obiectul acestora fiind o obligația de a face și nu o obligație de a da, de a transmite dreptul de proprietate-astfel că, în temeiul art. 1073, 1075 Cod civil, va admite în parte cererea de intervenție și va obliga pârâții, să încheie cu intervenienții, succesorii cu titlu particular ai pârâtului, un contract de vânzare cumpărare cu privire la suprafața de 1 ha teren, potrivit parcelelor atribuite pârâților.
În temeiul art. 22 din Legea nr.7/1996 se va dispune ca A să intabuleze în CF terenul înscris în TP nr. - emis de către.Comisia Județeană A, potrivit documentației din raportul de expertiză de la filele 63-66 dosar, care face parte integrantă din sentință și să efectueze cuvenitele mențiuni potrivit dispozitivului sentinței.
Împotriva acestei sentințe civile au declarat recurs, intervenienții și și prin decizia civilă nr. 875/R/5.06.2008, pronunțată în dosar -, tribunalul Arad - secția civilă - admite recursul declarat de intervenienții și în contradictoriu cu intimații, împotriva sentinței civile nr.1073/20.02.2008 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul civil nr- pe care a modificat-o în parte în sensul că:
Admite acțiunea formulată și precizată formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții, și și în consecință a constatat că părțile sunt coproprietari în indiviziune asupra suprafeței de teren agricol situat în extravilanul municipiului A - în baza titlului de proprietate nr.-/15.06.2001 eliberat de Comisia Județeană A, teren în suprafață totală de 3 ha și 4.000, în cotele de câte 11.333,333 mp, pentru reclamanta, 11.333,333 mp pentru pârâtul și 11.333,333 mp, pentru pârâții, și.
Dispune sistarea stării de indiviziune a părților asupra imobilului mai sus menționat, atribuindu-li-se loturile de teren în suprafețele mai sus menționate iar pârâților, și li se va atribui lotul de teren agricol care a făcut obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare, încheiată la data de 7 mai 1999 - între antecesorul acestor pârâți și intervenienții în interes propriu și.
Admite cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții și în contradictoriu cu pârâții, și și în consecință a obligat pe pârâți să încheie cu intervenienții contract de vânzare-cumpărare autentic pentru suprafața de teren agricol de 1 ha din suprafața de teren atribuită pârâților - conform promisiunii de vânzare - cumpărare, mai sus menționată.
Obligă pârâții să plătească intervenienților suma de 1812,3 lei cheltuieli de judecată în prima instanță, plus 1785 lei cheltuieli de judecată în recurs.
. A să procedeze la intabularea dreptului de proprietate al părților în CF, conform prezentei hotărâri, condiționat de prezentarea tuturor documentaților tehnice necesare impuse de lege.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Pentru a decide astfel, instanța de recurs a reținut că în mod greșit prima instanță a stabilit faptul că suprafața de 1 ha teren nu a fost determinată și nu a putut fi identificată pentru ca prin obiecțiunile la raportul de expertiză, precum și prin completarea la raport se arată că suprafața de 1 ha teren este înscris în titlul de proprietate nr.-/15.06.2001, parcela cu nr.15951/6 tarlaua 166 și este folosit de și și că pe acest teren există o casă mică cu anexe gospodărești, suprafața de teren de 1 ha a fost identificată prin raportul de expertiză efectuat în cauză, astfel că în mod eronat prima instanță a reținut că terenul nu a fost determinat și identificat.
Instanța de fond a mai reținut faptul că în momentul înstrăinării acestui teren, moștenitorii defunctului aveau doar un drept ideal asupra cotei de 1/3 parte din teren și nu o cotă materială și la încheierea convenției nu au participat și ceilalți coproprietari, convențiile încheiate nu le sunt opozabile.
Dar coproprietatea pe cote părți are ca obiect un bun individual determinat, titularilor dreptului de proprietate aparținându-le împreună și concomitent prerogativele acestui drept, având partea lor determinată, nu material, ci sub forma unei fracții matematice, ideale. În ce privește cota parte abstractă din dreptul de proprietate asupra bunului comun, fiecare titular are un drept propriu exclusiv și în consecință va putea să înstrăineze total sau parțial, prin acte cu titlu oneros, sau cu titlu gratuit, ori va putea să constitute un drept real asupra cotei sale fără consimțământul celorlalți coproprietari. Dacă totuși un coproprietar a făcut acte de dispoziție asupra întregului bun, fără consimțământul celorlalți, soluția este numai ieșirea din indiviziune (728 cod civil).
Din întreg probatoriu administrat în speță rezultă că părțile sunt coproprietari în indiviziune asupra suprafeței de teren din extravilanul Municipiului A în baza titlului de proprietate -/15.06.2001 teren în suprafață totală de 3 ha și 4000 mp, în cotele de câte 11.333.333 mp pentru reclamanta și pentru pârâții, și.
tribunalul Arad va dispune sistarea stării de indiviziune asupra imobilului din litigiu prin atribuirea loturilor de teren în suprafețele menționate mai sus, iar pârâților, și li se va atribui lotul de teren agricol care a făcut obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare încheiată la 7 mai 1999 și totodată urmează să admită și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții și în contradictoriu cu pârâții, și, pe care îi va obliga să încheie cu intervenienții contract de vânzare-cumpărare autentic pentru suprafața de 1 ha teren conform promisiunii de vânzare - cumpărare și va menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Această decizie civilă pronunțată în recurs a fost însă casată de Curtea de APEL TIMIȘOARA -secția civilă - care prin decizia civilă nr.690/R/8.09.2008, pronunțată în dosar nr-, admite recursul declarat de reclamanta și de pârâtul și casează decizia civilă nr.875/R/2008 a Tribunalului Arad dispunând trimiterea cauze spre rejudecare, în apel la tribunalul Arad, cu motivarea că instanța de judecată nu și-a exercitat rolul activ, impus de art.129 Cod procedură civilă și deși a dispus sistarea stării de indiviziune cu o valoare de circulație de 723.240 lei, nu a alcătuit corect completul de judecată și a soluționat în mod greșit cauza, în recurs, cu încălcarea art.282/1 Cod procedură civilă deși trebuia să o judece în apel, ceea ce atrage nulitatea hotărârii pronunțate, potrivit art.105 alin.2 Cod procedură civilă și generează casarea hotărârii judecătorești, recurate, conform art. 312 alin.3 Cod procedură civilă, fiind deci cazul trimiterii pricinii spre rejudecare, în apel, la același Tribunal A, în temeiul motivelor de recurs prevăzute de art.304 pct.1 și pct.5 Cod procedură civilă.
Ca atare, cauza se reînregistrează în apel la tribunalul Arad, sub nr- și prin decizia civilă nr.14 din 22.01.2009, tribunalul Arad -secția civilă - respinge apelul intervenienților și declarat împotriva sentinței civile nr.1073/20.-, pronunțată de Judecătoria Arad în dosar nr-.
Pentru a decide astfel, în rejudecare, instanța de apel a reținut că apelul nu este fondat, deoarece prima instanță, respectiv Judecătoria Arad în mod corect a reținut că în prezenta cauză s-au încheiat două contracte de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, succesive, contracte încheiate între pârâții, și, în calitate de moștenitori ai defunctului și pârâtul, ulterior între pârâtul și intervenientul, însă suprafața de un ha teren care a făcut obiectul celor două contracte nu a fost determinat prin actele încheiate, identificarea fiind făcută în baza expertizei efectuate în fața primei instanță.
tribunalul Arad având deci în vedere această stare de fapt, precum și faptul că în momentul încheierii primului contract de vânzare-cumpărare, moștenirii defunctului aveau doar un drept ideal asupra cotei de 1/3 parte din teren și nu o cotă materială, cum și faptul că la încheierea convenției nu au participat și ceilalți coproprietari, instanța de fond în mod corect a reținut că, această convenție nu poate fi opozabilă acestora, deoarece promitenții-vânzători nu puteau să promită la vânzare mai mult decât aveau. În ceea ce privește valoarea suprafeței de teren solicitată de către intervenienți în lotul moștenitorilor defunctului, corect instanța de fond a constatat că valoarea acestui teren este mult mai mare, decât valoarea cotei de 1/3, astfel că prin modalitatea respectivă de partajare ar fi prejudiciați ceilalți titulari ai dreptului de proprietate.
În consecință instanța de apel reține că modalitatea de partaj dispusă de prima instanță este judicioasă, asigură un partaj echitabil, are în vedere și construcțiile edificate de intervenienți pe terenul cumpărat, deoarece acestea sunt situate în întregime pe parcela nou creată cu nr. top. 1595/1/6/2, atribuită de prima instanță copărtașilor vânzători.
Împotriva acestei decizii civile de apel, în termen legal, au declarat recurs, întervenienții și, solicitând modificarea ei, în sensul constatării că au dobândit, cu titlul de cumpărare terenul extravilan, în suprafață de 1 ha în A, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate de, prin titlul de proprietate nr.-/2001; să fie atribuită parcela de 1 ha teren, care le-a fost promisă spre cumpărare de către, și, acestora din urmă, să fie obligați acești pârâți de ordinul -, și - să încheie contract autentic de vânzare cumpărare, cu intervenienții, iar în caz contrar, hotărârea să țină loc de contract autentic, cu îndrumarea OCPI să efectueze cuvenitele mențiuni în cartea funciară, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.
În motivarea recursului lor, intervenienții de mai sus susțin că hotărârea recurată este dată cu aplicarea greșită a legii, deoarece greșit s-a reținut că suprafața de teren, de 1 ha nu a fost determinată și astfel a putut fi identificată, pentru că prin completarea la raportul de expertiză se arată că această suprafață este înscrisă în titlul de proprietate nr.-/2001 și este folosită de intervenienți, pe care teren aflându-se o casa mică cu anexe gospodărești și prin atribuirea către intervenienți a unei parcele situate în alt lot li s-ar aduce grave prejudicii, din moment ce au cumpărat și deținut terenul cu bună - credință, conform și art.741 Cod civil, care prevede același raționament, propunându-se o altă modalitate de partajare a terenului, respectiv reclamanta urmând să primească suprafața de 1, 2 ha teren și suma de 7380 lei, pârâtul tot o suprafață de 1,2 ha teren și suma de 7380 lei, iar pârâții și o suprafață de 1 ha teren.
Prin întâmpinările depuse la dosar, reclamanta intimată și pârâtul intimat solicită respingerea recursului intervenienților (13-14 și respectiv 38-39)
Verificând decizia civilă recurată prin prisma dispozițiilor art.299 și urm. Cod pr.Civilă și în raport de motivul invocat în recurs, față de starea de fapt din dosar, ca și de probele administrate în cauză, Curtea stabilește că recursul de față al acestor intervenienți este nefondat, urmând, ca în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă să fie respins ca atare, deoarece bine și cu temei a fost respins și apelul acelorași intervenienți.
Într-adevăr, examinându-se cauza sub toate aspectele invocate, din analiza întregului material probator de la dosar, Curtea constată că decizia civilă recurată este legală și temeinică, întrucât instanța de apel a stabilit o corectă stare de fapt și a făcut o justă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale în materie, prevăzute de art. precitate, când a confirmat soluția primei instanțe, neconstatându-se din oficiu nici motive de ordine publică, de natură să atragă casarea ori modificarea deciziei civile, conform art. 306 alin.2 Cod procedură civilă, corect fiind respins apelul intervenientelor, pentru considerentele expuse judicios de către instanța de apel, însușite în întregime și de C, ca instanță de control judiciar, criticile formulate în recurs nefiind întemeiate.
Astfel, din studiul probelor de la dosarul cauzei, Curtea stabilește că motivul de recurs invocat, prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă nu poate fi incident în speță, întrucât hotărârea recurată nu este lipsită de temei legal și nici nu a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, avându-se în vedere starea de fapt rezultată din probatoriul administrat, în baza cărora ambele instanțe anterioare au făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente acestei stări de fapt.
Așa cum rezultă din toate actele și lucrările dosarului, Curtea constată că cele două convenții succesive sub semnătură privată, pe care intervenienții recurenții își întemeiază pretențiile, se referă la suprafața de 1 ha, fără ca aceasta să fie identificată. Atât prima instanță, cât și instanța de apel au reținut în mod corect acest aspect. Criticile recurenților, în sensul că această suprafață a fost determinată prin expertiza efectuată în cauză sunt neîntemeiate. Instanțele au avut în vedere conținutul convențiilor și au reținut că, la data încheierii lor, suprafața a fost prevăzută generic, fără a fi identificată în vreun fel. Prin expertiză s-a constatat ce anume ocupă în prezent intervenienții, iar nu care a fost, în concret, obiectul celor două convenții sub semnătură privată.
Oricum, aspectul este irelevant din punct de vedere juridic, raportat la situația proprietății din momentul încheierii respectivelor convenții. Astfel, cum rezultă din dosar și cum, de altfel, recunosc și intervenienții, la data încheierii celor două convenții, promitenții - vânzători aveau un drept de coproprietate, asupra unei cote-părți ideale, matematice, din imobil, respectiv asupra 1/3 parte. Desigur că acest drept le conferea atributul în privința cotei-părți ideale. Dreptul de coproprietate nu le conferă însă, atributul dispoziției cu privire la o parte determinată material din imobil. Ca urmare, aceștia puteau dispune doar cu privire la cota - parte ideală de teren, nu cu privire la o suprafață concret determinată, astfel cum susțin intervenienții recurenți.
Având în vedere coproprietatea pe cote părți asupra terenului și împrejurarea că intervenienții, ca și autorul lor în drepturi nu au contractat cu toți coproprietari, cele două convenții nu pot produce nici un fel de efecte față de coproprietarii care nu au consimțit la încheierea lor, nefiindu-le nici măcar opozabile.
În privința influenței pe care cele două convenții o au asupra modalității de ieșire din indiviziune, soluția instanței de apel, ca și cea primei instanțe, este legală, fiind conformă cu dispozițiile legale în materie. Susținerile recurenților referitoare la buna lor credință sunt infirmate de faptul că nu au contractat cu toți proprietarii. Procedând astfel, au înțeles să contracteze doar cu privire la o cotă - parte ideală și și-au asumat riscul că, la ieșirea din indiviziune, promitenților - vânzători să le fie atribuit un alt lot decât cel pe care l-au avut în vedere. Eventualul prejudiciu, la care recurenții fac referire, este imputabil promitenților vânzători, iar nu reclamantei intimate care nu a fost consultată cu ocazia încheierii acelor convenții.
Având în vedere starea de coproprietate asupra terenului și împrejurarea că intervenienții nu au contractat cu toți proprietarii, instanța de apel, ca și prima instanță, au făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale privitoare la împărțeală. Astfel, instanțele anterioare au stabilit just bunurile supuse împărțelii și cotele părți ce se cuvin fiecărui proprietar, conform art.6735alin.1 Cod pr.civilă făcând apoi aplicarea art. 6735alin.2 Cod pr.civilă, au dispus o împărțeală în natură, stabilind loturile de întindere și valoare egală, potrivit propunerilor făcute prin raportul de expertiză. Susținerile intervenienților privitoare la încălcarea dispozițiilor art. 741 alin.2 Cod civil sunt nefondate. În primul rând este de observat că respectivele dispoziții ale Codului civil urmează a fi aplicate corespunzător dispozițiilor cuprinse în Cap.VII din Codul d e procedură civilă, respectiv art.6711Cod pr.civilă. Pe de altă parte, propunând loturi de întindere și valoare egală, expertul a avut în vedere întinderea loturilor astfel rezultate și nu identificat vreo scădere a valorii lor sau vreo greutate în exploatare, rezultată din această întindere.
Modalitatea de partaj dispusă de cele două instanțe anterioare este și judicioasă, asigurând, pe de o parte, un partaj echitabil între toți coproprietarii iar pe de altă parte, nu aduce atingere construcțiilor ridicate de intervenienții recurenți pe terenul cumpărat, acestea fiind situate exclusiv pe parcela atribuită promițătorilor - vânzători (aspect relevat de expertiză) apărând- pe reclamantă, totodată de efectele unui act inopozabil acestei reclamante. A accepta modalitatea de partaj propusă de intervenienții - recurenți ar echivala cu recunoașterea unor efecte față de reclamantă a unor acte la care nu a consimțit, situație juridică ce ar fi contrară dispozițiilor legale referitoare la criteriile avute în vedere pentru stabilirea loturilor. Prin urmare nu se impune o altă modalitate de partaj judiciar, așa cum solicită intervenienții recurenți.
În consecință, Curtea constată că instanța de apel a făcut corectă aplicare a dispozițiilor art.6735alin.2 Cod pr.civilă, criticile din recurs fiind neîntemeiate, astfel că se va dispune respingerea recursului acestor intervenienți ca nefondat.
Soluția adoptată în recurs se impune în dosar pentru că hotărârea atacată este legală și temeinică, fiind pronunțată cu aplicarea corectă a legii, prevederile art. 304 pct.9 Cod pr.civilă nefiind incidente în speță.
Aceasta, întrucât, atât instanța de fond, cât si cea de apel rețin in mod corect ca suprafața de teren de 1 ha, care a făcut obiectul celor doua convenții nu a fost determinata, astfel ca nu poate fi identificata, moștenitorii defunctului având doar un drept ideal asupra cotei de 1/3 parte din teren si nu o cota materiala. La încheierea convențiilor in litigiu nu au participat ceilalți coproprietari, astfel ca respectivele convenții nu pot fi opozabile acestora.
Rezultă atât din convenții, cât si din declarațiile martorilor, ca suprafața de teren de 1 ha nu a fost identificata la data vânzării (nici nu a putut fi, la acea data), moștenitorii lui neputand vinde decât 1 ha, nedeterminat.
In ceea ce privește cele doua înscrisuri sub semnătura privata, instanțele rețin in mod corect ca terenurile, atât din intravilan, cât si cele din extravilan nu pot fi instrainate prin acte juridice intre vii, decât in forma autentica. Astfel, forma autentica este o condiție de valabilitate a contractului de vânzare-cumparare. Neindeplinirea acestei condiții, face ca actele succesive încheiate sa fie considerate a fi doar niște promisiuni sinalagmatice de vânzare-cumparare, obiectul acestora fiind o obligație de a face si nu o obligație de a da, de a transmite dreptul de proprietate.
Curtea consideră că nu interesează imprejurarea ca pe teren se afla construita o casa, atâta timp cat construcția este una, făcuta fără acordul proprietarului, fără autorizație si fără sa respecte nici o dispoziție legala. Totuși, prin expertiza s-a partajat terenul astfel încât porțiunea pe care se afla construcția ilegala sa se afla pe porțiunea aferenta moștenitorilor lui, pe o suprafața de teren de 3333 mp, mai mult decât suficienta pentru o casa cu anexe gospodărești.
Mai mult decât atât, valoarea de circulație la hectar a suprafeței de teren a cărei atribuire a fost solicitata de către recurenți, respectiv a parcelei 166A1595/1/6 este mult mai mare decât valoarea la hectar a parcelei cu nr.top. 18A206/20. Adică 369.000 Lei, fata de 147.600 Lei, si nu cum GREȘIT arata recurenții intimați, cum ca diferența de valoare dintre cele doua parcele este de doar 14.760 Lei. Ca atare, daca s-ar admite partajarea prin modalitatea solicitata de către recurenți, intimații ar fi prejudiciați cu suma de 127.945 Lei.
Deci ar exista o diferența de 63.972,5 Lei fata de fiecare, iar recurenții s-ar îmbogăți fără un just temei.
Or, modul in care, atât instanța de fond, cat si cea de apel au dispus partajarea terenului este unul echitabil, atât din punctul de vedere al valorii terenului, cat si din punct de vedere al atribuirii in natura a construcției către recurenți, singura asupra căreia aceștia au un drept de proprietate.
Așa fiind, în raport de toate considerentele ce preced și cum nici una din criticile formulate în recurs nu sunt întemeiate, ele nefiind de natură să facă admisibil acest recurs și să influențeze soluția pronunțată în cauză de către instanța de apel, care este deci corectă sub toate aspectele, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod pr.civilă, Curtea va respinge ca nefondat acest recurs al intervenienților de mai sus, și, menținând în vigoare decizia civilă atacată, pe care o verifică drept legală și temeinică, fiind pronunțată în concordanță cu toate probele din dosarul cauzei și cu respectarea principiului disponibilității, ce guvernează procesul civil și căruia îi este specific, în sensul rezolvării prezentului litigiu în limitele investirii instanței, recurenții nedovedind incidența în cauză a motivului de recurs invocat, prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, potrivit tuturor argumentelor de mai sus, expuse pe larg, de
În temeiul dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă, aflați în culpă procesuală, ca părți căzute în proces, recurenții intervenienți de mai sus vor fi obligați să plătească intimatului pârât - la cererea acestuia suma de 600 lei, cheltuieli de judecată, în recurs, reprezentând onorariu avocațial, justificat cu împuternicirile avocațiale din 23.04.2009 și 11.05. 2009 și factura aferentă nr. 24 din 23.04.2009, toate ale Baroului A, aflate la fila 35,36 și 37 din dosarul cauzei de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de intervenienții și împotriva deciziei civile de apel nr.14 din 22.01.2009 pronunțată de tribunalul Arad - secția civilă - în dosar nr-.
Obligă recurenții de mai sus să plătească intimatului pârât suma de 600 lei cheltuieli de judecată, în recurs, reprezentând onorar avocațial.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red.TP / 25.05.2009
Dact. NF/26.05.2009
Ex.2
Tribunalul Arad - Președinte ,
Judecător.
Președinte:Trandafir PurcărițaJudecători:Trandafir Purcărița, Lucian Lăpădat, Rodica Daniela
