Anulare act. Decizia 533/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR - 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.533
Ședința publică din 22 mai 2008
PREȘEDINTE: Carmina Orza
JUDECĂTOR 2: Trandafir Purcăriță
JUDECĂTOR 3: Lucian Lăpădat
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul declarat de către reclamantul, împotriva deciziei civile nr. 565 din 13.12.2006, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA, în dosarul nr. 7206/2006 și a sentinței civile nr. 1211/2006, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. 2821/2006, în contradictoriu cu pârâții intimați, și, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reclamantul recurent personal, asistat de avocat, avocat în reprezentarea pârâților intimați și și avocat pentru pârâtul intimat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-au verificat actele și lucrările dosarului, după care instanța din oficiu pune în discuție excepția competenței față de prevederile art. 315, 304 pct. 3, 312 pct. 3 Cod procedură civilă.
Reprezentantul reclamantului recurent văzând concluziile Înaltei Curți de Casație și Justiție B, precizează că, competența revine Judecătoriei Arad.
Reprezentantul pârâților intimați pune concluzii de respingere a excepției privind competența de soluționare a prezentei cauze în primă instanță.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1211/14.09.2006, Tribunalul Arada admis acțiunea civilă formulată de reclamantul împotriva pârâților, -, constatând nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr.2903/15 sept.2004 încheiat între pârâții și pârâtul - cu consecința restabilirii situației anterioare de CF și plata cheltuielilor de judecată în sumă de 7387 RON.
Tribunalul a reținut că, prin operațiunea de vânzare-cumpărare a imobilului din CF nr. 6160 Aradul cu nr. top. 185-186/II, pârâții au fraudat interesele reclamantului care are calitatea de creditor al debitorilor, imobilul fiind înstrăinat la un preț modic în raport cu valoarea de circulație imobilului.
S-a reținut incidența dispozițiilor art. 6 din OUG nr. 12/1998 și a Legii nr. 87/1974, normă care sancționează cu nulitatea absolută declarațiile nereale cu privire la preț, cât și incidența dispozițiilor art. 966 Cod civil.
Împotriva acestei hotărâri pârâtul a declarat apel, invocând nelegalitatea și netemeinicia hotărârii prin aceea că eronat s-a reținut incidența dispozițiilor art. 6 din OG nr.12/1998 și a art. 966 Cod civil, context în care se susține că instanța nu a privit actul juridic dedus judecății prin prisma tuturor clauzelor sale, aspect care nu ar fi condus instanța la constatarea unui preț nereal sau neserios.
Prin decizia civilă nr. 565 din 13 decembrie 2006, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-, a fost admis apelul declarat de pârâții -, și, împotriva sentinței civile nr.1211/2006 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr. 2821/2006 pe care a schimbat-o în sensul că:
A fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantul împotriva pârâților, - pentru constatare nulitate absolută contract vânzare-cumpărare și restabilirea situației anterioare de CF, ca neîntemeiată.
A fost obligat reclamantul intimat să plătească apelantului suma de 8056 RON cheltuieli de judecată în ambele instanțe.
Pentru a pronunța această hotărâre Curtea de APEL TIMIȘOARA a reținut următoarea stare de fapt și de drept:
La data de 17.03.2004 între reclamant și numitul s- încheiat un contract de împrumut cu garanție imobiliară, nr. 2042, prin care reclamantul împrumutat numitului suma de 115.000 EURO, care a constituit, în favoarea reclamantului, ipoteca de rangul I și interdicția de grevare și înstrăinare imobilului, proprietatea sa, până la realizarea creanței.
La data de 23.06.2004, numitul înstrăinează imobilul, proprietatea sa, cu acordul reclamantului, către pârâții.
Conform înțelegerii părților, pârâții urmau ca, după plata sumei de 10.000 EURO către vânzător, să achite reclamantului suma de 115.000 EURO în 48 rate lunare a câte 2.395,84 EURO.
În acest fel pârâții 1 și 2 au devenit debitorii reclamantului.
Curtea a reținut ca posibilele sarcini asupra imobilului, corespunzătoare unor obligații înscrise în actul juridic menționat, nu au fost înscrise în CF, astfel că, la data de 15 septembrie 2004, imobilul era liber de sarcini, fiind dobândit prin cumpărare de către apelantul pârât contra prețului de 60.000 EURO.
În cauză s-a efectuat o expertiză tehnică prin care imobilul din litigiu a fost evaluat la suma de 130.000 Euro, cu precizarea că părțile au evaluat, inițial, imobilul la suma de 115.000 Euro, echivalentă sumei împrumutate.
Observând conținutul clauzelor contractului din litigiu, Curtea reține că prețul imobilului, de 2.510.000.000 lei - ROL - echivalentul a 60.000 EURO a fost achitat în întregime de pârâtul apelant la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, iar din declarațiile martorilor audiați rezultă că părțile contractante s-au înțeles în sensul ca vânzătorii să continue folosința imobilului, în continuare, pe o perioadă de 2 ani.
În aceste condiții, aspectele relative la neseriozitatea prețului urmează a fi înlăturate, ele nefiind de natură a legitima o acțiune în constatarea nulității absolute a contractului, aspect sub care pot fi invocate inclusiv argumente jurisprudențiale cu atât mai mult, în cauză nu poate fi reținută irealitatea prețului, în sensul OG nr.12/1998, Legea nr. 87/1974, neexistând un suport probator în acest sens.
Așadar, instanța a dat eficiență unor norme juridice inaplicabile în această speță.
În plus, aspectele de fraudă, invocate, nu sunt de natură a atrage nulitatea absolută a operațiunii de vânzare-cumpărare, căci, în cauză, nu s-a dovedit complicitatea pârâtului apelant, cumpărător, acesta fiind de bună credință la momentul dobândirii imobilului, împrejurare ce rezultă, inclusiv, din faptul că în evidențele de CF imobilul figura liber de sarcini.
La toate acestea de adaugă împrejurarea că reclamantul are calitatea de creditor chirografar, iar în cauză nu s-a făcut dovada insolvabilității debitorilor săi, pârâții respectiv nu s- dovedit că pârâții, înstrăinând imobilul, și-au creat starea de insolvabilitate, cu toate consecințele ce decurg din aceasta.
În acest fel, nici dispozițiile art. 966 cod civil nu pot fi reținute în cauză, poziția subiectivă a pârâtului apelant, cocontractant, reliefând inexistența cauzei ilicite sau imorale.
Împotriva deciziei civile nr.565/A din 13.12.2006 a Curții de APEL TIMIȘOARA pronunțată în dosarul nr- a formulat recurs reclamantul, iar Înalta Curte de Casație și Justiție B prin decizia civilă 7608 din 9 noiembrie 2007, pronunțată în dosarul nr- a declinat competența în favoarea Curții de APEL TIMIȘOARA, în vederea soluționării recursului declarat de reclamantul.
În considerentele deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție B s-a reținut că, în speță, trebuiau aplicate dispozițiile Legii nr. 219/2005, cu privire la competența după valoare, fapt ce determină, ca prima instanță să fie Judecătoria Arad, instanța de apel să fie Tribunalul Arad, iar instanța de recurs Curtea de APEL TIMIȘOARA (a se vedea fila 3 din decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție B).
La termenul de judecată din data de 22 mai 2008 cauza a rămas în pronunțare, în sensul celor stabilite prin hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție
În această ordine de idei, Curtea va reține că valoarea obiectului pricinii este de douămiliardecincisutezecemiloane ROL, iar, în această ipoteză, potrivit dispozițiilor art. 1 și 2 pct. 1 lit. b Cod procedură civilă, competența de judecată în primă instanță aparține judecătoriei și nu tribunalului, cum s-a procedat, în speță.
Față de textele legale invocate și ținând seama că normele privind competența materială sunt de strictă interpretare Curtea va admite recursul declarat de către reclamantul, împotriva deciziei civile nr. 565 din 13.12.2006, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA, în dosarul nr. 7206/2006 și a sentinței civile nr. 1211/2006, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. 2821/2006.
Va casa ambele hotărâri și va trimite cauza pentru judecată în primă instanță la Judecătoria Arad.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către reclamantul, împotriva deciziei civile nr. 565 din 13.12.2006, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA, în dosarul nr. 7206/2006 și a sentinței civile nr. 1211/2006, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. 2821/2006.
Casează ambele hotărâri și trimite cauza pentru judecată în primă instanță la Judecătoria Arad.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 22 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /09.06.2008
Tehnored /09.06.2008
Ex.2
Primă instanță:
Instanța de apel: și
Președinte:Carmina OrzaJudecători:Carmina Orza, Trandafir Purcăriță, Lucian Lăpădat
