Anulare act. Decizia 565/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 565
Ședința publică de la 20 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Protea
JUDECĂTOR 2: Cristiana Angelescu
JUDECĂTOR 3: Elena Gheorghiu
Grefier: - -
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de împotriva deciziei civile nr. 211 din 4.03.2009 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că procedura este completă, dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 13.11.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când, pentru a se da posibilitatea apărătorilor părților litigante de a formula și de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi, când:
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 8511 din 08.07.2008 a Judecătoriei Iașis -a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei - și în consecință s-a respins acțiunea privind constatarea nulității absolute certificate de moștenitor formulată de reclamanta -, în contradictoriu cu pârâții, -, G și, -, --.
Pentru a hotărî astfel se rețin următoarele:
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut reclamanta a solicitat instanței de judecată să se constate nulitatea absolută a adopției numitei - -, nulitatea absolută a procesului verbal nr. 112/1910 prin care s-a încuviințat adopția, nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 571/1994 eliberat de notariatul de Stat I și nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 4/2004 emis de P.
Prin sentința civila nr. 481 din 23.02.2007 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Iași s-a declinat competenta de soluționare a cererilor având ca obiect constatarea nulității absolute a certificatelor de moștenitor in favoarea Judecătoriei Iași, cererea fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe cu nr-.
Instanța de fond a constatat întemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei în formularea acțiunii privind constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nr. 4/2004, emis de P după defunctul, a certificatului de moștenitor nr. 571/1994 emis de Notariatul de Stat după defuncții Gh. și, excepție invocată de pârâții și -.
S-a mai constatat că defunctul Gh. a fost căsătorit cu - decedată în 1947, iar în timpul căsătoriei cu aceasta defunctul a adoptat-o pe fiica lui, -. Fiica acesteia s-a căsătorit cu numitul și a avut pe copiii: -, și care în prezent sunt decedați, moștenitorii lor fiind pârâți în cauză.
Defunctul Gh. - s-a căsătorit în 1949 cu numita - - devenită și nu au avut copii, Gh. decedând în 1961 iar - în 1986.
Fratele defunctei -, este - care a decedat în 1994, reclamanta fiind fiica acesteia și pretinzând că a acceptat moștenirea tatăl său după sa -, - în baza Legii fondului funciar.
De pe urma lui D-tru - care este fiul fiicei adoptate de Gh. - a rămas soția supraviețuitoare a acestuia și un descendent,mama numitului D-triu, - -, () decedând în 1960.
Instanța de fond a mai reținut că - nu a făcut dovada acceptării succesiunii după defunctul Gh. - reclamanta făcând parte dintr-o clasă de moștenitori în grad mai mare decât cea a descendenților, - Gh. - având descendenți care au cules moștenirea.
În ce privește defuncta -, reclamantei - instanța de fond a reținut conform considerentelor din decizia nr. 123/18.10. 2007 Curții de APEL IAȘI, că repunerea în termenul de acceptare operează doar în favoarea succesorului, nu și în favoarea autorului succesibilului, care nu și-a manifestat opțiunea succesorală în termen.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta -.
Prin decizia civilă nr. 211 din 04 martie 2009 Tribunalului Iași se respinge apelul formulat de reclamanta - împotriva sentinței civile nr. 8511 din 08.07.2008 a Judecătoriei Iași, pe care o păstrează.
Pentru a hotărî astfel, se rețin următoarele:
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel invocate constată că, reclamanta - a solicitat în contradictoriu cu pârâții să se constate nulitatea absolută a adopției numitei - -, adoptată de Gh. (decedat în 1961) - în anul 1910, fiica soției acestuia, - (decedată în 1947); constatarea nulității absolute a procesului verbal nr. 112/1910, prin care s-a încuviințat adopția de către Tribunalul Județean I și a procesului verbal nr. 1491 prin care Tribunalul Iașia hotărât ca adoptata să poarte numele de ); constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nr. 4/2004 emis de P după defunctul D-tru - decedat la 27.11.2003 și certificatului de moștenitor nr. 571/ 5.04.1994 emis de Notariatul de Stat I după defuncții și.
Prin sentința civilă nr. 481/ 23.02.2007 a Tribunalului Iași pronunțată în dosarul nr- a fost respinsă acțiunea în constatarea nulității adopție pentru lipsa calității procesual active a reclamantei, sentință care a rămas irevocabilă prin dec. civilă nr. 123/18 octombrie 2007 Curții de APEL IAȘI, și s-au disjuns capetele de cerere privind constatarea nulității certificatelor de moștenitor nr. 4/2004 și nr. 571/ 1994, aceste capete de cerere fiind soluționate prin sentința civilă nr. 8511/8.07.2007 a Judecătoriei Iași, sentință care este apelată în prezenta cauză.
Tribunalul constată că s-a stabilit irevocabil, prin dec. nr. 123/2007 a Curții de APEL IAȘI, că reclamanta nu este moștenitoarea lui Gh. - soțul mătușii sale -, - cea de-a doua soție a defunctului și din a căror căsătorie nu au rezultat copii.
Faptul că reclamanta este fiica fratelui lui - cea de-a doua soție a lui, respectiv - decedat la 20.02.1994 - și că aceasta acceptat moștenirea de la tatăl său, nu o îndreptățește pe aceasta să ceară nulitatea celor 2 certificate de moștenitor, atâta timp cât nu s-a dovedit că sa - a acceptat moștenirea defunctului soț,
În certificatul de moștenitor nr. 4/2004 emis de Notariatul de Stat nu este indicată masa succesorală de pe urma defuncților și - dar din actele dosarului rezultă că această masă succesorală se referă la un teren situat în -. -- nr. 2 și un imobil format din 2 camere, bunuri care au fost acceptate de către moștenitorii fiicei adoptate de către defunctul Gh. - în anul 1910, respectiv, căsătorită.
Din actele dosarului nu rezultă că cea de-a doua soție a lui Gh. - -, reclamantei ar fi acceptat tacit succesiunea defunctului său soț, iar faptul că tatăl reclamantei ar fi formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru imobil - teren și construcție în baza Legii 18/1991 în calitate de succesor a lui -, nu-i conferă vocație succesorală reclamantei.
Dispozițiile art. 13 din Legea Fondului Funciar se referă la faptul că moștenitorii sunt socotiți repuși în drept în termenul de acceptare și sunt considerați că au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisiei, s-ar fi aplicat tatălui reclamantei dar numai dacă - ar fi acceptat moștenirea defunctului ei soț.
Pentru aceste considerente, tribunalul a respins apelul, și a păstrat sentința.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta - pentru următoarele motive:
- în mod greșit Tribunalul Iașia respins apelul reclamantei reținând lipsa calității procesuale active a reclamantei;
- hotărârile nu cuprind motivele pe care se sprijină, sunt lipsite de temei legal, fiind date cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, în condițiile în care instanțele rețin că cea de a doua soție a numitului Gh., -, fostă, reclamantei, nu ar fi acceptat succesiunea soțului decedat la 23 februarie 1961.
Din probatoriul administrat în cauză rezultă că defunctul Gh. a fost căsătorit prima dată cu, decedată în 1947 și în timpul acestei căsătorii a adoptat-o pe fiica acesteia, - -. Aceasta din urmă s-a căsătorit cu, având trei copii, -,. În prezent aceștia sunt decedați,de pe urma lor rămânând copiii - pârâții în cauza de față.
Fiica adoptivă a defunctului a decedat în 1960, Gh. decedând ulterior acesteia, respectiv la 23 februarie 1961. Cea de a doua soție a numitului Gh. a decedat în anul 1986. aceasta a doua soție a defunctului nu a avut copii, însă a avut un frate, respectiv, decedat în anul 1994, recurenta fiind fiica acestuia.
Succesiunea celor doi soți, decedată la 12.10.1947 - prima soție și a lui (decedat la 23.02.1961), nu a fost dezbătută separat, la data decesului primei soți, sau în timpul vieții soțului supraviețuitor, fapt care nu o înlătură de la succesiune pe cea de a doua soții, oricare ar fi momentul în care re loc dezbaterea succesiunii, recurentei - venind la succesiunea defuncților în concurs cu descendenții adoptați - -, decedată la 24 iulie 1960, anterior defunctului Gh., astfel că recurentei moștenește din succesiune.
Certificatul de moștenitor nr. 571/1994 nu re valoare probantă, în condițiile în care la dezbaterea succesiunii au fost înscriși și accesibilii celei de a doua soții supraviețuitoare, nefiindu-i opozabili. Este de necontestat că defunctul Gh. și cea de a doua soție - ( recurentei) au avut domiciliul comun de la data încheierii căsătoriei și până la decesul defunctului (23.02.1961 în I, - --, nr. 2, domiciliu în care - a continuat să locuiască până la data decesului în 1984, astfel că cea de a doua soție a acceptat tacit succesiunea soțului defunct.
Acceptarea tacită a succesiunii soțului defunct s-a realizat prin folosirea bunurilor dobândite de foștii soți, în timpul căsătoriei, bunurile mobile de uz gospodăresc și electrocasnice existente în locuința unde cea de a doua soție - și-a continuat locația timp de 26 de ani, până în 1986, data decesului.
Cea de a doua soție a defunctului Gh. s-a manifestat din punct de vedere moral și juridic în a accepta tacit succesiunea.
În concluzie solicită admiterea recursului.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat. În mod corect instanța de apel a păstrat hotărârea primei instanțe prin care s-a respins acțiunea formulată de reclamantă având drept obiect constatarea nulității absolute a certificatelor de moștenitor nr. 571/1994 și nr. 4/2004, motivat de lipsa calității procesuale active a reclamantei-recurente.
Instanța de apel a răspuns la motivele de apel, a stabilit corect situația de fapt și a aplicat în mod judicios dispozițiile legale incidente, astfel că motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 nu este incident în cauză.
Instanța de apel a aplicat corect legea, drept care nici motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 nu este aplicabil speței.
Referitor la calitatea procesuală activă Curtea constată că aceasta este una din condițiile cerute pentru a fi parte în proces și presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel a fi titularul dreptului pretins.
Calitatea procesuală se află în strânsă legătură cu o altă condiție, aceea a interesului persoanei, în sensul folosului practic urmărit de cel ce a investit instanța cu cererea de chemare în judecată.
În mod judicios s-a stabilit de instanța de fond și cea de apel că prin decizia civilă nr. 123/2007 a Curții de APEL IAȘIs -a stabilit cu putere de lucru judecat că reclamanta nu este moștenitoarea lui Gh. - soțul mătușii sale - - cea de a doua soție a defunctului și din a căror căsătorie nu au rezultat copii.
În cauză reclamanta avea obligația să dovedească că sa - a acceptat moștenirea defunctului soț.
Susținerile recurentei în sensul că, - ar fi acceptat în mod tacit succesiunea soțului său nu sunt fondate.
Este de principiu că potrivit art. 689 cod civil acceptarea succesiunii poate fi expresă ori tacită.
În lanțul de succesiuni deschise începând de la Gh. și până la - nu există decât o acceptare expresă a moștenirii, aceea privind succesiunea lui, tatăl reclamantei și fratele lui (fostă ) -.
În ceea ce privește eventuale acceptări tacite același articol 689 din Codul civil stipulează în principiu un act pe care eredele s-ar putea să-l facă decât în calitatea sa de moștenitor și care lasă să se presupună neapărat intenția sa de acceptare.
Raportat la aceste prevederi, în mod corect s-a stabilit că nu s-a dovedit acceptarea tacită a moștenitoarei lui Gh. de soție supraviețuitoare - și nici a succesiunii celei din urmă de fratele său, certificatul de moștenitor nr. 707/1994 fiind emis la 8 ani după decesul lui -, mult peste termenul de opțiune succesorală, defipt de art. 700 Cod civil.
Rămânerea în domiciliul comun a soției supraviețuitoare, după decesul lui Gh. nu presupune îndeplinirea cerințelor art. 689 Cod civil privind acceptarea tacită.
Aceasta cu atât mai mult cu cât, imobilul din I, - --, nr. 2 nu mai era în proprietatea lui Gh., fiind obiectul naționalizării.
Așa fiind, în mod corect au stabilit instanțele că reclamanta nu justifică calitatea procesuală activă, excepție corect reținută de cele două instanțe.
Raportat la motivele de recurs invocate se constată că acestea nu sunt fondate, iar recursul urmează a fi respins ca nefondat.
Cererea intimaților de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecată va fi respinsă, deoarece nu s-a făcut dovada întinderii acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de - împotriva deciziei civile nr. 211 din 04.03.2009 a Tribunalului Iași, decizie pe care o menține.
Respinge cererea intimaților de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi - 20.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:,
18.12.2009
2 ex.
Președinte:Georgeta ProteaJudecători:Georgeta Protea, Cristiana Angelescu, Elena Gheorghiu
