Obligație de a face. Decizia 1122/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 1122

Ședința publică de la 20 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu

JUDECĂTOR 2: Smaranda Pipernea

JUDECĂTOR 3: Carmen Bancu

Grefier - -

Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat SC.. "" I împotriva sentinței civile nr. 1363 din 21.08.2009 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimați fiind și ""

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru intimata, lipsă fiind părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen și că nu s-a răspuns de părți la excepția invocată de instanță. Nu s-a solicitat judecata în lipsă.

Avocat pentru intimata depune împuternicire avocațială la dosar.

Instanța pune în discuția părților excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei în acțiunea în acțiunea introductivă.

Avocat pentru intimata solicită respingerea excepției. Arată că titularul de drept al contribuțiilor este partea. Aceasta la momentul când va avea vârsta de pensionare se va adresa casei de pensii, iar în urma verificărilor casa va constata că nu s-au plătit contribuțiile.

Declarând dezbaterile închise.

După deliberare,

CURTEA DE APEL

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr. 2565/99/01.04.2009, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta SOLIDARITATEA I, solicitând obligarea acesteia la virarea contribuției individuale de asigurări sociale pentru perioada 01.04.2001 - 01.11.2006 raportat la venitul brut realizat lunar conform consemnărilor din contractul individual de muncă. De asemenea, reclamanta a solicitat și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că în perioada de referință a fost angajata pârâtei în baza unui contract individual de muncă, în funcția de confecționeră, dobândind astfel calitatea de asigurat obligatoriu prin efectul legii conform art. 5 din Legea nr. 19/2000. Conform art. 6 din aceeași lege, angajatorul avea obligația de a depune în fiecare lună declarațiile privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat. Mai susține reclamanta că în luna iunie 2008 i s-a comunicat de către Casa Județeană de Pensii I faptul că figurează cu stagii de cotizare după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 doar pentru perioada 11.2006 - 01.05.2008, cotizații achitate de către ""

În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosarul cauzei, în copie, adresa nr. 36839/05.06.2008 și carnetul de muncă.

Pârâta SOLIDARITATEA Iaf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii. Totodată, pârâta a solicitat introducerea în cauză în calitate de intervenient forțat - chemat în garanție a "", în temeiul dispozițiilor art. 60 Cod procedură civilă.

În motivarea poziției sale procesuale, pârâta a susținut că în perioada 01.01.1997 - 16.08.2006 reclamanta a fost detașată la "", iar în conformitate cu dispozițiile art. 47 Codul muncii, drepturile cuvenite salariatului se acordă de către angajatorul la care s-a dispus detașarea. Pe perioada cât reclamanta a fost detașată, "" a confirmat plata drepturilor bănești. Pârâta mai învederează și faptul că prin acțiunea introductivă reclamanta a solicitat plata unor sume de bani aferente perioadei 01.04.2001 - 01.11.2006, însă ulterior datei de 16.08.2006 reclamanta nu a mai fost salariata sa.

În dovedirea susținerilor sale, pârâta a solicitat proba cu înscrisuri.

Prin sentința civilă nr. 1363 din 21 august 2009, Tribunalul Iașia admis în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta SOLIDARITATEA

A obligat pârâta să vireze către bugetul asigurărilor sociale de stat contribuția individuală de asigurări sociale datorată de reclamantă în perioada 01.04.2001 - 16.08.2006, raportat la venitul brut lunar realizat.

A respins cererea reclamantei de obligare a pârâtei la virarea către bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuției individuale de asigurări sociale datorată de reclamantă în perioada 17.08.2006 - 01.11.2006.

A obligat pârâta să achite reclamantei suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată.

A admis cererea de chemare în garanție a "", cerere formulată de pârâta SOLIDARITATEA

A obligat chemata în garanție să achite pârâtei sumele la care aceasta a fost obligată prin prezenta hotărâre.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

În perioada 01.03.1981 - 16.08.2006, reclamanta a fost salariata pârâtei SOLIDARITATEA I, conform mențiunilor din carnetul de muncă. De asemenea, din cuprinsul carnetului de muncă rezultă că în perioada 01.01.1997 - 16.08.2006, reclamanta a fost detașată la ""

Prin adresa nr. 36839/05.06.2008, Casa Județeană de Pensii Iac omunicat reclamantei faptul că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 (01.04.2001), aceasta figurează cu stagiu de cotizare doar pentru perioada 01.11.2006 - 01.05.2008.

Prin acțiunea introductivă reclamanta a solicitat obligarea pârâtei, în calitate de angajator care a dispus detașarea, la virarea către bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuției individuale de asigurări sociale aferente perioadei 01.04.2001 - 01.11.2006, raportat la venitul brut lunar realizat.

Potrivit disp. art. 8 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, "constituie stagiu de cotizare perioadele în care persoanele au plătit contribuții de asigurări sociale in sistemul public din România, precum și în alte țări, în condițiile stabilite prin acordurile sau convențiile internaționale la care România este parte". De asemenea, potrivit art. 18 alin. 1 din același act normativ, în sistemul public sunt contribuabili, după caz, asigurații care datorează contribuții individuale de asigurări sociale și angajatorii. Potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, contribuția de asigurări sociale se datorează din momentul încadrării în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) sau de la data încheierii contractului de asigurare socială. La alin. 2 al aceluiași articol se prevede că această contribuție individuală de asigurări sociale se datorează de asigurații prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. I si II, iar la alin. 3 se prevede: "Contribuția de asigurări sociale datorată de angajatori reprezintă diferența dintre nivelul cotelor de contribuții de asigurări sociale stabilite diferențiat, în funcție de condițiile de muncă, prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat, și nivelul cotei contribuției individuale de asigurări sociale". Totodată, potrivit art. 22 alin. 1, calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurații prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. I si II și de angajatorii acestora se fac lunar de către angajatori. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 40 alin. 2 lit. f Codul muncii, angajatorul are obligația de a plăti toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa, precum și să rețină și să vireze contribuțiile și impozitele datorate de salariați, în condițiile legii.

Potrivit dispozițiilor art. 47 alin. 1 Codul muncii, drepturile cuvenite salariatului detașat se acordă de către angajatorul la care s-a dispus detașarea, iar potrivit alin. 4 al aceluiași articol, dacă angajatorul la care s-a dispus detașarea nu își îndeplinește integral și la timp toate obligațiile față de salariatul detașat, acestea vor fi îndeplinite de angajatorul care a dispus detașarea. Potrivit dispozițiilor art. 47 alin. 5 Codul muncii, în cazul în care există divergență între cei doi angajatori sau nici unul dintre ei nu își îndeplinește obligațiile potrivit prevederilor alin. 1 și 2, salariatul detașat are dreptul de a se îndrepta împotriva oricăruia dintre cei doi angajatori și de a cere executarea silită a obligațiilor neîndeplinite. În consecință, față de prevederile legale menționate, se reține de către instanță că drepturile cuvenite salariatului detașat se acordă de către angajatorul la care s-a dispus detașarea, salariatul având însă dreptul de a se îndrepta împotriva oricăruia dintre cei doi angajatori în caz de neîndeplinire a obligațiilor legale.

Având în vedere dispozițiile legale menționate și adresa nr. 36839/05.06.2008, instanța a reținut că este întemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâtei la virarea către bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuției individuale de asigurări sociale datorată de reclamantă în perioada 01.04.2001 - 16.08.2006, raportat la venitul brut lunar realizat. Cât privește ordinele de plată depuse la dosar, instanța reține că din cuprinsul acestora nu rezultă că "" ar fi virat către buget contribuția individuală de asigurări sociale datorată de reclamantă.

În ceea ce privește cererea reclamantei de obligare a pârâtei la virarea către bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuției individuale de asigurări sociale aferente perioadei 17.08.2006 - 01.11.2006, instanța a constatat că aceasta este neîntemeiată având în vedere faptul că din cuprinsul carnetului de muncă rezultă că raporturile de muncă dintre părți au încetat la data de 16.08.2006.

În ceea ce privește cererea de chemare în garanție a "" formulată de pârâtă, instanța a constatat că aceasta este întemeiată. Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 47 alin. 1 Codul muncii, obligația de plată a drepturilor cuvenite reclamantei pe perioada detașării revenea societății "" Pe cale de consecință, societatea chemată în garanția avea și obligația aferentă de a vira către bugetul de asigurări sociale contribuția individuală de asigurări sociale datorată de reclamantă în perioada în perioada 01.04.2001 - 16.08.2006. Totodată, s-a reținut și faptul că dispozițiile art. 47 alin. 5 din Codul muncii conferă salariatului dreptul de a se îndrepta împotriva oricăruia dintre cei doi angajatori, însă aceste dispoziții nu conduc la concluzia exonerării angajatorului la care s-a dispus detașarea de obligațiile legale ce-i revin.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâta ""

În motivarea recursului, se susține că, în baza rolului activ, prima instanță avea prerogativa de a solicita înscrisuri care fac dovada plății individuale cu privire la reclamantă, în condițiile în care angajatorii efectuează plăți cumulate, pentru toți angajații, și nu pentru fiecare salariat în parte. Prin urmare, în mod greșit a fost soluționată cauza în lipsa acestor înscrisuri.

Mai susține recurenta că este lipsită de temei legal și dispoziția de obligare la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat, întrucât persoana care folosește acest titlu, membră a Baroului Constituțional, nu are calitatea de avocat.

Intimații nu au formulat întâmpinare.

S-a invocat din oficiu, ca motiv de ordine publică, în conformitate cu prevederile art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei intimate.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și hotărârea primei instanțe, prin prisma motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 40 alin. 2 lit. f Codul muncii, menționate și de prima instanță, angajatorul are obligația de a plăti toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa, precum și să rețină și să vireze contribuțiile și impozitele datorate de salariați, în condițiile legii. Așadar, obligația angajatorului, în prezenta cauză recurenta pârâtă "" I, de a vira contribuția individuală de asigurări sociale datorată de intimata reclamantă, în perioada 1.04.2001-16.08.2006 avută în vedere de prima instanță, este prevăzută de lege, însă titularul dreptului corelativ, de a încasa contribuția de asigurări sociale nu este angajatul, ci casa teritorială de pensii în raza căreia se află sediul angajatorului.

În acest sens, sunt dispozițiile art. 28 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora contribuția individuală de asigurări sociale se reține integral din salariul asiguratului și se virează lunar de angajator la casa teritorială de pensii în raza căreia se află sediul angajatorului. Art. 30 alin. 1 din același act normativ prevede modalitatea în care se fac plățile de către angajator, iar art. 30 alin. 2 prevede că, în cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuțiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, casele teritoriale de pensii vor proceda la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite, conform dispozițiilor legale privind executarea creanțelor bugetare.

Calitatea procesuală activă presupune identitate între reclamant, pe de o parte, și titularul dreptului pretins încălcat, pe de altă parte. Prin acțiunea introductivă, intimata reclamantă nu a susținut că nu au fost reținute, din salariile sale, contribuțiile individuale de asigurări sociale, ci că acestea nu au fost virate lunar de angajator la bugetul asigurărilor sociale. Prin urmare, dreptul pretins încălcat este dreptul de a încasa contribuțiile datorate de intimata reclamantă, însă titularul acestui drept nu este intimata reclamantă, ci casa teritorială de pensii.

Față de considerentele expuse, constatând că motivul de recurs invocat din oficiu este întemeiat, intimata reclamantă neavând calitate procesuală activă, avându-se în vedere și dispozițiile art. 312 alin. 2 și 3 Cod procedură civilă, se va admite recursul și se va modifica în tot sentința. Se va respinge, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta I, urmând, ca o consecință a respingerii acțiunii introductive, să fie respinsă și cererea de chemare în garanție a SC SRL formulată de pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de, prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr. 1363 din 21.08.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o modifică în tot.

Respinge, pentru lipsă de calitate procesuală activă, acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu

Respinge cererea de chemare în garanție a

Irevocabil.

Pronunțată în ședință publică, azi, 20 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored. /

3 ex - 16.12.2009

Tribunalul Iași -

-

Președinte:Daniela Pruteanu
Judecători:Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea, Carmen Bancu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 1122/2009. Curtea de Apel Iasi