Anulare act. Decizia 567/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 567
Ședința publică de la 19 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tania Țăpurin
JUDECĂTOR 2: Paula Păun
JUDECĂTOR 3: Gabriela Ionescu
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr. 53 din 19 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, și a sentinței civile nr. 5427 din 6 septembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanții, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns avocat, reprezentând pe recurenta pârâtă, și intimatul reclamant, asistat de avocat, același avocat reprezentând și pe intimatul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se că a fost depusă o completare a motivelor de recurs, precum și întâmpinare formulată de intimații reclamanți.
Avocat, pentru intimații reclamanți, a depus încheierea de ședință din 16.11.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
Avocat, pentru recurenta pârâtă, a precizat că nu solicită termen pentru observarea înscrisului depus, întrucât îi cunoaște conținutul.
Instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurenta pârâtă, a susținut oral motivele de recurs formulate în scris, arătând că au criticat hotărârile prin prisma modului de soluționare în ceea ce privește calitatea procesuală activă a reclamanților și legitimitatea interesului în promovarea acțiunii.
A arătat că s-a reținut faptul că la baza titlului său de proprietate s-ar afla sentința civilă nr. 153/1994, ce a fost desființată. În realitate, la baza emiterii certificatului său de moștenitor se află decizia nr. 41/1996 prin care autoarei sale i-a fost restituit, pe cale administrativă, imobilul compus din construcții și teren aferent. La baza deciziei de restituire au stat actele de proprietate ale autorilor recurentei și documentația întocmită. Totodată, terenul în litigiu, în suprafața de 206. se află sub construcțiile proprietatea recurentei. Astfel, intimații nu au calitate procesuală activă și nici interes legitim. A pus concluzii de admitere a recursului și modificarea celor două hotărâri atacate, fără cheltuieli de judecată. În subsidiar, a pus concluzii de admitere a recursului și casarea deciziei civile atacate.
Avocat, pentru intimații reclamanți, a arătat că în certificatul de moștenitor al recurentei este inclus și terenul intimaților. Totodată, acesta nu constituie un titlu de proprietate, ci doar un mijloc de dovedirea a acestui drept. În Cartea funciară a fost înscrisă și suprafața de 826. ce aparține intimaților.
În ceea ce privește sentința civilă nr. 153/1994, aceasta a fost desființată printr-o decizie a curții de APEL CRAIOVA din anul 2002, iar în rejudecare recurenta a renunțat la soluționarea cererii, nedeținând acte în dovedirea acesteia.
Recurenta mai susține că pe terenul în litigiu s-ar afla o construcție edificată in anul 1910, în fapt aceste construcții sunt edificate de unitatea de pompieri.
A solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Prin acțiunea înregistrată la data de 9 sept. 2006, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâta, solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să constate nulitatea parțială a certificatului de moștenitor nr. 156/25.06.2002 eliberat pârâtei în dosarul nr. 155/2002 al BNP pentru suprafața de 206 mp și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că sunt proprietarii unei suprafețe de 898 mp teren situat în Târgu-J, strada -, nr. 4, iar suprafața de 206 mp se regăsește atât în cuprinsul actelor lor, cât și în cuprinsul certificatului de moștenitor eliberat pârâtei.
La data de 18.10.2006, reclamanții și-au întregit acțiunea, în sensul că au solicitat constatarea nulității certificatului de moștenitor al pârâtei pentru suprafața de 694 mp, iar după efectuarea expertizei, au solicitat constatarea nulității înscrisului pentru suprafața de 826 mp.
Prin sentința civilă nr. 5427/6.09.2007 pronunțată de Judecătoria Tg.-J în dosar nr-, a fost admisă acțiunea și s-a constatat nulitatea parțială a certificatului de moștenitor nr. 136/25.06.2002 pentru suprafața de 826 mp, învecinată la N-pârâta, la S-reclamanți, la E-strada -, la V-reclamanți, fiind obligată pârâta să plătească reclamanților suma de 410 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că reclamantul este moștenitor al autorului, decedat la data de 24.05.1992, iar este moștenitor al autoarei, fiecăruia dintre ei trebuind să-i revină cota de din imobilul situat în Târgu-J, strada -, respectiv terenul de 898 mp.
Autorii reclamanților au cumpărat în anul 1957 terenul în suprafață de 2733,38 mp situat în Târgu-J, strada - nr. 4, iar prin Decretul nr. 506/1980, suprafața de 1895 mp a fost însă expropriată și trecută în proprietatea statului.
Pârâta este singura moștenitoare a autoarei, iar terenul de 2563 mp este bun succesoral, defuncta dobândind terenul prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 112/1995 și a hotărârii nr. 41/1996.
Din raportul de expertiză întocmit în cauză a rezultat că o suprafață de 826 mp din terenul menționat în certificatul de moștenitor al pârâtei se suprapune peste terenul menționat în certificatele de moștenitor depuse la dosar de către reclamanți iar terenul se regăsește în contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 28.05.1957, fiind proprietatea reclamanților.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâta iar prin decizia civilă 53 din 19 Februarie 2008 Tribunalului Gorjs -a respins apelul ca nefondat.
Tribunalul a reținut că prima instanță a verificat în cadrul expertizei efectuate actele părților cât și motivele de nulitate a certificatului de moștenitor analizat în cauză, precum și calitatea procesuală a părților în litigiu dedus judecății, stabilind cu certitudine faptul că actele de proprietate ale reclamanților se suprapun cu actele invocate de reclamant pe suprafața stabilită prin expertiză, analizându-se în același timp și interesul promovării prezentei acțiuni de către reclamanți.
La baza hotărârii 41/1996 emisă de Consiliul Județean G - Comisia Județeană de aplicare a L1 12/1995 a stat sentința civilă nr. 153 Tribunalului Gorj, sentință ce a fost anulată prin decizia Curții de APEL CRAIOVA nr. 140/23.09.2003 în dos. 3822/2002 și a fost trimisă cauza spre rejudecare la Judecătoria Tg-J unde s-a luat act de renunțarea la judecarea acțiunii formulată de moștenitoarea împotriva pârâtelor Consiliul Local Tg-J, TG-J - Tg-J, G.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, motivând că instanța de apel nu a motivat respingerea excepțiilor lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active a reclamanților în promovarea acțiunii. S-a susținut că reclamanții nu justifică un interes, având calitatea de terți față de certificatul de moștenitor, act care nu face dovada dreptului de proprietate. În atare situație, reclamanții ar putea avea interes doar în promovarea unei acțiuni în revendicarea terenului.
S-a arătat că acest certificat de moștenitor confirmă actul de vânzare cumpărare din anul 1934 iar pe terenul în litigiu se află amplasate construcții cu o vechime de peste 70 ani.
Hotărârea 41/1996 este actul de proprietate al pârâtei, nu a fost emisă în baza unei hotărâri judecătorești, ci a actelor de proprietate ale familiei pârâtei, iar tribunalul nu era investit să se pronunțe asupra valabilității acestui act.
Recurenta a susținut că instanțele nu au motivat care este cauza de nulitate a certificatului de moștenitor, și nici nu s-au pronunțat asupra criticii pârâtei privind precizarea suprafeței de teren în actele vechi de proprietate ale părților, din care rezulta că imobilul pârâtei a fost edificat în a nul 1910 iar reclamanții au cumpărat în anul 1957 un teren învecinat, fără construcții.
La data de 29 aprilie 2008 recurenta a completat motivele de recurs arătând că în mod greșit s-a reținut calitatea procesuală și interesul reclamanților, că instanțele nu au motivat ce anume atrage nulitatea certificatului, nu au reținut concluziile raportului de expertiză.
Recursul este fondat pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 21 alin 3 din Constituție și art. 6 din CEDO, părțile au dreptul la un proces echitabil. Unul din aspectele derulării unui proces echitabil îl reprezintă soluționarea cauzei în ansamblul său, instanța având obligația de a se pronunța asupra tuturor aspectelor de fapt și de drept puse în discuție de părți, atât în primă instanță, cât și în căile de atac. unei cereri la fond sau a unei critici din căile de atac presupune încălcarea dreptului părților la parcurgerea tuturor gradelor de jurisdicție prevăzute de lege.
În Hotărârea din 28 aprilie 2005 pronunțată de Curtea Europeană în cauza Albina împotriva României ( publicată în Of. nr. -), instanța europeană a arătat, în paragraful 33 că art. 6 impune instanțelor naționale să își motiveze decizii. În paragraful 34 al hotărârii se arată că noțiunea de proces echitabil presupune ca o instanță națională să examineze în mod real problemele esențiale care i-au fost aduse în discuție și nu doar să reia pur și simplu concluziile unei instanțe inferioare.
În speță, se constată că apelanta pârâtă a criticat în apel soluționarea acțiunii fără a se avea în vedere că reclamanții nu au calitate procesuală activă și, mai ales, interes, în promovarea acțiunii. Interesul constituie una din condițiile esențiale ale acțiunii civile, care trebuie verificată de instanță chiar din oficiu.
Deși tribunalul a reținut că prin motivele de apel apelanta a invocat lipsa de interes a reclamanților, nu a răspuns acestei critici.
Tribunalul s-a limitat la a constata că prima instanță a verificat calitatea procesuală a părților, stabilind că actele lor de proprietate se suprapun, "analizându-se în același timp și interesul promovării prezentei acțiuni de către reclamanți." În finalul considerentelor, tribunalul repetat că prima instanță a analizat calitatea procesuală cu ocazia rejudecării cauzei, "fapt pentru care a analizat și interesul promovării cererii de către intimații reclamanți apreciindu-se că intimații reclamanți au calitate procesuală activă, în discuție fiind dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu".
Se observă din cele două fraze ale motivării care fac referire la calitatea procesuală și la interes că instanța de apel nu a răspuns criticilor apelantei, argumentând de ce anume cele două excepții nu sunt fondate, ci a relevat faptul că aceste excepții au fost analizate și că au legătură cu dreptul de proprietate.
O astfel de motivare nu constituie un răspuns argumentat la criticile aduse pentru că nu are în vedere susținerile din apel iar a constata că prima instanță a analizat o excepție nu înseamnă a face analiza acestei excepții în calea de atac.
De asemenea, apelanta pârâtă a criticat spre finalul motivelor de apel faptul că nu s-au avut în vedere actele vechi de proprietate, titlurile părților, inclusiv contractul de vânzare cumpărare încheiat de reclamanți în anul 1957. Toate aceste referiri la situația de fapt au fost ignorate de tribunal, care nu a răspuns criticilor formulate.
Nepronunțarea tribunalului asupra unor critici echivalează cu cercetare parțială a fondului cauzei, ceea ce atrage admiterea recursului în temeiul art. 312 alin 5, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta pârâtă, împotriva deciziei civile nr. 53 din 19 Februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-.
Casează decizia civilă nr. 53 din 19 Februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr- și trimite acuza pentru rejudecarea apelului la Tribunalul Gorj.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 Iunie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./tehnored. GI
2ex./25.06.2008
Jud.fond -
Jud. apel -,
Președinte:Tania ȚăpurinJudecători:Tania Țăpurin, Paula Păun, Gabriela Ionescu
