Anulare act. Decizia 577/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

- Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie -

DOSAR NR-

Decizia -. 577

Ședința publică din data de 30 mai 2008

PREȘEDINTE: Constanța Ștefan C -

JUDECĂTORI: Constanța Ștefan, Ana Roxana Tudose Gherghina

- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanta, domiciliată în B,-, -.77,.2,.2,.24, sector 3, împotriva deciziei civile nr. 104 din 26 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții domiciliată în com.-, jud.B și domiciliat în com. str.M, jud.

Recurs timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 5,50 lei conform chitanței nr. -/10.04.2008 și timbru judiciar în cuantum de 0,50 lei.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare, a răspuns intimata-pârâtă asistată de avocat din Baroul Buzău, lipsind recurenta-reclamantă și intimatul-pârât, considerent pentru care instanța a lăsat cauza la a doua strigare când a răspuns intimata-pârâtă asistată de avocat din Baroul Buzău, lipsind recurenta-reclamantă și intimatul-pârât.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care avocat pentru intimata-pârâtă învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat iar curtea ia act de această declarație, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat pentru intimata-pârâtă, consideră că recurenta, prin depunerea chitanței cu care face dovada achitării taxei de trimbru în apel, practic invocă propria-i culpă.

Desigur că a observat că partea adversă a depus o sumă de bani prin mandat poștal, dar consideră că nu este normal să se invoce propria culpă în susținerea recursului.

Solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.

Curtea:

Prin cererea introdusă la Judecătoria Pogoanele la data de 10 iulie 2007 și înregistrată sub nr-,reclamanta,cu domiciliul în municipiul B,strada - nr.8- 77,scara 2,etaj 2,.24,sector 3,a chemat în judecată civilă și personal la interogatoriu pe pârâții

- 2 -

,cu domiciliul în comuna,strada - nr.100,județul B și,cu domiciliul în comuna,strada M,județul B,solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se constate nulitatea testamentului olograf,pretins a fi redactat de autoarea reclamantei,defuncta,la data de 15 noiembrie 2005,pentru vicierea gravă a consimțământului și pentru lipsa discernământului acesteia la data întocmirii testamentului,datorită bătrâneții și a bolii,și să fie obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii sale,reclamanta a arătat că,în fapt,la data de 24 octombrie 2006,a încetat din viață mama sa,. Așa cum rezultă din Certificatul de moștenitor autentificat sub nr.144 din 21 noiembrie 2006,reclamanta este singura moștenitoare a defunctei și,în calitate de fiică,îi revine întreaga masă succesorală.

După eliberarea certificatului de moștenitor și-a intabulat dreptul de proprietate privind bunurile imobile succesorale. Ulterior,însă,la data de 23 aprilie 2007,a fost chemată în judecată de către pârâții și,formându-se dosarul nr- al Judecătoriei Pogoanele,având ca obiect un partaj succesoral. În cadrul acestui proces pârâții au invocat drepturi succesorale față de succesiunea defunctei,în temeiul unui pretins testament olograf,care ar emana de la defunctă.

Acest testament,dacă a fost scris,semnat și datat de mâna defunctei sale mame,este totuși lovit de nulitate,întrucât,chiar dacă ar fi valabil în ceea ce privește forma,el este nul deoarece nu este expresia voinței libere a testatoarei. Consimțământul testatoarei a fost smuls prin manopere dolosive constând în captație și sugestie,pârâții profitând de faptul că au locuit cu defuncta,precum și de faptul că aceasta era în vârstă și că avea o stare mentală precară.

La data la care a fost redactat testamentul defuncta testatoare avea vârsta de 84 de ani,suferea de boli degenerative,tulburări de memorie,de gândire și de comportament,fiind lipsită de discernământ.

Pârâții și au formulat întâmpinare,în cuprinsul căreia au solicitat respingerea acțiunii,apreciind că valabilitatea testamentului nu este afectată în nici un mod. Acest act reprezintă voința liberă a testatoarei,neexistând nici o dovadă că ei ar fi folosit manopere dolosive constând în captație și sugestie.

Reclamanta nu a fost apropiată de defuncta ei mamă adoptivă,aceasta fiind cea care le-a cerut ajutorul și din acest motiv au acordat acesteia îngrijirile necesare,au înmormântat-o și i-au făcut pomenirile creștinești,reclamanta participând la unele dintre aceste evenimente numai în calitate de simplu invitat.

Prin Sentința civilă nr.1100 din 26 noiembrie 2007,pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Pogoanelea respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta, aceasta fiind obligată să plătească pârâtei suma de 800 lei,cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință,instanța de fond a reținut,în esență,următoarea situație de fapt:

Reclamanta este fiica adoptivă a defunctei,decedată la data de 23 octombrie 2006,cu ultimul domiciliu în comuna,județul La data de 15 noiembrie 2005 defuncta a redactat un testament

- 3 -

olograf,prin care a înțeles să lase întreaga sa avere pârâților și.

Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr-,beneficiarii testamentari au chemat-o în judecată pe reclamantă,în vederea partajării averii succesorale rămase de pe urma defunctei.

Prin cererea reconvențională formulată,pârâta a invocat excepția nulității testamentului olograf,susținând că acesta nu putea fi scris de defunctă,care era semianalfabetă,iar consimțământul acesteia a fost smuls prin constrângere.

În urma derulării procedurii de verificare scripte,prin Încheierea din 2 iulie 2007 pronunțată în dosarul menționat,instanța a reținut că testamentul olograf defăimat este valid fiind scris,subscris și datat de mâna testatoarei.

În cauza de față reclamanta a invocat nulitatea absolută a testamentului olograf emanat de la autoarea sa,defuncta,invocând,pe de o parte,vicierea consimțământului prin folosirea de către pârâți de manopere dolosive constând în captație și sugestie și,pe de altă parte,lipsa discernământului testatoarei.

În ceea ce privește vicierea consimțământului prin dol grija și afecțiunea pârâților față de testatoare,ca și prestarea chiar interesată a unor servicii și îngrijire în favoarea acesteia,nu sunt în sine fapte frauduloase,anormale,astfel încât ele nu pot fi sancționate. În cauză s-a dovedit insă că cei doi pârâți au ajutat-o pe defunctă în mod dezinteresat,pe parcursul mai multor ani suplinind astfel lipsa de afecțiune din partea reclamantei.

Împrejurările invocate de reclamantă,că pârâtul a fost martor în procesul de partaj dintre reclamantă și defuncta și că pârâta i-a scris acesteia întâmpinarea din dosarul nr.10327/2004 al Judecătoriei Sectorului 5 B,în care s-a pronunțat Sentința civilă nr.3690 din 8 iunie 2005,prin care s-a admis excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală al reclamantei în ceea ce privește averea succesorală a defunctului ei tată,acțiunea sa fiind respinsă ca fiind promovată de o persoană fără calitate procesuală activă,nu sunt de natură să constituie,prin ele însele,manopere dolosive,atâta timp cât dolul nu a fost dovedit.

În ceea ce privește lipsa discernământului testatoarei,instanța de fond a reținut că defuncta testatoare nu a fost niciodată declarată incapabilă,nefiind pusă sub interdicție și drept urmare nu se poate reține că s-a aflat în incapacitate de a dispune prin testament,fiind deci capabilă de a testa,așa cum prevăd dispozițiile art.856 din Codul civil.

Din actele medicale depuse la dosar rezultă că în anul 1981 s-a stabilit că defuncta suferea de o stare psihopatoidă, iar în anul 2003 de sindrom psihoorganic cu elemente deteriorative,ceea ce dovedește că afecțiunile respective se datorau vârstei și în nici un caz nu pot conduce la concluzia că defuncta era lipsită de discernământ.

Împotriva acestei sentințe,în termenul prevăzut de art.284 alin.(1) din Codul d e procedură civilă,reclamanta a declarat apel,criticând-o pentru nelegalitate și pentru netemeinicie,drept motive de apel invocând însă aceleași argumente ca și în fața instanței de fond solicitând admiterea apelului și constatarea nulității testamentului olograf pretins a fi redactat de defuncta.

Cererea de apel a fost înregistrată la Tribunalul Buzău la data de 17 ianuarie 2008 sub nr-.Primul termen de judecată în apel a fost fixat la

- 4 -

data de 27 februarie 2008,termen pentru care apelanta a fost citată cu mențiunea de a timbra corespunzător cererea,cu taxa judiciară de timbru în sumă de 5,50 lei și cu timbru judiciar in valoare de 0,15 lei.

Prin decizia civilă nr.104 din 26 martie 2008, Tribunalul Buzăua anulat ca netimbrat apelul declarat de către apelanta împotriva sentinței civile nr.1100/2007 a Judecătoriei Pogoanele și a obligat-o pe sus-numita la plata către intimata a cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut că, deși apelanta a fost citată în repetate rânduri cu mențiunea dea timbra apelul, aceasta nu și-a îndeplinit obligațiile prev. de art. 1 din Legea 246/1997 de a-și timbra cererea, ceea ce nu înseamnă o împietare a accesului liber la justiție consacrat de art. 21 din Constituția României, întrucât acest acces nu înseamnă gratuitate și nici o dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind legal și echitabil ca persoanele care se adresează instanțelor și care trag un folos nemijlocit din activitatea acestora să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție.

Impotriva acestei hotărâri în termen legal a formulat recurs recurenta, cerere înregistrată pe rolul Curții de APEL PLOIEȘTI, sub nr-.

In motivarea acestuia a arătat că decizia instanței de apel este nelegală și netemeinică, întrucât și-a îndeplinit obligația de achitare a taxei de timbru la data de 29.01.2008 prin scrisoare recomandată trimițând instanței, alături de alte înscrisuri, dovada achitării taxei de timbru și a timbrului judiciar, pentru termenul din 27.02.2008, dovezi de care instanța de apel nu a ținut cont.

Deși legal citați, intimații-pârâți nu au formulat întâmpinare dar, la termenul la care s-a intrat în cercetarea fondului, prin intermediul apărătorului ales au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând recursul de față, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului dar și a textelor de lege incidente, Curtea reține următoarele:

Potrivit art. 1 din Legea 147/1997 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, sume datorate atât de persoanele fizice cât și de cele juridice și ele se plătesc anticipat ori, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă până la primul termen de judecată.

In cauza de față, așa cum rezultă din înscrisul depus la fila 5 dosarului de apel,apelanta a achitat suma de 5,5 lei cu titlu de taxă de timbru aferentă cererii de apel d e la data de 29.01.2008, taxă pe care a anexat-o cererii de apel formulată în cauză, așa dovada în acest sens fiind chitanța seria --4 -.- emisă de B și pe care a depus-o în copie xerox și la dosarul de recurs.

Din această împrejurare rezultă indubitabil faptul că recurenta și-a îndeplinit întocmai și în termen legal obligația de timbrare a cererii de apel,astfel încât în mod greșit Tribunalul a anulat apelul ca fiind netimbrat.

In consecință, instanța de apel în mod nelegal a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului, astfel că în baza art. 312 al. 1 coroborat cu al. 3 Cod pr.civilă, Curtea va admite prezentul recurs, va casa decizia recurată și va dispune trimiterea cauzei la același tribunal pentru judecata pe fond a cererii de apel.

-5 -

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamanta, domiciliată în B,-, -.77,.2,.2,.24, sector 3, împotriva deciziei civile nr. 104 din 26 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții domiciliată în com.-, jud.B și domiciliat în com. str.M, jud.

Casează decizia recurată și dispune trimiterea cauzei la același tribunal pentru judecata pe fond.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi 30 mai 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Constanța Ștefan, Ana Roxana Tudose Gherghina

C - - - - -

GREFIER,

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120

Tehnored.ART/CO

3 ex./02.06.2008

f- Judec.

a- Trib.

Președinte:Constanța Ștefan
Judecători:Constanța Ștefan, Ana Roxana Tudose Gherghina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Anulare act. Decizia 577/2008. Curtea de Apel Ploiesti