Anulare act. Decizia 581/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 581
Ședința publică de la 25 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Protea
JUDECĂTOR 2: Mona Maria Pivniceru
JUDECĂTOR 3: Viorica
Grefier:
S-a luat în examinare contestația în anulare privind pe recurenții și în contradictor cu intimații, G, Consiliul Local I, Consiliul Județean I, având ca obiect anulare act împotriva deciziei civile nr. 383 din 22.04.2009 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 13.11.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 20.11.2009, apoi, din aceleași considerente pentru azi, când:
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 13014 din 09.11.2007 pronunțată de Judecătoria Iașis -a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei invocată de către intervenienții, și, s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată de către pârâtul Consiliul local al Municipiului I, s-a admis excepția rămânerii fără obiect a capetelor de cerere formulate de către reclamantă împotriva pârâtului -G, invocată de către acesta prin apărător și, în consecință s-a respins acțiunea civilă față de acesta, ca rămasă fără obiect.
A fost admisă excepția autorități de lucru judecat invocată de către pârâtul Consiliul local al municipiului I, în parte și a fost respinsă cererea de revendicare a suprafeței de 1585 mp. teren, situată în I,- (fost 17), existând autoritate de lucru judecat.
A fost admisă în parte acțiunea civilă în revendicare formulată de către reclamanta și continuată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții -G, Consiliul Local al Municipiului I, Consiliul Județean I și intervenienții în interes alăturat, și.
A fost obligat pârâtul Consiliul local al municipiului I să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamanților și imobilul compus din corp clădire fără etaj și suprafața de 585 mp. teren, situat în I-( fost 17).
Au fost respinse, ca nefondate, cererile de intervenție în interes alăturat formulate de intervenienții, și -.
Pârâtul Consiliul local al municipiului Iaf ost obligat să plătească reclamanților suma de 26.821,30 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr. 12441/05.11.2003, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a Primarului municipiului I, în calitate de reprezentant al Primăriei I și a fost respinsă acțiunea în contradictoriu cu acesta.
A fost respinsă excepția inadmisibilității capătului de cerere privind constatarea faptului că imobilul în litigiu nu îi erau aplicabile prevederile Decretului 92/1950 și ale Legii nr. 112/1995, invocată de pârâtul -
A fost admisă excepția lipsei calității procesual pasive a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice cu privire la capătul de cerere având ca obiect revendicare și a fost respinsă acțiunea în contradictoriu cu acesta.
A fost admisă acțiunea în constatarea nulității absolute parțiale a Hotărârii nr. 1693/27.01.1997, privind despăgubirile acordate pentru imobilul în litigiu.
S-a constatat că imobilului construit și neconstruit situat în I, str. - - nu îi erau aplicabile prevederile Decretului 92/1950 și nici ale Legii 112/1995.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei cu privire la capătul de cerere "revendicare" și respinsă acțiunea.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei invocată de pârâtul -G privind capătul de cerere referitor la constatarea nulității testamentului nr. 23621/1994.
Au fost respinse capetele de cerere formulate de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul -G privind constatarea nulității testamentului și a certificatului de moștenitor nr. 2222/11.11.1994 și a certificatului suplimentar nr. 1633/21.07.1995.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei privind capătul de cerere referitor la reducțiunea testamentului și s-a luat act de renunțarea acesteia la capătul de cerere privind partajul succesiunii după și -.
Prin decizia civilă nr. 938/25.09.2006 a Tribunalului Iașia fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Iași în soluționarea capetelor de cerere având ca obiect "constatarea nulității testamentului" autentificat sub nr. 23621/1994, a certificatului de moștenitor nr. 2222/11.11.1994 și a celui suplimentar nr. 1633/1995 și partaj succesoral, fiind declinată competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Brașov. Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței atacate.
Prin decizia civilă nr. 102/07.03.2007 Curții de APEL IAȘIa fost respinsă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Iași, a fost desființată în parte sentința civilă nr. 12441/2003 a Judecătoriei Iași cu privire la capetele de cerere având ca obiect revendicare, nulitate testament, nulitate certificat de moștenitor și certificat de moștenitor suplimentar, reducțiune testament. Au fost păstrate restul dispozițiilor sentinței apelate care nu sunt contrare acestei decizii.
Prin încheierea din 30.05.2007 a Curții de APEL IAȘIa fost admisă cererea reclamantei de lămurire a înțelesului dispozitivului deciziei nr. 102/07.03.2007 în sensul că s-a dispus trimiterea la Judecătoria Iași spre soluționare a capetelor de cerere pentru care a fost admis apelul reclamantei, respectiv în ceea ce privește revendicarea în contradictoriu cu pârâții Consiliul local I, Consiliul județean I și -G, iar pentru celelalte capete de cerere cu pârâtul -
În rejudecare, la dosar a fost depusă o cerere intitulată "cerere de intervenție în interes propriu" formulată de către și, recalificată ulterior, la termenul din 31.08.2007, în sensul că reprezintă de fapt o manifestare a voinței acestora de preluare a calității de reclamanți.
S-a invocat că, prin contractul de cesiune de drepturi litigioase autentificat sub nr. 2296/2004 la Biroul Notarial "" din B, le-a cedat lor toate drepturile litigioase la care avea dreptul, cu privire la imobilul din I,-.
Au mai menționat că, prin contractul de drepturi litigioase, autentificat sub nr. 1640/2005 la. " -" din I, -G le-a cedat tot lor drepturile litigioase referitoare la imobilul menționat anterior.
Au fost anexate copii de pe cele două contracte de cesiune de drepturi litigioase, fiind introduși și în cauză în calitate de reclamanți.
La dosar au depus cereri de intervenții în interes alăturat pentru pârâtul Consiliul local I, și - motivând că ei sunt chiriașii Primăriei municipiului I, iar în cazul în care ar fi admisă acțiunea, ar pierde dreptul locativ pe care-l au în prezent, în caz contrar, în persoana lor s-ar naște dreptul de a cumpăra această locuință.
Cererile au fost admise în principiu de instanță, avându-se în vedere interesul intervenienților în promovarea acestora.
Ulterior, intervenienții au invocat excepția lipsei calității procesuale a reclamantei precum și necompetenței generale a instanțelor judecătorești, aceasta din urmă pe motiv că reclamanta nu putea uza decât de procedura prevăzută de Legea 10/2001 pentru promovarea unei astfel de acțiuni, neavând deschisă calea dreptului comun.
Această din urmă excepție a fost respinsă de instanță prin încheierea din 12.10.2007, reclamanta chiar dacă nu a urmat calea procedurală deschisă de Legea 10/2001, având dreptul de a revendica chiar în temeiul dispozițiilor art. 480 cod civil bunurile imobile ce i se cuvin în calitate de moștenitoare a defunctului și -, neputându-i fi negat dreptul de proprietate.
Pe același motiv, instanța a respins și excepția inadmisibilității invocată de pârâtul Consiliul local al municipiului I și care și-a întemeiat-o pe aceleași argumente avute în vedere și de către intervenienți.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, instanța a reținut că aceasta a mai fost invocată și cu ocazia primei judecăți ce a format obiectul dosarului 2395/2003 și a fost respinsă de instanță.
Reclamanta în calitate de descendentă a defunctului - are calitate procesuală activă pentru revendicarea imobilelor care au aparținut autorilor acesteia, instanța respingând excepția invocată.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța a reținut că proprietarul inițial al imobilului în litigiu a fost, conform certificatului nr. 5965/12.10.1992 eliberat de către Direcția Generală a Arhivelor Statului - Serviciul I (fila 8 dosar 2395/2003), acesta figurând cu două corpuri de casă situate în I,-, conform certificatului nr. 1454/28.05.1996, eliberat de aceeași instituție (fila 7 dosar).
Dintre cei trei fii ai numitului, doar - a avut descendenți, respectiv pe reclamanta.
Prin contractul matrimonial încheiat la 12.10.1931, l-a înzestrat pe -, donându-i imobilul compus din corp clădiri cu etaj situat în I,- (fila 23 dosar 2395/2003).
În anul 1950, întregul imobil a fost preluat de stat, în anexa Decretului nr. 92 menționându-se ca proprietar care, deși locuia în acea construcție, nu avea un drept de proprietate, imobilul aparținând lui și -.
La data de 19.08.1994, a testat în favoarea pârâtului -G întregul imobil.
Mai mult decât atât, cât și - făceau parte din categorii socio-profesionale c are îi exceptau de la naționalizare, aceasta realizându-se fără titlu valabil.
Tocmai pentru aceste motive, nefiind incidente prevederile Legii 112/19195, instanța a constatat nulitatea absolută parțială a hotărârii nr. 1693/27.01.1997 privind despăgubirile acordate pentru imobilul compus din teren și corp clădiri fără etaj.
În ceea ce privește suprafața de teren revendicată, instanța a reținut că, prin sentința civilă nr. 9682/01.10.2003 a Judecătoriei Iași, a fost obligat pârâtul Consiliul local I să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamantei, imobilul construit (corpul parter și etaj) și neconstruit în suprafață de 1585. situat în I,- (fost 17).
Conform fișei imobilului (fila 20 dosar 2395/2003) suprafața de teren, la data preluării prin Decretul 92/1050, era de 2170.chiar dacă în prezent apare o suprafață mai mare de 2251.
Prin urmare, în ceea ce privește suprafața de 1585. teren, excepția autorității de lucru judecat fiind fondată, instanța a respins cererea de revendicare a acestei suprafețe.
Față de situația reținută, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și excepția inadmisibilității acțiunii ca nefondate, pentru motivele detaliate anterior.
A admis excepția rămânerii fără obiect a capetelor de cerere formulate împotriva pârâtului -G și a respins acțiunea formulată față de acesta.
A admis excepția autorității de lucru judecat în parte și a respins cererea de revendicare a suprafeței de 1585. teren, astfel cum s-a reținut anterior.
A admis, în parte, acțiunea civilă în revendicare și, având în vedere prevederile art. 480 Cod civil, a obligat pârâtul Consiliul local al municipiului I, în administrarea căruia se află imobilul, de a lăsa în deplină proprietate și liniștită posesie reclamanților și imobilul compus din corp clădiri fără etaj și suprafața de 585. teren situat în I,- (fost nr. 17) și ca o consecință a admiterii acțiunii, a respins ca nefondate cererile de intervenție în interes alăturat.
Având în vedere prevederile art. 274 Cod procedură civilă, a obligat pârâtul Consiliul local al municipiului I să plătească reclamanților cheltuieli de judecată efectuate de la promovarea acțiunii și până la pronunțarea hotărârii.
Tribunalul Iași, prin decizia civilă nr. 383 din 22.04.2009, a admis apelurile formulate de pârâtul Consiliul Local I și intervenienții, și - și s-a schimbat în parte sentința judecătoriei.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și în capătul de cerere privind revendicarea suprafeței de 585. teren și a corpului de clădire fără etaj și, în consecință, a fost respinsă acțiunea.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a acelorași reclamanți în capătul de cerere privind revendicarea suprafeței de 1585. teren.
S-au păstrat restul dispozițiilor sentinței apelate.
Pronunțând această decizie, tribunalul a reținut că apelurile sunt fondate sub aspectul greșitei soluționări de către instanța de fond a excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților și în acțiunea în revendicare.
Judecătoria Iașia fost investită, în urma casării cu trimiterea spre rejudecare dispusă prin decizia civilă nr. 102/7.03.2007 a Curții de APEL IAȘI, lămurită prin Încheierea din 30.05.2007, cu acțiune în revendicarea imobilului, situat în I,- (fost 17) compus din teren și corp clădiri fără etaj, acțiune formulată de reclamanta și continuată de și în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local I, Consiliul Județean I și -
Prin contractul de cesiune de drepturi litigioase încheiat între și și și autentificat sub nr. 2296 din 24.09.2004 "" B( filele 22 - 25 dosar fond), cedenta a cesionat drepturile litigioase privind:
1. Constatarea în contradictoriu cu Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, că imobilului construit ( corpul cu parter și etaj) și neconstruit, în suprafață totală de 1585.( din care 585. construit, situat în I,- nu îi erau aplicabile prevederile Decretului nr. 92/1950 și nici dispozițiile Legii nr. 112/1995;
2. Obligarea pârâtului Consiliul Local I să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul construit ( corpul cu parter și etaj) și neconstruit, în suprafață totală de 1585. ( din care 585. construiți) situat la aceiași adresă
3. Obligarea pârâților, Ministerul Finanțelor Publice, pentru Statul Român, Consiliul Local I și Comisia Județeană de Aplicare a Legii nr. 112/1995 I, în solidar, la plata sumei de 60.000.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Din analiza drepturilor litigioase cedate de rezultă că nici unul din cele trei nu face obiectul cauzei de față, astfel încât, în mod greșit, instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale active a intervenienților și.
Astfel, la punctul 2 din enumerarea de mai sus este prevăzută acțiunea în revendicare îndreptată de împotriva pârâtului Consiliul Local I cu privire la imobilul construit ( corpul cu parter și etaj) și neconstruit, în suprafață totală de 1585. ( din care 585. construiți) situat în I,-, aceasta fiind cedată intervenienților și.
Prin sentința civilă nr. 13014 /2007 pronunțată de Judecătoria Iași capătul de cerere privind revendicarea suprafeței de 1585. a fost respins pentru autoritate de lucru judecat și acest capăt de cerere nu a făcut obiectul apelului de față.
Din modul de formulare al dreptului litigios cedat rezultă că cei 585. teren sunt incluși în suprafața de 1585. din I,-, astfel încât nu putea fi admisă acțiunea continuată de intervenienții pentru suprafața de 585. teren.
De asemenea, în contractul de cesiune de drepturi litigioase nu se face vorbire de corpul de clădire fără etaj situată pe această suprafață de teren, astfel încât nici această acțiune nu putea fi admisă.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp. art. 296 Cod procedură civilă, s-au admis apelurile formulate de pârâtul Consiliul Local I și intervenienții, și, s-a schimbat în parte sentința Judecătoriei Iași în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale active a intervenienților și în acțiune privind revendicarea suprafeței de 585. teren și a corpului de clădire fără etaj și, în consecință, s-a respins acțiunea în revendicarea acestui imobil.
S-au păstrat restul dispozițiilor sentinței apelate cu excepția celor privind admiterea acțiunii în revendicare și obligarea pârâtului Consiliul Local I la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 26,821,30 lei.
și au declarat recurs considerând că decizia tribunalului este nelegală și netemeinică pentru motivul înscris în art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivului de recurs, recurenții susțin că, în mod greșit, tribunalul a reținut că ei nu au calitate procesuală activă de a revendica imobilul din I,-.
Însă, instanța de apel nu a observat că, prin contractul de concesiune autentificat sub nr. 2296/2004 la. "" B, le-a cedat și toate drepturile pe care aceasta le avea în dosarul nr. 861/2004 al Curții de APEL IAȘI, dosar care avea ca obiect calea de atac la soluția judecătoriei ce viza imobilul din I,-.
Învederează recurenții că tribunalul nu a luat în calcul nici contractul de cesiune de drepturi litigioase autentificat sub nr. 1640/2005 de prin care -G le-a cedat toate drepturile litigioase ce fac obiectul dosarului nr. 2395/2003 al Judecătoriei Iași.
Susțin recurenții că, prin decizia civilă nr. 32/2009, Curtea de APEL IAȘIa constatat că excepția lipsei calității procesuale active fusese respinsă ca neîntemeiată, astfel că tribunalul nu se mai putea pronunța asupra acestui aspect cu prilejul rejudecării cauzei.
Recurenții apreciază că decizia tribunalului este nelegală și sub aspectul neacordării cheltuielilor de judecată.
În acest sens, ei arată că, prin sentința judecătoriei, pârâții au fost obligați să le achite suma de 26.821 lei, cheltuieli de judecată.
Tribunalul, în ultima parte a considerentelor deciziei recurate, a prevăzut că va menține dispozițiile sentinței apelate, cu excepția acțiunii în revendicare și a obligării Consiliului Local la plata cheltuielilor de judecată.
recurenții că, în dispozitivul deciziei recurate, soluția nu mai este menționată dându-se o notă de ambiguitate hotărârii.
Recurenții apreciază că, fiind căzut în pretenții, Consiliul Local trebuie să suporte cheltuielile pe care ei le-au efectuat la instanța de fond și în căile de atac.
Legal citați, intimații nu au formulat întâmpinări în termenul prevăzut de art. 308 alin. 2 Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de susținerile părților, de ansamblul materialului probator existent la dosarul cauzei și de prevederile legale incidente, Curtea reține că recursul este întemeiat.
Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cea a titularului dreptului din raportul juridic dedus judecății.
Curtea constată că, prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu Statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Județean I, Comisia Județeană I de aplicare a Legii nr. 112/1995, Consiliul Local I și Primarul Municipiului I:
- constatarea nulității absolute a hotărârii nr. 1693 din 27.01.1997 emisă de Comisia județeană de aplicare a Legii nr. 112/1995;
- constatarea inaplicabilității Decretului nr. 92/1950 în ceea ce privește imobilul situat în I,- (fost 17) și, a nelegalei naționalizări a acestuia;
- obligarea pârâtelor de a-i lăsa în deplină proprietate și liniștită folosință imobilul, compus din teren și corp de clădire fără etaj, situat în - -, nr. 48.
În contradictoriu cu pârâtul -G, reclamanta a solicitat constatarea nulității testamentului autentificat sub nr. 23621/1994 de notariatul de Stat B și a certificatelor de moștenitor nr. 2222/1994 și nr. 1633/1995 emise în baza testamentului contestat.
În subsidiar, reclamanta a solicitat să se constate că și ea are calitatea de moștenitoare a defunctului - și, să se dispună reducțiunea testamentului întocmit în favoarea pârâtului și partajarea imobilului compus din teren și corp de clădire fără etaj din I,-.
Curtea reține că instanța de fond a stabilit situația de fapt în deplină concordanță cu probele administrate în cauză, reținând corect și calitatea procesuală activă a cesionarilor drepturilor litigioase din prezenta cauză.
Astfel, certificatele nr. 5965/12.10.1992 și respectiv, nr. 1454/28.05.1996, eliberate de Direcția Generală a Arhivelor Statului - Serviciul I, atestă că defunctul a avut în proprietate un imobil, compus din două corpuri de casă și terenul aferent, situat în I,- (actualmente, 48).
Din contractul matrimonial, încheiat la data de 12.10.1931, (fila 23 - dosar 2395/2003) rezultă că a donat fiului său - - (tatăl reclamantei ) - imobilul compus din corp de clădire cu etaj, situat în I,-.
Prin Decretul nr. 92/1950, întreg imobilul a fost expropriat de către statul român, în anexa actului normativ de preluare figurând ca proprietar, fiul lui.
În anul 1994, - -cel de-al treilea fiu al defunctului - a testat întreg imobilul din I,- în favoarea intimatului -
În baza acestui testament și a certificatelor de moștenitor nr. 2222/11.11.1994 și nr. 1633/21.07.1995, -G a solicitat, în baza Legii nr. 112/1995, acordarea de despăgubiri pentru imobil.
Prin hotărârea nr. 1693/27.01.1997 emisă de Comisia Județeană I de aplicare a Legii nr. 112/1995, cererea formulată de -G a fost admisă și s-au acordat acestuia despăgubiri bănești, pentru imobilul nerestituit în natură și pentru terenul aferent din I,-, apartamentele 1,13,15.
Prin sentința judecătoriei s-a dispus anularea parțială a hotărârii nr. 1693/1997, dar capetele de cerere vizând anularea testamentului și a certificatelor de moștenitor emise în favoarea intimatului -G au fost respinse pentru lipsa calității procesuale active a reclamantei.
Curtea constată că sentința judecătoriei este irevocabilă sub acest aspect, astfel că -G este titularul dreptului de proprietate asupra părții din imobil ce a aparținut defunctului -, moștenitorul defunctului.
Pe de altă parte, Curtea reține că și-a legitimat calitatea procesuală activă în ceea ce privește imobilul ce a format obiectul contractului matrimonial încheiat între și -. Acest ultim aspect a fost reținut și de către instanța de apel care a respins excepția lipsei calității procesuale active a recurenților și în capătul de cerere privind revendicarea suprafeței de 1.585. teren.
Prin contractul de cesiune de drepturi litigioase autentificat sub nr. 2296/2004 de "" B, a cedat recurenților toate drepturile litigioase pe care aceasta le avea în dosarul nr. 861/2004 al Curții de apel, dosar care avea ca obiect apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței pronunțată de judecătorie în dosarul nr. 2395/2003.
Curtea reține că, în dosarul instanței de fond, declanșase procedura judiciară de revendicare a corpului de clădire fără etaj și a terenului ce au aparținut bunicului ei,.
Fișa imobilului existentă la dosarul nr. 2395/2003 (fila 20) atestă că, la momentul preluării prin Decretul nr. 92/1950, suprafața de teren din - -, nr. 17 era de 2.170. astfel că tribunalul în mod greșit a reținut că suprafața de 585. ar fi fost inclusă în cea de 1.585. care deja a fost restituită intimatei prin sentința civilă nr. 9683/2003.
Prin contractul de cesiune de drepturi litigioase autentificat sub nr. 1640/2005 de, -G a cedat recurenților și drepturile litigioase pe care el le avea în dosarul nr. 2395/2003 al Judecătoriei Iași.
Chiar dacă în acest dosar, -G avea calitatea de pârât, prin respingerea capetelor de cerere formulate de și care aveau ca obiect constatarea nulității testamentului prin care - a lăsat pârâtului întregul imobil din I,- (fost 17) și a celor două certificate de moștenitor întocmite în baza testamentului, s-a recunoscut implicit, dreptul de proprietate al acestuia asupra imobilului ce i-a fost transmis de către testator.
Raportat la cele două contracte de cesiune de drepturi litigioase, Curtea constată că drepturile ce intră în conținutul raportului juridic litigios și care vizau corpul de clădire fără etaj și terenul aferent din I,- -, au trecut de la și de la -G la recurenții și, care, până în momentul încheierii contractelor de cesiune, erau străini de proces.
Recurenții și stau în proces în nume propriu - ca titulari ai dreptului litigios de proprietate asupra imobilului din - -, nr. 48 (corpul de clădire fără etaj și teren aferent) - și ca atare, ei trebuie puși în situația de a-și apăra acest drept.
În consecință, Curtea reține că, soluția tribunalului d e admitere a excepției lipsei calității procesuale active a recurenților și în capătul de cerere ce are ca obiect revendicare, în contradictoriu cu Consiliul Local al Municipiului I, a imobilului compus din corp de clădire fără etaj și teren, în suprafață de 585. este lipsită de temei legal.
Curtea reține că și soluția de neacordare a cheltuielilor de judecată efectuate de recurenți ca urmare a judecării și rejudecării cauzei - în urma casării deciziilor instanței de apel - este dată cu aplicarea greșită a prevederilor art. 274 Cod procedură civilă.
Potrivit textului, partea care cade în pretenții poate fi obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată efectuate de cealaltă parte.
În prezenta cauză, Consiliul Local al Municipiului I se află în culpă procesuală, ca urmare a admiterii acțiunii promovate de și continuate de recurenți, cu consecința obligării sale de a lăsa în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul din I,-.
Față de cele ce preced, Curtea reține că, în cauză, este operant motivul de recurs înscris în art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă.
În baza art. 312 alin. 1 teza I Cod procedură civilă,s e va admite recursul declarat de și și se va modifica în tot decizia tribunalului.
În baza art. 296 Cod procedură civilă, se vor respinge apelurile declarate de către Consiliul Local I și de către intervenienții, și - și se va păstra sentința instanței de fond.
Potrivit art. 274 Cod procedură civilă, apelanții vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată efectuate de și în apel, iar intimații din recurs vor fi obligați la plata cheltuielilor efectuate de recurenți cu ocazia exercitării căii extraordinare de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de și împotriva deciziei civile nr. 383 din 22.04.2009 a Tribunalului Iași, decizie pe care o modifică în tot.
Respinge apelurile declarate de Consiliul Local I și de intervenienții, și - împotriva sentinței civile nr. 13014 din 9.11.2007 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o păstrează.
Obligă apelanții să plătească intimaților și suma de 10 000 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Obligă intimații să plătească recurenților suma de 10,15 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - --- -
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași: -,
06.01.2010
2 ex.
Președinte:Georgeta ProteaJudecători:Georgeta Protea, Mona Maria Pivniceru, Viorica
