Anulare act. Decizia 588/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 588
Ședința publică de la 25 Iunie 2008
PREȘEDINTE: Mariana Mudava
JUDECĂTOR 2: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
Judecător: - - -
Grefier: -
Pe rol, judecarea contestației în anulare formulată de contestatoarele și împotriva deciziei civile nr. 323 din 10 aprilie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele, -.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns contestatoarele, reprezentate de avocat, lipsind intimatele, -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care a învederat instanței depunerea întâmpinării și a unei copii după anexa 2/21.10.1991 la Legea 18/1991, de către procurator, pentru intimatele, -, după care;
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra contestației în anulare.
Avocat, pentru contestatoarele, a depus concluzii scrise, solicitând admiterea contestației în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 318 alin. 1 teza II Cod procedură civilă, întrucât instanța de recurs a examinat legalitatea hotărârii atacate în ansamblu și nu s-a pronunțat asupra motivelor de recurs de la punctele 6 și 7. De asemenea, instanța de recurs nu a analizat susținerile contestatoarelor referitoare la respingerea lipsei calității de reprezentant a mandatarului în ceea ce privește faptul că procura dată acestuia nu este una generală, ci specială, întrucât a fost împuternicit să o reprezinte pe intimată doar în procesele legate de recunoașterea și revendicarea dreptului de proprietate asupra terenurilor intravilane și extravilane aflate pe teritoriul județului G; fără cheltuieli de judecată.
CURTE A
Asupra contestației în anulare de față;
Prin sentința civilă nr. 1766/28.08.2006 pronunțată de Judecătoria Tg. C în dosarul nr. 570/2006, s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și excepția autorității lucrului judecat, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă și s-a respins acțiunea formulată de ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat că nu se poate reține excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâte în raport cu 2829/2004 a Judecătoriei Tg. și decizia 112/2004 a Tribunalului Gorj, întrucât aceste hotărâri au fost pronunțate în litigii ce au avut ca obiect constatare nulitate absolută a actelor emise în baza legilor fondului funciar și Legii 10/2001, nefiind îndeplinită tripla identitate prevăzută de art. 1201 Cod civil.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, s-a apreciat ca fiind întemeiată, deoarece nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată, ceea ce presupune justificarea unei vătămări produsă prin actul juridic, iar motivarea reclamantei în sensul că are în folosință 0,25 ha și că ar fi beneficiara unei hotărâri de validare nu o îndreptățește de a formula pretenții cu privire la constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de moștenitor, deoarece hotărârea de validare nu stabilește un amplasament, iar prin 2819/2004 s-a constatat că beneficiar al validării dreptului de proprietate ce a aparținut autorului este, și nu reclamanta.
În ceea ce privește excepția cu privire la reclamanta, s-a reținut că aceasta invocă un drept de proprietate obținut conform legii fondului funciar.
Instanța a reținut că prin certificatul de moștenitor 130/18.02.1985 a fost dezbătută succesiunea de pe urma autorului, decedat la 7.07.1984, fiind certificate atât compunerea masei succesorale, cât și faptul că moștenirea este culeasă de - soție supraviețuitoare cu o cotă de 1/1.
S-a constatat că certificatul de moștenitor reprezintă actul final eliberat în cadrul procedurii succesorale notariale, necontencioase, cuprinzând constatările notarului referitoare la masa succesorală, calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin acestora din moștenire.
Instanța de fond s-a raportat la actul normativ aplicabil la data întocmirii certificatului de moștenitor, respectiv Decretul nr. 40/1953 și în raport de motivele invocate de reclamantă, s-au analizat condițiile de fond ale acestui certificat.
Cu privire la faptul că la baza certificatului de moștenitor a stat declarația nesinceră a moștenitoarei privind compunerea masei succesorale, acest motiv nu poate fi reținut, deoarece terenurile respective se regăsesc și în cererea de deschidere a succesiunii, formulată de Consiliul Popular Tg. C.
De asemenea, nu constituie o cauză de nulitate a certificatului de moștenitor faptul că ulterior trecerii terenului în proprietatea statului, reclamantei i s-a atribuit în folosință o parte din teren,pe care și-a edificat o construcție, fiindu-i constituit dreptul de proprietate în temeiul art. 24 din. 18/1991.
Nici autorizația de vânzare nr. 2583/1954 prin care se menționează ca vecin la S-, și nu autorul, nu reprezintă un motiv de nulitate absolută.
Reclamantele nu fac dovada unui drept de proprietate al lor sau al unei terțe persoane, în ceea ce privește terenurile din litigiu, la data eliberării certificatului de moștenitor.
Nu poate fi susținut nici faptul că la succesiune nu a participat moștenitoarea -, întrucât acest motiv poate fi invocat numai de moștenitoarea defunctului, nu și de o terță persoană fără vocație succesorală.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel apelantele reclamante și, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie.
Au motivat că în mod greșit instanța de fond considerat că reclamantei îi lipsește interesul în promovarea acțiunii în constatarea nulității absolute certificatului de moștenitor, deoarece oricine justifică un interes legitim poate promova astfel de acțiune, iar interesul legitim se justifică prin faptul că reclamanta deține în folosință teren din cel pretins de intimatul.
Cu privire la excepția lipsei de reprezentant al mandatarului, s-a susținut că instanța de fond fost în eroare, deoarece procurile speciale prezentate se referă la procedurile prevăzute de Legea fondului funciar.
Pe fondul cauzei s-a arătat că cererea de deschidere a succesiunii și anexa emisă de primărie conțineau informații false furnizate de și certificatul de moștenitor cuprinde aceleași mențiuni false, întrucât aceasta nu este unicul moștenitor, iar masa succesorală este compusă din suprafețele de 1600 mp teren arabil și 600 mp construcții, deși defunctul nu era proprietar pe aceste două bucăți de teren.
Prin decizia civilă nr.340 din 10 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelanții și .
S-a apreciat ca legală admiterea excepției lipsei de interes în promovarea acțiunii privind pe reclamanta, în raport de dispozițiile art.41 și următoarele Cod pr. civilă, reținându-se că aceasta în calitate de notar, a eliberat certificatul de moștenitor a cărui anulare s-a solicitat și nu poate invoca în susținerea cererii sale neîndeplinirea obligațiilor care-i reveneau în temeiul prevederilor din Decretul nr.40/1953, întrucât legitimitatea interesului presupune conformitatea sa cu ordinea de drept și cu regulile de conviețuire socială, iar moralitatea interesului presupune ca aceasta să nu contravină bunelor moravuri și ordinii publice.
Reclamanta avea îndatorirea de a verifica și a constata compunerea masei succesorale, or, în cauză mențiunile din certificat sunt corespunzătoare celor din cererea de deschidere a procedurii notariale, formulată de moștenitoarea.
Lipsa calității de reprezentant al mandatarului nu poate fi reținută, în discuție aflându-se instituția reprezentării prevăzută de art.67 și următoarele Cod pr. civilă, care permite reprezentarea convențională, în temeiul mandatului a persoanelor fizice și juridice.
Pe fond, motivele de nulitate invocate de reclamante au fost calificate de tribunal drept cauze de nulitate relativă a actului juridic contestat și deci trebuiau valorificate pe calea acțiunii în anulare, în termenul general de prescripție de 3 ani.
Împotriva acestei decizii reclamantele au declarat recurs, criticând-o pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.5,7 și 9 Cod pr. civilă.
S-a susținut că hotărârea cuprinde motive străine de natura pricinii, în sensul că s-au reținut temeiuri de drept ce nu sunt aplicabile în speță, interesul judiciar fiind motivat pe dispozițiile art.41 Cod pr. civilă.
Că, neîndeplinirea de către notar a obligațiilor prevăzute în Decretul nr.40/1953 - dispozițiile art.10 și 25 din actul normativ menționat, care nu au legătură cu cauza, iar motivele de nulitate invocate în acțiunea reclamantelor privesc caracterul fals al certificatului de moștenitor, datorat manoperelor dolosive ale moștenitoarei care a declarat că autorul deținea în proprietate 1600 mp. teren arabil și 600 mp. teren construcții situați în Tg.C-, în nici un caz nu s-a pretins că dreptul de folosință și respectiv de proprietate asupra terenurilor, constituie temeiul sancțiunii nulității.
S-a arătat că excepția lipsei de interes a reclamantei a fost soluționată greșit, față de motivul de nulitate invocat de aceasta și anume, informațiile false furnizate de în privința compunerii masei succesorale, și nicidecum turpitudinea reclamantei.
S-a invocat de asemenea, lipsa de temei legal a deciziei prin care s-a considerat că interesul aceleiași reclamante nu este legitim și moral, fără a se arăta temeiul de drept în raport de care nu sunt îndeplinite aceste condiții.
S-a mai criticat hotărârea în baza art.304 pct.5 și 9 Cod pr. civilă, susținându-se că soluția de respingere a excepției lipsei calității de reprezentant a mandatarului nu a fost motivată de instanță.
Procura mandatarului nu este una generală, ci una specială, pentru procedurile la Legea nr.18/1991, astfel că acesta nu putea reprezenta pe intimată în prezenta cauză.
Prin decizia civilă nr.323 din 10 aprilie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr- a fost respins recursul declarat de reclamantele și, în contradictoriu cu pârâtele și -.
Pentru a decide astfel, instanța de recurs a reținut că Tribunalul Gorja soluționat cauza respectând normele de drept substanțial aplicabile în materia nulităților și a succesiunilor, chiar dacă prin considerentele decizie recurate a indicat unele prevederi ce nu au incidență față de situația de fapt reținută.
Apreciind asupra caracterului legitim al interesului în raport de datele concrete ale speței, a conchis că în mod întemeiat instanța de apel a constatat că reclamanta nu justifică această condiție impusă de lege.
Împotriva deciziei au formulat contestație în anulare contestatoarele și.
În motivarea contestației, contestatoarele susțin că instanța de recurs a pronunțat o hotărâre în care a omis cercetarea unuia din motivele de casare pe care le-au invocat în motivele de recurs, respectiv neanalizarea motivelor de recurs de la punctele 6 și 7, referitoare la respingerea lipsei calității de reprezentant a mandatarului, în ceea ce privește faptul că procura nu este una generală, ci specială.
Că, instanța de recurs a omis să analizeze motivele de nulitate invocate, ce reglementează cauzele de nulitate prevăzute de art. 968 Cod civil, cauză nelicită, prohibită de legi și contrarie bunelor moravuri și ordinii publice.
În drept, contestația este întemeiată pe dispozițiile art. 318 alin.2 Cod pr. civilă.
În cauză, intimații au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea contestației în anulare.
Contestația în anulare este neîntemeiată.
Contestația în anulare, cale extraordinară de atac de retractare, este deschisă exclusiv pentru situațiile de la art. 317 Cod pr. civilă ( necompetență sau vicii vizând procedura citării ) și art. 318 Cod pr. civilă ( greșeală materială sau nepronunțarea asupra unui motiv de recurs).
În speța dedusă judecății, contestatoarele invocă incidența a II-a a art. 318 Cod pr. civilă, referitoare la omisiunea instanței de recurs de a examina motivele de recurs de la pct. 6 și 7.
Examinând decizia contestată, prin prisma motivelor invocate se constată că susținerile contestatoarelor sunt nefondate.
Instanța de recurs a analizat critica privind interpretarea și aplicarea art. 67 Cod pr. civilă, prevederi care reglementează condițiile de reprezentare a părților în judecată, analizând limitele mandatului în raport de caracterul acestuia, precum și cauzele de nulitate invocate, cauze prevăzute de art. 968 Cod civil, cauza nelicită, prohibită de legi și contrară bunelor moravuri.
Față de cele ce preced, urmează a se respinge contestația în anulare ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarele și, împotriva deciziei civile nr. 323 din 10 aprilie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele, -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
- -
Grefier,
Red.Judec.-
Tehn./2 ex.
01.07.2008
Președinte:Mariana MudavaJudecători:Mariana Mudava, Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
