Anulare act. Decizia 597/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 597
Ședința publică de la 04 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Protea
JUDECĂTOR 2: Mona Maria Pivniceru
JUDECĂTOR 3: Adriana
Grefier:
S-a luat în examinare cererea de recurs, - și împotriva deciziei civile nr. 236 din 11.03.2009 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat pentru avocatul titular pentru recurenți, lipsă fiind intimații.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că procedura este completă, pricina este la al patrulea termen de judecată, la dosar s-au depus prin serviciul de registratură note de concluzii formulate de intimați însoțite de procură nr. 1748/2009.
Interpelat, avocat arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată pricina în stare de judecată și acordă cuvântul părților la dezbateri.
Avocat depune la dosar concluzii scrise. Solicită admiterea recursului formulat de, - și împotriva deciziei civile nr. 236 din 11.03.2009 a Tribunalului Iași. Consideră că hotărârile pronunțate de instanțele anterioare sunt nelegale și netemeinice. Solicită trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Pașcani.
Precizează că instanța de fond și cea de apel au făcut o greșită interpretare a dispozițiilor legale, raportat la obiectul juridic dedus judecății, respectiv nulitatea testamentului, având în vedere semnătura defunctului și lipsa consimțământului.
Arată că, prima instanță a înțeles să se pronunțe pe excepție, nu a mai admis probatoriul solicitat, a ajuns la o soluție eronată, a considerat că reclamanții nu au calitate în cauză, a respins cererea acestora și a admis excepție.
Solicită a se avea în vedere cele precizate pe larg în scris precum și datele de stare civilă.
Consideră că trebuie să se admită probele pentru a se constata că testamentul este nul, reclamanții recurenți au calitatea de moștenitori la moștenirea rămasă după.
Solicită obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu avocat al avocatului titular, conform chitanțelor de la dosar.
Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 1895/1.10.2008, pronunțată de Judecătoria Iași, s-a admis excepția lipsei calității procesuale active și s-a respins ca atare acțiunea reclamanților, - și, formulată în contradictoriu cu pârâții și.
În considerentele acestei sentințe s-a arătat că, prin cererea înregistrată la data de 13.03.2007, reclamanții, și - au chemat în judecată pârâții și și au solicitat instanței să constate nulitatea testamentului autentificat sub nr. 784/23.03.2004 la Biroul Notarului Public, ca fiind redactat de o persoană al cărei discernământ era viciat la data întocmirii actului.
Reclamanții au solicitat, de asemenea, obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că sunt unchii defunctului, frați ai mamei predecedate a acestuia,. Între părți au mai existat litigii ce au vizat constatarea nulității acestui testament, cererea reclamanților fiind respinsă irevocabil. Au precizat reclamanții că, ulterior, au descoperit înscrisuri din care reiese că testamentul nu a fost semnat de defunct, astfel că se impune a se constata nulitatea absolută a acestuia. La data perfectării testamentului, era grav bolnav și internat în spital, existând diferențe vizibile între semnătura atribuită testatorului din testament și semnătura acestuia din alte acte oficiale. Defunctul figura, încă din anul 2000, în actele medicale cu atrofie cerebeloasă, avea ciroză hepatică și, pe fondul consumului de alcool, avea tulburări de comportament astfel încât, chiar în ipoteza în care testamentul ar fi fost, în realitate, semnat de testator, nu ar mai reprezenta exprimarea voinței acestuia, în condițiile cerute de legea civilă.
Prin sentința civilă nr. 1400/05.06.2007, instanța a admis excepția autorității de lucru judecat și a respins în consecință cererea reclamanților, reținând că atât în dosarul nr. 3987/2004 al Judecătoriei Pașcani cât și în prezenta cauză, reclamanții au invocat aceleași motive de nulitate relativă a testamentului autentic, respectiv starea de boală a testatorului care nu i-a permis să exprime un consimțământ liber, ci unul viciat de lipsa de discernământ.
Admițând recursul reclamanților, prin decizia civilă nr. 23/16.01.2008 Tribunalul Iașia respins excepția autorității de lucru judecat și a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Pașcani.
Instanța de control judiciar a reținut că între cele două dosare puse în discuție nu este îndeplinită condiția identități de cauză, atât timp cât în cererea dedusă judecății în prezenta cauză s-a invocat un motiv nou de nulitate de către reclamanți, anume faptul că testamentul nu a fost semnat de testatorul, motiv ce nu a fost analizat prin sentința civilă nr. 1689/2005 pronunțată în dosarul nr. 3897/2004.
Cererea reclamanților a fost înregistrată din nou pe rolul Judecătoriei Pașcani la data de 13.05.2008.
Instanța a încuviințat atât pentru reclamanți cât și pentru pârâți proba cu înscrisuri și cu interogatoriu.
Din oficiu, la termenul de judecată din data de 03.09.2008 instanța a invocat excepția lipsei calității procesuale active.
Analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de dispozițiile art. 137 alin. 1.proc.civ. conform cărora instanța este ținută să se pronunțe cu prioritate asupra excepțiilor procesuale peremptorii, instanța a reținut că reclamanții, - și sunt unchi ai defunctului, decedat la data de 01.04.2004, frați ai mamei sale, decedată la data de 21.01.1998, după cum reiese din încheierea de admitere în principiu pronunțată de Judecătoria Pașcani, în dosarul nr. 4403/2001, la data de 19.12.2003, coroborată cu certificatele de stare civilă atașate la dosar, respectiv certificat de naștere și certificat de căsătorie - (căs. ), certificat de naștere și certificat de căsătorie (căs. ), certificat de naștere și certificat de căsătorie, certificat de deces, cerere pentru deschiderea procedurii succesorale notariale după defuncta din 24.09.2008.
Însă, eventuala vocație succesorală concretă a reclamanților la moștenirea părinților și nu are nicio relevanță în privința dezbaterii succesiunii mamei defunctului și nici a moștenirii defunctului.
Este lipsită de temei legal susținerea reclamanților conform căreia prin cererea de deschidere a procedurii succesorale notariale după defuncta, înregistrată la Primăria municipiului P N, reclamanții ar face dovada calității lor de moștenitori, în calitate de frați și surori, atât timp cât această procedură a fost demarată mult după expirarea termenului de 6 luni pentru exercitarea dreptului de opțiune succesorală, termen care a început să curgă la data deschiderii moștenirii, 21.01.1998.
Or, conform dispozițiilor art. 700 alin. 1.civ. dacă succesibilul nu și-a exercitat dreptul de opțiune succesorală în termenul de 6 luni prevăzut de lege, în puterea legii se stinge dreptul său de a accepta moștenirea și, cu efect retroactiv, se stinge și titlul său de moștenitor. Stingerea pin prescripție a titlului de moștenitor, a vocației succesorale, produce efecte absolute, erga omnes.
O astfel de problemă excede oricum obiectului prezentei cereri, în discuție fiind doar succesiunea defunctului, decedat la data de 01.04.2004.
Deși au făcut dovada legăturii de rudenie cu defunctul - colaterali ordinari, rude din clasa a IV-a a moștenitorilor legali, care nu sunt nici rezervatari și nici sezinari - reclamanții nu au făcut dovada calității de moștenitori ai defunctului prin acceptarea moștenirii acestuia în termenul de opțiune succesorală, termen de 6 luni ce a început să curgă la data de 01.04.2004, conform dispozițiilor art. 700 alin. 1.civ.
Prin urmare instanța a reținut că reclamanții sunt străini de succesiunea nepotului,.
În aceste condiții, reclamanții nu au calitate procesuală activă în prezenta cauză.
În drept, calitatea procesuală activă, condiție pentru a fi parte în procesul civil, presupune ca între persoana reclamantului și titularul dreptului în raportul juridic civil dedus judecății să existe identitate.
Reclamanții invocă nulitatea absolută a testamentului autentificat sub nr. 784/23.03.2004 la Biroul Notarului Public sus ț inând că înscrisul nu poartă semnătura testatorului.
Nulitatea absolută sancționează nerespectarea, la încheierea actului juridic civil, a unei norme care ocrotește un interes general, obștesc. Tocmai din această cauză, orice persoană interesată poate să invoce nulitatea absolută a unui act juridic civil. Însă, un astfel de interes obștesc nu exclude și existența unui interes individual personal, condiție generală de exercitare a acțiunii civile.
Prin urmare, în situația cererilor având ca obiect constatarea nulității absolute a unui act juridic civil, problema calității procesuale active se confundă cu cea a interesului, înțeles ca fiind folosul practic urmărit, care trebuie să fie legitim, personal și direct, născut și actual. Cu alte cuvinte, cu excepția situațiilor anume reglementate de lege în care se recunoaște legitimare procesuală activă unor organe sau persoane ce nu ar justifica un interes propriu, ca regulă nulitatea absolută nu poate fi invocată de o persoană care nu justifică un interes propriu, prin anularea actului juridic respectiv.
Reclamanții nu sunt succesorii defunctului, astfel încât desființarea testamentului nu le-ar aduce niciun folos practic, ei fiind străini de succesiunea defunctului.
Tribunalul Iași, prin decizia civilă nr. 236 din 11.03.2009, a respins apelul declarat de, G și și a păstrat sentința judecătoriei.
Pronunțând această decizie, tribunalul a reținut că legitimarea procesual activă în promovarea acțiunii având ca obiect constatarea nulității testamentului este condiționată de existența unui interes legitim urmărit de reclamanți, interes ce în cazul de față s-ar putea valorifica doar în condițiile în care reclamanții, succesibili cu vocație la moștenirea defunctului, decedat la 1.04.2004, ar fi acceptat în termen moștenirea acestuia, aspect reținut în mod corect și de prima instanță. Doar în aceste condiții reclamanții, probându-și calitatea de moștenitori ai defunctului menționat ar putea beneficia de bunurile ce fac obiectul testamentului încheiat în favoarea pârâților, în cazul constatării nulității acestui act.
Ori, nici la prima instanță și nici în această fază procesuală, reclamanții nu au probat că au efectuat acte de acceptare a moștenirii defunctului în interiorul termenului de 6 luni prev. de art. 700 alin 1 Cod civil, Prin neacceptarea în termen a succesiunii au devenit străini de moștenire, astfel că nu își justifică un interes legitim în promovarea prezentei acțiuni.
Recunoașterea, într-un alt litigiu a calității reclamanților de moștenitori ai defunctei, predecedată fiului ei la 21.01.1998, este independentă de acceptarea succesiunii defunctului, în acest ultim caz termenul de 6 luni prevăzut de art. 700 alin 1 cod civil începând să curgă de la 1.04.2004, conform art. 688 Cod civil.
Astfel, prima instanță a dat o justă apreciere probelor administrate și o corectă interpretare dispozițiilor legale incidente în cauză.
Reclamanții, și G au declarat recurs considerând că decizia tribunalului este nelegală pentru motivele înscrise în art. 304 punctele 7,8 și 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, ei susțin că tribunalul a făcut o interpretare greșită a actului juridic dedus judecății, hotărârea dată fiind nu numai lipsită de temei legal, dar și pronunțată cu încălcarea, respectiv aplicarea greșită a legii.
Astfel, tribunalul a ignorat limitele investirii sale, raportat la obiectul juridic dedus judecății, respectiv constatarea nulității absolute a testamentului pentru lipsa semnăturii testatorului și pentru lipsa consimțământului acestuia.
Învederează recurenții că tribunalul s-a rezumat să facă aprecieri străine de natura cauzei atâta timp cât nu a procedat la cercetarea fondului și nu a administrat probe în sensul dovezilor că ar fi efectuat acte de acceptare a moștenirii defunctului -.
Recurenții pretind că nulitatea absolută a unui act juridic poate fi invocată de orice persoană interesată sau, din oficiu, de către instanță, însă tribunalul a ignorat acest aspect.
Apreciază recurenții că tribunalul s-a contrazis atunci când a reținut, pe de o parte, că au invocat nulitatea absolută a testamentului, însă, pe de altă parte, a constatat că ei nu ar fi moștenitorii defunctului - și că nu ar avea nici un folos practic din desființarea testamentului.
Însă, ei au promovat prezenta acțiune după ce, în cadrul procesului de ieșire din indiviziune ce formează obiectul dosarului nr. 4403/2001 - suspendat până la finalizarea prezentului litigiu - s-a depus testamentul defunctului.
Recurenții arată că tribunalul a omis să observe că, prin încheierea de admitere în principiu, dată de Judecătoria Iași în dosarul nr. 4403/2001, s-a constatat deschisă doar succesiunea defuncților și, iar cota de ce revenea defunctei a fost culeasă de fiul acestuia,.
Prin aceeași încheiere de admitere în principiu, s-a constatat deschisă și succesiunea defunctei, recurenții fiind moștenitori ai acesteia, în calitate de frați și surori.
Mai susțin recurenții că tribunalul nu s-a pronunțat asupra obiectului pricinii deduse judecății - nulitatea absolută a testamentului - ci pe dreptul subiectiv de opțiune succesorală.
Mai mult însă, recurenții apreciază că, dreptul de opțiune succesorală nu este aplicabil în ceea ce privește legatele cu titlu particular, termenul de 6 luni, prevăzut de art. 700 Cod civil referindu-se la succesiune, deci la o universalitate, fie a întregului patrimoniu succesoral, fie a unei fracțiuni a acestuia.
Arată recurenții că raționamentul referitor la lipsa de interes nu este fundamentat.
Legal citați, intimații nu au formulat întâmpinare în cauză.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de criticile invocate de recurenți și de prevederile legale incidente, Curtea reține că recursul nu este întemeiat.
Prin cererea cu care au investit instanța de fond, reclamanții, - și au chemat în judecată pe și pentru a se constata nulitatea absolută a testamentului întocmit de - în favoarea pârâților.
Potrivit dispoziției înscrise în art. 2 din Decretul nr. 167/1958, nulitatea unui act juridic poate fi invocată oricând, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție.
Este de principiu că noțiunea de drept subiectiv- în opoziție cu cea de drept obiectiv, înțeleasă ca ansamblu de reguli obligatorii care reglementează relațiile sociale - este definită ca un interes legitim, material sau moral, care conferă titularului posibilitatea de a adopta conduita necesară pentru realizarea interesului urmărit.
Curtea reține că nu orice persoană poate invocata nulitatea absolută un interes legitim, în sensul mai sus menționat.
În prezenta cauză, reclamanții-recurenți au calitatea de surori și, respectiv, frate a defunctei, mama defunctului -.
În aceste condiții, tribunalul a reținut corect că aceștia - în calitate de succesibili cu vocație la moștenirea nepotului lor - ar putea justifica un interes legitim în constatarea nulității testamentului întocmit în favoarea pârâților-intimați numai dacă ar fi probat acceptarea succesiunii defunctului - în termenul de șase luni, reglementat de art. 700 alin.1 Cod civil.
Recurenții nu au făcut dovada acceptării succesiunii nepotului lor.
Susținerea recurenților că, într-o altă cauză, au solicitat ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile ce au aparținut părinților lor - și - și s-a constatat că defuncta, mama defunctului -, are calitatea de moștenitoare a acestor defuncți, având o cotă de 1/4, ce va fi culeasă de fiul ei, în prezent decedat nu prezintă relevanță în speța dedusă prezentei judecăți.
De asemenea, nu poate avea relevanță juridică nici împrejurarea că, în aceeași pricină - ce a fost suspendată până la soluționarea prezentei cauze - s-ar fi constatat că reclamanții-recurenți ar avea calitatea de moștenitor ai defunctei, în calitate de surori și, respectiv frate.
Pentru a putea beneficia de efectele constatării unei eventuale nulități a testamentului întocmit de -, reclamanții-recurenți trebuie să probeze calitatea de moștenitori ai testatorului și nu ai mamei acestuia.
Curtea nu poate primi nici susținerea recurenților potrivit cărora instanțele nu s-ar fi pronunțat asupra obiectului cu care au fost investite și care viza nulitatea absolută a testamentului întocmit de nepotul lor, ci s-ar fi pronunțat asupra dreptului subiectiv de opțiune succesorală, încălcând, astfel, principiul disponibilității în procesul civil.
Curtea reține că, prin hotărârea recurată, s-a constatat imposibilitatea cercetării fondului litigiului dedus judecății ca urmare a nevalorificării dreptului de opțiune succesorală de către recurenți în termenul prevăzut de lege.
De asemenea, Curtea apreciază ca nefiind întemeiată și susținerea recurenților referitoare la faptul că dreptul de opțiune succesorală, reglementat de art. 700 Cod civil nu ar fi aplicabil legatelor cu titlu particular.
Acest text vizează dreptul de a accepta sau nu o moștenire pentru toți succesibilii, fie că sunt legali sau testamentari, iar, în acest din urmă caz, indiferent de felul legatelor.
În consecință, Curtea apreciază că motivele de recurs prevăzute de art. 304 punctele 7,8,9 nu sunt incidente în cauză.
În baza art. 312 al.1 teza a II-a Cod procedură civilă, se va respinge recursul declarat de reclamanți și se va menține decizia tribunalului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de, - și împotriva deciziei civile nr. 236 din 11.03.2009 a Tribunalului Iași, decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi-4.12.2009
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.CA
2 ex/05.01.2010
Tribunalul Iași:
Președinte:Georgeta ProteaJudecători:Georgeta Protea, Mona Maria Pivniceru, Adriana
