Anulare act. Decizia 741/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-

DOSAR NR-

DECIZIA NR.741

Ședința publică din 8 septembrie 2008

PREȘEDINTE: Veronica Grozescu

JUDECĂTORI: Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra

- - -

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta, domiciliată în P,-, jud. P, împotriva deciziei civile nr.163 din 12 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții, - moștenitori ai defunctei, toți domiciliați în C, -, nr.5, -. A,.15, jud. C, domiciliat în B,-,.53,. B,.38, jud. B, domiciliată în Pitești, str. -,.22,. D,.10, jud. A și, domiciliat în B, str. -,.39 D,.18, jud.

Recursul este timbrat cu 9,00 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanței seria - 4 B, nr. -/02.09.2008 și 0,15 lei timbru judiciar anulate și atașate la dosar.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-reclamantă personal și asistată de avocat din Baroul d e Avocați B, potrivit împuternicirii avocațiale depusă la dosar, intimații-pârâți și reprezentați de avocat din Baroul d e Avocați B, în substituire pentru avocat, potrivit împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsind intimații-pârâți, și.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin intermediul serviciului registratură al instanței intimații și au depus la dosar întâmpinare, iar apărătorul ales al acestora a depus o cerere prin care solicită lăsarea cauzei la a doua strigare.

La solicitarea instanței apărătorul avocat, apărătorul ales al recurentei-reclamante arată că a luat cunoștință de conținutul întâmpinării.

Părțile, având pe rând cuvântul prin apărători, arată că alte cereri nu mai au de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.

Curtea ia act de declarațiile părților prin apărători, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat având cuvântul pentru recurenta-reclamantă arată că motivele de recurs formulate privesc nelegalitatea deciziei civile nr.163/2008 pronunțată de Tribunalul Buzău și se încadrează în limitele prev. de art.304 pct.7 și 9 Cod pr.civilă.

Precizează că în mod greșit a fost trecut în certificatul de moștenitor nr.6/28.04.2006 la baza căruia a stat sentința civilă nr.2133/2005 a Judecătoriei Buzău, imobilul casă de locuit ce nu a aparținut niciodată defunctei.

Apreciază că decizia recurată are la bază motive contradictorii, câtă vreme prin aceasta nu se constată decât calitatea de unic moștenitor a defunctei, iar imobilul casă de locuit inclus în certificatul de moștenitor nr.6/2005 a aparținut defuncților și, părinții recurentei.

Solicită admiterea recursului, modificarea deciziei 163/2008 și pe fond admiterea cererea privind anularea parțială a certificatului de moștenitor nr.6/2005 în ceea ce privește imobilul casă de locuit.

Avocat având cuvântul pentru intimații-pârâți, arată că atât instanța de fond de fond cât și cea de apel au pronunțat în cauză hotărâri temeinice și legale.

Referitor la capătul de cerere privind anularea sentinței civile nr.2133/20.04.2005, arată că în mod corect au apreciat instanțele anterioare că acesta este inadmisibil, întrucât o astfel de cerere nu putea fi admisă decât prin exercitarea căilor legale de atac.

Apreciază că prevederile art.797 cod civil invocate de către partea adversă nu pot fi aplicabile în cauză, deoarece prin hotărârea a cărei anulare s-a solicitat nu s-a luat act de nicio tranzacție și nu s-a hotărât împărțirea vreunei averi succesorale.

Consideră că și soluționarea celui de-al doilea capăt de cerere a fost temeinică și legală, în sensul că, odată ce instanțele de judecată au respins ca inadmisibil capătul principal de cerere privind anularea sentinței 2133/2005 a Judecătoriei Buzău, pe cale de consecință trebuia respins și capătul accesoriu referitor la anularea certificatului de moștenitor.

Solicită respingerea recursului cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată către intimați.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău sub nr.9654/2006 reclamanții, au chemat în judecată pe pârâții și solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea sentinței civile nr. 2133 din 20.04.2005 și anularea parțială a certificatului de moștenitor nr. 6 din 28.04.2006 emis de Biroul Notarilor Publici Asociați și cu privire la imobilul casă de locuit și teren situat în comuna Vadu Pașii, județul

În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că sunt moștenitorii defuncților și, în calitate de fii -, -, nepoți și soț supraviețuitor de pe urma defunctului - - reclamanții, în locul căruia culeg moștenirea, - pârâții și,în calitate de soț și respectiv fiu al numitei,( fiică decedată a defunctei ) și, fiică a surorii decedate.

S-a arătat în continuare că între părți au existat litigii legate de mai multe suprafețe de teren de pe urma autorilor, dreptul de proprietate fiind reconstituit reclamanților, în baza cererilor adresate Comisiei comunale de reconstituire a dreptului de proprietate, iar în timp ce se judecau pentru anularea titlurilor de proprietate numita a promovat pe rolul Judecătoriei Buzăuo acțiune înregistrată sub nr.156/2005 prin care solicita să se constate că este unica moștenitoare a mamei sale.

Deși instanța a admis acțiunea și a reținut că este unica moștenitoare a mamei sale și că averea este formată dintr-un imobil situat în comuna Vadu Pașii reclamanții au susținut că în realitate acest imobil a fost al tatălui lor, nefiind dat de zestre nici unuia dintre copii.

Au învederat totodată că ei au acceptat succesiunea autorului în mod tacit, prin preluare de bunuri, revenirea repetată în domiciliu părintesc și nu s-a pus niciodată problema că acest imobil ar fi al surorii lor, nu s-a dezbătut succesiunea după decesul părinților, aceștia nu au renunțat la moștenire, iar faptul că sora lor a rămas să locuiască în casa părintească reprezintă doar o posesie a bunului în calitatea sa de comoștenitor.

Prin întâmpinarea depusă la dosar în baza art. 115 cod pr.civilă pârâții și au contestat calitatea de mandatar a reclamantei față de ceilalți reclamanți, respectiv, și.

După administrarea probatoriilor prin sentința civilă nr. 6644 din 15.11.2007 pronunțată de Judecătoria Buzăus -a admis excepția lipsei calității de reprezentant a reclamantei pentru, s-a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții, și intervenienta, s-a respins ca inadmisibilă cererea de anulare a sentinței civile nr. nr. 2133 din 20.04.2005 pronunțată de Judecătoria Buzău în dosarul 156/2005 formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții, intervenienta, și și totodată s-a respins cererea de anulare parțială a certificatului de moștenitor nr. 6 din 28.04.2006.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței că anularea unei hotărâri judecătorești trebuie să fie prevăzută expres în lege,iar în speță hotărârea nr. 2133/2005 a cărei anulare se solicită a devenit irevocabilă prin neexercitarea căilor de atac potrivit.art.377 al.2 pct.2 Cod proc.civ. astfel că, acțiunea este inadmisibilă.

S-a apreciat de către judecătorie că prevederile art.790 Cod Civil invocate ca temei de drept nu sunt aplicabile în cauză deoarece prin sentința atacată nu s-a hotărât împărțirea unei averi succesorale ci s-a constatat calitatea de unic moștenitor a numitei, iar în ce o privește pe reclamantă, care nu a fost parte în dosarul nr. 156/2005, hotărârea respectivă nu îi este opozabilă, și ca atare ea poate uza de o eventuală acțiune având ca obiect partajarea averii rămase de pe urma autorului.

Referitor la excepția lipsei calității de reprezentant a reclamantei pentru s-a considerat de către instanță că aceasta este întemeiată întrucât nu s-a făcut dovada că prima ar fi fost împuternicită de cea de-a doua să promoveze acțiune în numele ei și pe cale de consecință, s-a anulat cererea formulată în aceste condiții conform art. 161 cod pr.civilă.

Împotriva sentinței mai sus menționate a declarat apel reclamanta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie cu motivarea că soluția instanței de fond este greșită întrucât a înțeles să-și întemeieze acțiunea pe dispoz.art.797 Cod Civil, în realitate imobilul ce a făcut obiectul dosarului nr. 156/2005 provenea de la tatăl său și respectiv, bunicul defunctei, iar acțiunea formulată inițial de defuncta ce a constituit obiectul dosarului nr. 156/2005, se referea nu doar la constatarea calității de unic moștenitor a mamei sale ci și la stabilirea bunurilor succesorale.

În continuare s-a susținut că eronat a fost respins și capătul de cerere privind nulitatea certificatului de moștenitor nr. 6/2006 cu privire la imobilul casă de locuit și teren aferent situate în comuna Vadu Pașii, deoarece cu probatoriile administrate în cauză respectiv, depozițiile martorilor audiați, s-a demonstrat că imobilul în litigiu a fost construit de părinții reclamantei, pe un teren proprietatea acestora.

Prin decizia civilă nr.163/12.05.2008 Tribunalul Buzăua respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta și a obligat-o pe aceasta la plata către intimați a sumei de 952 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul Buzăua reținut că în mod corect instanța de fond a apreciat acțiunea ca inadmisibilă, cu motivarea că anularea unei hotărâri nu este expres reglementată în Codul d e procedură civilă ci se prevede numai reformarea acesteia prin exercitarea căilor ordinare sau extraordinare de atac de către partea nemulțumită.

S-a apreciat de instanța de apel că, deoarece nu au fost exercitate căile de atac, hotărârea a devenit irevocabilă, iar prevederile art.797 Cod pr.civilă invocate de către reclamantă nu sunt aplicabile în cauză, deoarece prin sentința civilă nr.2133/2005 a Judecătoriei Buzău nu s-a luat act de nicio tranzacție intervenită între părți și nu s-a hotărât împărțirea vreunei averi succesorale, constatându-se doar calitatea de unic moștenitor a numitei.

Pe cale de consecință s-a concluzionat că și cel de-al doilea capăt de cerere accesoriu este neîntemeiat, întrucât certificatul de moștenitor nr.6/2006 a cărui anulare s-a solicitat a avut la bază tocmai sentința civilă nr.2133/2005.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta criticând-o pentru nelegalitate pe considerentul că instanța de apel a preluat motivarea instanței de fond fără a observa că aceasta din urmă a analizat inadmisibilitatea capătului de cerere privind anularea sentinței civile nr. 2133/2005 raportându-se numai la prevederile art. 970 cod civil nu și la disp.art. 797 cod civil.

A precizat reclamanta că deși sentința civilă nr.2133/2005 nu-i este opozabilă se impune anularea ei, întrucât prin conținutul acesteia s-a constatat nu numai calitatea de unic moștenitor a numitei ci și alcătuirea masei succesorale care include o casă de locuit ce a aparținut autorilor săi.

Prin urmare s-a menționat că deși această hotărâre nu cuprinde o tranzacție dispozitivul său a făcut posibilă includerea la masa succesorală cuprinsă în certificatul de moștenitor nr. 6/2006, la punctul 2 a unui imobil ce nu a aparținut defunctei, iar finalitatea desființării ei este identică cu aceea a anulării parțiale a certificatului de moștenitor.

S-a învederat de către recurentă că Tribunalul Buzău nu a analizat critica privind faptul că instanța de fond nu a motivat respingerea capătului de cerere referitor la anularea certificatului de moștenitor nr. 6/2006, iar în ceea ce privește motivarea făcută de instanța de control judiciar cu privire la acest aspect( și anume anularea parțială a certificatului de moștenitor nr. 6/2006) câtă vreme consideră că sentința civilă nr. 2133/2005 nu constată decât calitatea de unic moștenitor a defunctei este evident că ea cuprinde motive contradictorii.

În continuare s-a arătat că din probele administrate la instanța de fond a rezultat că imobilul casă de locuit inclus în certificatul de moștenitor în litigiu a aparținut autorilor săi și, ea acceptând tacit moștenirea, alături de sora sa ( în prezent decedată) prin preluarea unor bunuri din casă.

Având în vedere natura drepturilor și scopul urmărit în calitate de moștenitoare a defuncților săi părinți reclamanta a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei atacate și pe fond admiterea cererii privind anularea parțială a certificatului de moștenitor nr. 6/2006 în ceea ce privește imobilul casă de locuit menționat la punctul 2 din înscrisul menționat anterior.

În temeiul art. 308 alin.2 cod pr.civilă intimații și au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, urmând a se menține ca legală decizia pronunțată, motivat de faptul că anularea sentinței civile nr. 2133/2005 nu putea fi admisă de către instanță întrucât o atare măsură se poate obține numai prin exercitarea căilor de atac strict prevăzute de lege, pe care recurenta nu le-a valorificat. Sub cel de-al doilea capăt de cerere s-a precizat că în condițiile în care certificatul de moștenitor în litigiu a avut la bază sentința judecătorească menționată anterior, iar capătul de cerere privind anularea acestei hotărâri a fost respins ca inadmisibil, pe cale de consecință se impunea și respingerea capătului accesoriu.

Examinând hotărârea atacată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor invocate, dar și a dispozițiilor legale incidente în prezenta speță, curtea reține următoarele:

Prin sentința civilă nr.2133/20 aprilie 2005 pronunțată de Judecătoria Buzău, hotărâre rămasă definitivă și irevocabilă, s-a constatat faptul că numita este unica moștenitoare a defunctei, decedată la 20.01.2004, cu ultimul domiciliu în comuna Vadu Pașii, în calitate de fiică, culegând întreaga succesiune a acesteia în cotă de 1/1 dintr-un imobil casă de locuit având patru camere și un antreu, construcție din cărămidă, acoperit cu țiglă și teren aferent de 190

Cert este că după decesul numitei, în urma dezbaterii succesiunii s-a eliberat certificatul de moștenitor nr.6/28 aprilie 2006 prin care s-a stabilit că de pe urma defunctei au rămas ca moștenitori pârâții și, iar ca avere succesorală mai multe bunuri, printre care și imobilul menționat anterior, la întocmirea acestuia avându-se în vedere sentința civilă nr.2133/2005 a Judecătoriei Buzău.

Criticile formulate de recurentă, motivat de faptul că în mod greșit a fost respinsă cererea sa de chemare în judecată prin care solicita a se constata nulitatea hotărârii judecătorești menționate mai înainte, precum și a certificatului de moștenitor eliberat în baza acesteia, apar ca neîntemeiate și urmează a fi respinse.

Corect s-a reținut atât de instanța de fond, cât și de cea de apel că o sentință poate să fie desființată numai în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege, prin exercitarea căilor de atac împotriva acesteia.

Astfel cum s-a stabilit în practica judiciară și literatura de specialitate, poate fi atacată pe calea acțiunii în anulare pentru motivele de nulitate prevăzute de lege numai hotărârea prin care s-a consfințit învoiala părților, respectiv tranzacția, întrucât ea reprezintă, de fapt, o transpunere a convenției părților, ceea ce nu echivalează cu o judecată întemeiată pe probe și finalizată pe convingerile instanței.

Prin sentința civilă a cărei nulitate absolută s-a solicitat a se constata, Judecătoria Buzău nu a luat act de o tranzacție a părților, ci urmare a administrării de probatorii a stabilit că este unica moștenitoare a autoarei sale, precum și alcătuirea masei de partaj rămase de pe urma acesteia, motivând în fapt și în drept argumentele care i-au format convingerea și pentru care a fost admisă acțiunea.

Pe de altă parte, prin această hotărâre nu s-a realizat nicio împărțeală a averii la care să nu fi fost cuprinși toți moștenitorii pentru a fi aplicabile disp.art.797 Cod civil.

În acest context soluțiile pronunțate de cele două instanțe referitor la primul capăt de cerere sunt legale și urmează a fi menținute.

Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere este de observat că instanța de apel a răspuns concis tuturor motivelor formulate. Chiar dacă, la o primă lectură, în privința cererii de anulare a certificatului de moștenitor, motivarea deciziei pronunțate în apel pare contradictorie, această situație nu este de natură să atragă modificarea sa, câtă vreme soluția este cea legală, iar o atare deficiență urmează a fi suplinită de instanța de recurs.

Certificatul de moștenitor nr.6/2006 eliberat de pe urma defunctei atestă, alături de calitatea de moștenitor și faptul că din succesiunea ei face parte imobilul compus din casă și teren situat în comuna Vadu Pașii, iar la baza întocmirii acestui înscris a stat sentința civilă nr.2133/2005 a Judecătoriei Buzău.

Câtă vreme, la emiterea acestui act notarul public a respectat prevederile art. 77 din Legea nr.36/1995, menționând în cuprinsul său bunul reținut prin sentința precizată anterior, corect s-a respins cererea privind anularea sa parțială.

Referirile făcute de către recurentă cu privire la probatoriile administrate nu mai pot face obiect al analizei în recurs, în condițiile în care motivul de casare prev. de art.304 pct.11 Cod pr.civilă ( singurul care permitea cenzurarea în recurs a greșelilor de fapt, consecutive greșitei aprecieri a probelor) a fost abrogat.

În raport de toate considerentele expuse anterior Curtea apreciază că recursul formulat este nefondat, motiv pentru care îl va respinge în baza art.312 alin.3 Cod pr.civilă, menținând ca legală decizia atacată.

Deoarece se află în culpă procesuală, recurenta va fi obligată să plătească intimaților și 1190 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta, domiciliată în P,-, jud. P, împotriva deciziei civile nr.163 din 12 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții, - moștenitori ai defunctei, toți domiciliați în C, -, nr.5, -. A,.15, jud. C, domiciliat în B,-,.53,. B,.38, jud. B, domiciliată în Pitești, str. -,.22,. D,.10, jud. A și, domiciliat în B, str. -,.39 D,.18, jud.

Obligă recurenta să plătească intimaților și suma de 1190 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 8 septembrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra

- - - - - - -

GREFIER,

2 ex/3.2008

nr.9654/2006 Judec.

nr- Trib.

, I

operator de date cu caracter personal

notificare nr.3120/2006

Președinte:Veronica Grozescu
Judecători:Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Anulare act. Decizia 741/2008. Curtea de Apel Ploiesti