Anulare act. Decizia 813/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR. 813
Ședința publică din data de 30 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Gherghina Niculae
JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Violeta Stanciu Constanța Ștefan
- C -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâții, domiciliată în P, str.-.G, nr.8,.8,.10,jud.P și, domiciliată în P,-,.37,.E,.86, jud.P, împotriva deciziei civile nr.196 pronunțată la data de 10 iunie 2009 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatele-reclamante și, ambele cu domiciliul ales la.av. - B, str.-,nr.11, județul B și intimatul-pârât Biroul Notarului Public, cu sediul în B, bd.-,. 8, parter, jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentele-pârâte asistată și reprezentată de avocat din Baroul Prahova, lipsind intimatele-reclamante, și intimatul-pârât Biroul Notarului Public.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,care învederează instanței că recursul nu este timbrat.
Avocat pentru recurente depune la dosar taxa judiciară de timbru în valoare de 10.00 lei, potrivit chitanței nr. -/27.10.2009.
Curtea, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Avocat având cuvântul critică decizia pronunțată de Tribunalul Buzău, considerând că aceasta este nelegală pentru motivele prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă.
Susține că, în mod greșit instanța de apel a admis apelul, a schimbat în tot sentința și a dispus anularea certificatului de moștenitor nr.155/2004, făcând în cauză o greșită aplicare a dispozițiilor art. 700 Cod civil.
Invederează că, în mod corect instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale active a intimatelor-reclamante ca o consecință a neacceptării de către acestea, în termenul de opțiune succesorală, a succesiunilor celor doi defuncți, probele efectuate fiind strict pe aspectul acceptării sau neacceptării succesiunii.
Precizează că, într-adevăr pe parcursul derulării procedurii succesorale notariale, intimatele-reclamante nu au fost citate în fața notarului public, dar lipsa citării la notariat a persoanelor îndreptățite la moștenirea lui,de cuius, nu este sancționată expres de dispozițiile legale în materie, în aceste condiții fiind în prezența unei nulități virtuale.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei și pe fond menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.
Cu cheltuieli de judecată în apel.
Mai arată că, instanța de apel era datoare să se pronunțe explicit și asupra excepției lipsei calității procesual active invocate de recurentele-pârâte.
Față de soluția pronunțată de instanța de apel, invocă excepția prescripției dreptului la acțiune a intimatelor-reclamante.
In subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru ca instanța de apel să se pronunțe pe excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor.
In măsura respingerii recursului, pentru primele motive invocate, față de excepția prescripției dreptului la acțiune, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei, iar pe fond respingerea acțiunii ca fiind prescrisă. Dacă se va considera că sunt necesare administrare de probatorii pe aspectul prescripției dreptului la acțiune, solicită casarea cu trimitere la instanța de fond.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 5223/200 din data de 10.07.2008, reclamantele și au chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâtele și, pentru ca în baza probelor ce vor fi administrate să se pronunțe o hotărâre prin care: în principal, să se constate nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr.155/15.10.2004 eliberat de Biroul Notarului Public din B, iar în subsidiar să se dispună anularea acestuia; în temeiul art.88(2) din Legea nr.36/1995 privind notarii publici, solicită să se dispună ca Biroul Notarului Public pârât să elibereze un nou certificat de moștenitor care să cuprindă constatările instanței privitoare la calitatea reclamantelor, de moștenitoare; să fie obligate pârâtele în solidar la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantele au arătat că în ceea ce privește calitatea procesuală a biroului notarului public, ce a eliberat actul a cărui nulitate se cere, acesta urmează să stea în judecată nu numai pentru opozabilitate și pentru a cunoaște obiectul și rezultatul judecății, dar mai ales pentru că cel de al doilea capăt de cerere reprezintă o obligație care nu poate fi dusă la îndeplinire decât de notarul public care a fost indus în eroare la eliberarea actului și căruia i se cere să înscrie reclamantele în calitate de moștenitoare în noul certificat ce se cere a fi emis.
Reclamantele au învederat că părțile sunt surori. La data de 11.09.1994 s-a produs evenimentul juridic al decesului mamei lor, iar la data de 02.07.1996 a decedat tatăl,. În anul 2004, fără știrea reclamantelor, pârâtele s-au prezentat la notarul public și au parcurs procedura dezbaterii succesorale, astfel încât la data de 15.10.2004 a fost eliberat certificatul de moștenitor a cărui nulitate absolută solicită a fi constatată. Astfel, cum rezultă din actul dedus judecății, cu prilejul dezbaterii succesiunii, pârâtele au ascuns notarului public faptul că reclamantele sunt de asemenea moștenitoare legale, că sunt în viață și că vin la moștenire în aceeași calitate și în aceleași cote. Analizând certificatul de moștenitor se constată următoarele: numai pârâtele s-au declarat moștenitoare; nu sunt alți moștenitori, de vreme ce în partea finală a actului, după ce se reține că pârâta a renunțat expres la moștenire, notarul menționează că "Nu sunt renunțători la moștenire în baza art.700 Cod civil", la întocmirea acestui act, deoarece știau că mai sunt și alți moștenitori, pârâtele au avut reprezentarea faptului că induc în eroare notarul public, și au urmărit îndepărtarea reclamantelor, de la succesiune, eliberarea certificatului de moștenitor în forma și conținutul arătat, fiind posibilă numai cu complicitatea unei funcționare din primăria comunei, care a eliberat un act lovit la rândul său de nulitate absolută (anexa 24), deoarece este emis prin fraudă la lege.
Pentru aceste considerente, reclamantele apreciază că actul juridic descris este lovit de nulitate absolută, deoarece a fost încheiat prin fraudă la lege, cu încălcarea unor dispoziții imperative ale acesteia, cu lipsa consimțământului moștenitorilor declarați renunțători și cu nesocotirea capacității de exercițiu cerută pentru acest tip de act.
O prima motivare a susținerilor reclamantelor, privitoare la nulitatea absolută o constituie analiza actului prin nerespectarea capacității de exercițiu a persoanei, pentru care formulează următoarele argumente: potrivit dispozițiilor art.4-5-7 din Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice, "Capacitatea civilă este recunoscută tuturor persoanelor" art.4 teza I; "Persoana fizică are capacitate de folosință și în afara de cazurile prevăzute de lege, capacitatea de exercițiu. Capacitatea de folosință este capacitatea de a avea drepturi și obligații capacitatea de exercițiu este capacitatea persoanei de a-și exercita drepturile și de a-și asuma obligații, săvârșind acte juridice" art.5; "capacitatea de folosință începe de la nașterea persoanei și încetează cu moartea acesteia" art.7. În lumina dispozițiilor art.5 alin.2 din Decretul nr. 31/1954 înlăturarea unei persoane de a avea calitatea de moștenitor apare ca o cauză de nulitatea absolută, pentru ca, un moștenitor acceptant sau neacceptant are o atitudine activă și își exteriorizează voința.
O altă motivare a fost formulată prin raportare la consimțământ - ca o condiție de validare a actului juridic. Or, pentru ca înscrierea moștenitorilor în certificatul a cărui nulitatea absolută o solicită, nu se poate face decât numai după ce aceștia erau identificați și își manifestau consimțământul - reclamantele fiind îndepărtate de la dezbatere - nu și-au putut exprima voința prin manifestarea consimțământului privind acceptarea sau neacceptarea expresă a moștenirii, astfel cum au făcut pârâtele, atunci când una a acceptat moștenirea iar alta a renunțat la ea.
De asemenea, acestea au subliniat că nu pot fi ignorate nici dispozițiile imperative privitoare la citarea "celor care au vocație succesorală". Chiar dacă sunt dispoziții procedurale, ele se constituie în drepturile procesuale, care nu au fost respectate prin inducerea în eroare a notarului public de către pârâte - cu consecința emiterii unui act lovit de nulitate.
Cum dreptul real de proprietatea al reclamantelor, chiar în cota indiviză - este intact, iar actul a fost încheiat în condițiile descrise, au solicitat să se constate acțiunea întemeiată și să fie admisă astfel cum a fost formulată, constatând nulitatea absolută a actului juridic dedus judecății.
În dovedirea celor susținute, reclamantele au solicitat proba testimonială, interogatoriul pârâților, proba cu înscrisuri.
Legal citate, pârâtele s-au prezentat, iar a formulat întâmpinare și cerere reconvențională conform dispozițiilor art.115-119.pr.civ.
În motivarea acesteia, a arătat că, față de calitatea procesuală a Biroului Notarului Public, acțiunea nu a fost formulată și împotriva Biroului Notarului Publici, iar în măsura în care se va solicita introducerea in cauză, solicită respingerea cererii, deoarece aceasta nu poate avea calitate procesuală în prezenta cauză, atât timp cât acțiunea formulată privește constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nr.155/15.10.2004, biroul notarial nefiind titularul vreunui drept ce ar rezulta din raportul juridic dedus judecății.
Cu privire la constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nr.155/15.10.2004 întocmit de Biroul Notarului Public, a invocat excepția neacceptării succesiunii în termenul legal de către cele două reclamante, având în vedere următoarele: la data de 11.09.2004 a încetat din viață, și au rămas ca moștenitori, în calitate de soț supraviețuitor cu o cotă de din succesiune, în calitate de fiica cu o cotă de din succesiune și, care nu a acceptat succesiunea, conform declarației autentificată sub nr.2367/2004, nu a acceptat succesiunea în mod expres sau în mod tacit, nu a acceptat succesiunea conform declarației autentificată sub nr.1213/2008.
A considerat că niciuna dintre cele două reclamante nu a acceptat succesiunea de pe urma defunctei, în termenul legal de 6 luni. Pârâta a relatat că defuncta a locuit la pârâta, înainte să decedeze, deoarece era bolnavă, iar înmormântarea și pomenirile ulterioare au fost suportate numai de dumneaei; taxele și impozitele pentru casa și teren au fost plătite numai de către aceasta. De asemenea, a solicitat să se aibă în vedere și declarația autentificată sub nr.1213/2008 de BNP, conform căreia reclamanta a declarat că nu a făcut nici un act de acceptare forțată, expresă sau tacită a succesiunii lui.
La data de 02.07.1996 a încetat din viață, tatăl părților, de pe urma acestuia rămânând ca moștenitori:, în calitate de fiică ce a cules întreaga masă succesorală și în calitate de fiică, dar nu a acceptat succesiunea, conform declarației autentificate sub nr.2367/2004, nu a acceptat succesiune în mod expres sau în mod tacit, nu a acceptat succesiunea conform declarației autentificată sub nr.1212/2008. Apreciază că niciuna dintre cele două reclamante nu a acceptat succesiunea de pe urma defunctei, în termenul legal de 6 luni, deoarece tot pârâta a fost cea care s-a îngrijit de aceasta înainte de deces și a suportat toate cheltuielile de înmormântare și pomenirile ulterioare.
Față de toate acestea, a solicitat admiterea excepției de neacceptare în termen legal a succesiunii lui și de către cele două reclamante, urmând a respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Pe cale reconvențională, a solicitat ca, în situația în care se va constata că cele două reclamante au acceptat succesiunea de pe urma celor doi defuncți, să se dispună în baza art.728 civ. partajarea averii succesorale rămase de pe urma defuncților și.
Față de cererea reconvențională prin care solicită partajarea averii rămase de pe urma celor doi defuncți și, apreciază că este necesară disjungerea acesteia și suspendarea sa până la soluționarea cererii privind nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr.155/15.10.2004.
Prin încheierea de ședință din data de 18.11.2008, instanța a dispus disjugerea cererii reconvenționale de restul cauzei, formându-se un nou dosar, înregistrat sub numărul - pe rolul Judecătoriei Buzău.
La solicitarea instanței, Biroul Notarului Public a înaintat cu adresa nr. 509/21.11.2008, dosarele nr. 174-175 privind dezbaterea succesiunii de pe urma defuncților și.
La solicitarea pârâtei, instanța a încuviințat și a administrat proba cu interogatoriul reclamantelor și, iar la cererea acestora din urmă, a administrat proba cu interogatoriul pârâtelor și, răspunsurile acestora fiind consemnate, potrivit prevederilor art. 221.proc.civ.
Prin sentința civilă nr.1110/17.02.2009 Judecătoria Buzăua admis excepția lipsei calității procesuale active reclamantelor, și a respins acțiunea formulată de reclamante, ca fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală activă, reținând în esență că pentru a avea calitatea de a solicita anularea unui certificat de moștenitor la întocmirea căruia nu a fost citată, o persoană ar trebui să justifice calitatea sa de moștenitor acceptant, care a fost înlăturat de la moștenire prin emiterea acestuia, fie o altă calitate (creditor al succesiunii, creditor al moștenitorului înlăturat etc.) prejudiciat prin actul respectiv. Dacă finalitatea refacerii actului ar fi doar menționarea părților care cer anularea la rubrica destinată persoanelor străine sau renunțătoare, instanța apreciază că nu se poate dispune anularea actului.
Împotriva sentinței au declarat apel și, care o critică pentru netemeinicie și nelegalitate, deoarece s-a aplicat greșit legea, intanța pronunțându-se și asupra a ceea ce nu s-a cerut, atunci când a analizat cu privire la acceptarea sau neacceptarea moștenirii.
Se solicită admiterea apelului, desființarea în tot a hotărârii atacate, iar pe fond respingerea excepțiilor invocate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Prin decizia civilă nr. 196 pronunțată la data de 10 iunie 2009, Tribunalul Buzăuaa dmis apelul declarat de reclamantele și, a chimbat în tot sentința civilă nr. 1110/17.02.209, în sensul că a admis acțiunea și a dispus anularea certificatului de moștenitor nr. 155/15.10.2004.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:
Potrivit art.700 Cod civil, dreptul de a accepta succesiunea se prescrie într-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii.
În speța de față certificatul de moștenitor a fost emis în data de 15.10.2004, iar defuncții și au decedat în datele de 11.09.1994 și, respectiv, 02.07.1996.
Ca moștenitoare a acestora a rămas, fiind străină de succesiune. S-a făcut mențiunea că nu sunt renunțători la succesiune.
Din acest act rezultă că cele două reclamante, cu bună știință, au fost înlăturate de la moștenire, având în vedere că nu s-a adus la cunoștință notarului că cei doi defuncți mai au două fiice, respectiv reclamantele.
Este certă intenția pârâtei de a înlătura de la moștenire pe cele două reclamante.
Se poate lesne constata că procedura notarială s-a deschis după expirarea termenului de exercitare a dreptului de opțiune și, în această situație, dacă unii dintre moștenitori contestă acceptarea în termen a moștenirii de către ați moștenitori care pretind că au săvârșit acte de acceptare tacită, această problemă va fi rezolvată de instanță.
Este fără putință de tăgadă că certificatul de moștenitor a fost eliberat fără a fi citați toți moștenitorii, dacă au acceptat sau nu moștenirea în termen aceasta se putea stabili numai prin administrarea de probe.
Art.69 din Lg. 36/1995 republicată prevede că în cererea de deschidere a procedurii sucesorale vor fi menționate datele de stare civilă ale defunctului, numele, prenumele și domiciliile moștenitorilor prezumtivi, bunurile defunctului, cu menționarea valorii acestora, precum și a pasivului succesoral, art.75 prevede: "după ce constată că este legal sesizat, notarul public înregistrează cauza și dispune citarea celor care au vocație la moștenire, iar dacă există testament citează și pe legatari și executorul testamentar instituit".
Din cererea de sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale rezultă că au fost indicați ca moștenitori ai defunctului numai și, de asemenea s-au depus numai actele de stare civilă pentru acestea și, așa cum rezultă din actele trimise în copie de biroul notarial, nu s-a făcut nicio mențiune cu privire la cele două reclamante, motiv pentru care acestea nu au fost citate cu ocazia dezbaterii procedurii succesorale.
Art. 76 din aceeași lege prevede că în cadrul procedurii succesorale notarul public stabilește calitatea moștenitorilor, întinderea drepturilor acestora, precum și compunerea masei succesorale. Pe bază de declarații sau probe administrate, în cauze se va stabili dacă succesorii au acceptat succesiunea în termenul legal, de asemenea, declarațiile de renunțare la succesiune și cele de acceptare sub beneficiu de inventar se înscriu într-un registru special.
Cum pârâta nu a adus la cunoștința notarului că reclamantele sunt descendentele defuncților, acesta în mod firesc a eliberat certificatul de moștenitor cu nr. 155/15.10.204 în care apare ca moștenitor acceptant numai.
În acest context, reclamantele au calitate procesuală, fiind îndreptățite să formuleze prezenta acțiune, deoarece certificatul de moștenitor a fost eliberat cu încălcarea dispozițiilor legale în materie, această situație datorându-se intenției pârâtei de a înlătura de la moștenire reclamantele.
Ori, în speța de față nu au fost citate toate persoanele cu vocație la moștenire, astfel că certificatul de moștenitor este lovit de nulitate.
Din interpretarea acestor dispoziții rezultă că numai persoanele care emit pretenții asupra moștenirii, în temeiul legii pot cere anularea unui certificat de moștenitor sau de calitate succesorală eliberat în legătură cu o succesiune la care se consideră îndreptățite.
În acțiunea de față reclamantele au calitate procesuală, acestea justifică un interes care trebuie raportat la actele juridice a căror anulare se solicită.
S-a emis un certificat de moștenitor fără citarea tuturor părților care aveau un interes legitim, născut și actual și justificat prin aceeași calitate care a făcut ca pârâtele să fie menționate în acesta.
Certificatul de moștenitor trebuie să cuprindă toți moștenitorii cu vocație succesorală, respectiv atât pe cei care au acceptat, cât și pe cei care au renunțat la moștenire sau sunt străini de succesiune conform art. 700 Cod civil.
Impotriva deciziei au declarat recurs în termen legal pârâtele și invocând nulitățile înscrise în art. 304 Cod pr.civilă, sub următoarele aspecte:
1.In mod greșit instanța de apel admițând apelul reclamantelor a schimbat în tot sentința Judecătoriei și a dispus anularea certificatului de moștenitor nr.155/2004 făcând în cauză o greșită aplicare a disp. art. 700 Cod civil.
Se susține în esență de recurente dezvoltând acest motiv de recurs că în cauza dată instanța de apel ignorând disp. art. 700 cod civil desființează certificatul de moștenitor și creează posibilitatea eliberării unui nou certificat de moștenitor în care celor două reclamante trebuie să li se atribuie de către notarul public, ce va emite noul certificat o anumită calitate: fie de moștenitor acceptant fie de renunțător.
In aceste condiții, arată recurentele se impune admiterea recursului și modificarea în tot a deciziei în sensul menținerii sentinței Judecătoriei Buzău, admiterii excepției lipsei calității procesuale active a reclamantelor și pe cale de consecință a respingerii acțiunii ca fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală activă.
2. Instanța de apel, schimbând în tot sentința era datoare să se pronunțe explicit și asupra excepției lipsei calității procesuale active invocate de recurentele pârâte.
Susțin recurentele sub acest aspect că, chiar dacă din considerentele deciziei atacate rezultă că reclamantele au calitate procesuală activă, era obligatoriu ca instanța să se pronunțe asupra excepției lipsei calității procesuale active.
In plus, se arată era obligatoriu ca această excepție să fie analizată în raport de excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală.
Instanța de apel nu a analizat probele cauzei, cu referire la apărările pârâtelor astfel încât se justifică în opinia acestora casarea deciziei și trimiterea cauzei la instanța de apel.
3. Față de soluția pronunțată în apel privind anularea certificatului de moștenitor nr. 155/2004 recurentele invocă excepția prescripției dreptului la acțiune a reclamantelor, întrucât în contextul în care instanța a stabilit că este vorba despre anularea certificatului de moștenitor, acțiunea a fost promovată după împlinirea termenului general de prescripție de 3 ani (certificatul de moștenitor fiind eliberat în anul 2004, iar acțiunea s-a introdus la 27 mai 2008).
Se solicită sub acest aspect admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei și pe fond respingerea acțiunii ca prescrisă.
Curtea, analizând decizia atacată în raport cu criticile formulate, față de actele și lucrările dosarului și de normele legale incidente în soluționarea cauzei, constată că recursul este fondat și va fi admis dar în limitele și pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
In speță, prin acțiunea cu care au investit instanța fondului, reclamantele au solicitat în principal să se constate nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr.155/2004, iar în subsidiar anularea acestuia și obligarea - B să elibereze un nou certificat de moștenitor care să cuprindă constatarea instanței privitoare la calitatea de moștenitoare a reclamantelor.
In raport cu probatoriul cauzei și dând eficiență dispozițiilor art. 700 alin. 1 Cod civil, privitoare la sancțiunea neexercitării dreptului de opțiune succesorală, prima instanță admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor și în consecință respinge acțiunea ca fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală activă, reținându-se în esență că, pentru a solicita anularea unui certificat de moștenitor la întocmirea căruia nu a fost citată o persoană trebuie să justifice calitatea sa de moștenitor acceptant, ceea ce în speță reclamantele nu au dovedit.
Cenzurând hotărârea primei instanțe, tribunalul constată că certificatul de moștenitor a fost eliberat cu încălcarea dispozițiilor legale privind procedura succesorală prevăzută în secțiunea III a Legii nr. 36/1995 republicată, nefiind citate toate persoanele cu vocație la moștenire și în consecință a admis apelul declarat de reclamante, schimbând în tot sentința în sensul anulării certificatului de moștenitor nr.155/2004.
Instanța de apel reține în contextul dat că eliberarea certificatului de moștenitor a cărui anulare s-a solicitat s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor înscrise în secțiunea III privind procedura succesorală din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale.
In adevăr, potrivit art. 75 din lege după ce constată că este legal sesizat notarul public înregistrează cauza și dispune citarea celor care au vocație la moștenire, iar dacă există testament, citează și pe legatari și executorul testamentar instituit.
Pentru că în cauza dedusă judecății certificatul de moștenitor a fost emis în anul 2004 iar defuncții au decedat în anul 1994 și respectiv 1996 este evident că procedura notarială s-a deschis după expirarea termenului de opțiune succesorală.
Insă, pentru a se rezolva problema eventualei acceptări a moștenirii în termenul prevăzut de lege de către moștenitorii care pretind că au săvârșit acte de acceptare tacită, era necesară așa cum de altfel reține în considerente și instanța de apel administrarea de probe.
In raport de acest aspect, soluția instanței de apel, în condițiile în care constată că în mod greșit prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului - art. 297 (1) teza I Cod pr.civilă era aceea de desființare a hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
Soluția se impunea în condițiile în care instanța fondului a reținut greșit lipsa calității procesuale active a reclamantelor în promovarea acțiunii în anularea certificatului de moștenitor, iar instanța de control judiciar cenzurând-o, corect a constatat din contră că reclamantele justifică legitimarea procesuală activă în cauză.
Așadar, Curtea va admite recursul declarat de pârâte în limitele arătate prin considerentele prezentei decizii, va modifica în parte decizia atacată, în sensul că va desființa sentința cu trimiterea cauzei la instanța de fond pentru rejudecare.
Cu ocazia rejudecării, instanța de trimitere va ordona administrarea de probatorii sub aspectul acceptării sau nu a moștenirii în termen de către moștenitorii care au pretins că au săvârșit acte de acceptare tacită și totodată se va analiza și excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de recurentele pârâte.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâții, domiciliată în P, str.-.G, nr.8,.8,.10,județul P și, domiciliată în P,-,.37,.E,.86, județul P, împotriva deciziei civile nr.196 pronunțată la data de 10 iunie 2009 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatele-reclamante și, ambele cu domiciliul ales la.av. - B, str.-,nr.11, județul B și intimatul-pârât Biroul Notarului Public, cu sediul în B, Bd.-,. 8, parter, județul B și în consecință:
Modifică în parte sus-menționata decizie, în sensul că desființează sentința civilă nr. 1110/17.02.2009 și trimite cauza la Judecătoria Buzău pentru rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 30 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Violeta Stanciu Constanța Ștefan
- - C - - -
GREFIER,
- -
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120
Tehnored. CȘ./CO
7 ex./23.11.2009
f- Judec.
a- Trib.
Președinte:Gherghina NiculaeJudecători:Gherghina Niculae, Violeta Stanciu Constanța Ștefan
