Anulare act. Decizia 895/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 895
Ședința publică de la 08 Iulie 2009
PREȘEDINTE: Nela Drăguț
JUDECĂTOR 2: Mariana Mudava
JUDECĂTOR 3: Mihaela Loredana
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul, domiciliat în C,-, jud. D, împotriva deciziei civile nr. 0155 din 04 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât, domiciliat în C, str. -, -. 1,. 3,. 15, jud. D și intimata intervenientă, domiciliată în C,-, jud. D, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul reclamant, personal și asistat de avocat, intimatul pârât, personal și asistat de avocat, intimata intervenientă, reprezentată de același avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Avocat, pentru intimatul pârât și intimata intervenientă, a depus la dosar copie de pe factura nr. 129/22.06.2009 prin care a fost achitat onorariul de avocat.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurentul reclamant, a depus concluzii scrise, solicitând admiterea recursului, potrivit motivelor formulate în scris și susținute oral, modificarea deciziei civile recurate și menținerea sentinței civile pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică. A precizat că reclamantul a solicitat prin cererea introductivă constatarea nulității absolute a contractului de vânzare - cumpărare pentru lipsa unui element esențial și anume lipsa obiectului prestației cumpărătorului - prețul, ce ar fi trebuit să corespundă valorii lucrului obținut în contraprestație. Pentru a fi îndeplinită această condiție, prețul trebuie să fie sincer, adică un preț real pe care părțile să-l fi stabilit nu în mod fictiv, ci în scopul de a fi cerut și plătit în realitate. Instanța de apel a făcut o confuzie de termeni juridici, în sensul interpretării obiectului acțiunii formulate în fața instanței de fond, cu existența unei simulații, adică a unui act fictiv, aparent, a cărui existență juridică ar fi fost negată printr-un alt act ascuns. A precizat că în realitate contractul de vânzare - cumpărare nu s-a executat niciodată, vânzătorul nu a predat bunul ce a format obiectul contractului, în condițiile în care prețul nu a fost plătit, iar părțile nu au intenționat să ceară și respectiv să-l plătească încă de la momentul încheierii actului; cu cheltuieli de judecată.
Avocat, pentru intimatul pârât și intimata intervenientă, a pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei civile recurate ca fiind legală și temeinică pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosar. A precizat că a fost îndeplinită condiția existenței prețului pentru încheierea valabilă a contractului de vânzare - cumpărare, preț care este stipulat în contractul de vânzare - cumpărare autentificat la notar, iar reclamantul a declarat că prețul vânzării este de 70.000 lei vechi, sumă pe care a primit-o în întregime de la cumpărător. Prin urmare, prețul a fost sincer și serios; cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova, sub nr. 24742/215/ 200, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat la BNP, sub nr.24637/ 14.10.1993.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, prin contractul de vânzare-cumpărare menționat, a înstrăinat pârâtului, care este nepotul său, cota de 5/8 din casa cu 4 camere, situată în C,-, jud. D, pentru un preț de 70.000 lei ROL, ce nu a fost achitat, deoarece prețul a fost menționat fictiv, nereal, iar la data încheierii actului juridic pârâtul era minor.
La data de 28.03.2006, intervenienta a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtului, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că în contractul de vânzare-cumpărare, alineatul 6 și penultim, s-a consemnat donația intervenientei pentru prețul vânzării, preț ce a fost achitat de către pârât.
Cererea de intervenție accesorie a fost admisă în principiu în ședința publică de la 25.04.06, apreciindu-se de către instanță că, în speță, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.49 Cod pr. civ. intervenienta nejustificând un interes, cererea tinzând a conserva donația făcută pârâtului.
Prin sentința civilă nr. 5655/04.07.06, pronunțată de Judecătoria Craiova, a fost admisă acțiunea formulată de reclamant, constatându-se nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare, autentificat la fostul notariat de Stat D, sub nr. 24637/14.10.1993 și obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 10,3 lei RON cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că s-a făcut dovada că prețul vânzării este fictiv, motiv de nulitate absolută a contractului de vânzare-cumpărare în litigiu și, de asemenea, că nu este incident în cauză principiul conversiunii actului juridic invocat de pârât în sensul că dacă vânzarea este nulă pentru fictivitatea prețului, actul este valabil ca donație, întrucât nu este îndeplinită una din condiții, respectiv ca unul din acte să fie anulat total și efectiv apărarea pârâtului putând privi eventual întoarcerea executării obligațiilor prestate în baza actului juridic anulat.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâtul și intervenienta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului, apelanții au arătat că instanța de fond nu a analizat toate probele administrate în cauză și apărările privind atât fondul cauzei, cât și privind intervertirea actului juridic și, de asemenea, a interpretat greșit depozițiile martorilor.
De asemenea, au mai arătat că instanța de fond a omis să se pronunțe asupra cererii de intervenție accesorie a lui, împrejurare ce constituie un alt motiv de nelegalitate al sentinței atacate.
Prin decizia civilă nr. 517/25.10.07, Tribunalul Dolja admis apelul împotriva sentinței civile nr. 5655/04.07.06, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr.10134/C/2005, a desființat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
S-a reținut că instanța de fond nu a intrat în cercetarea fondului cererii de intervenție accesorie, fapt ce cauzează părții o vătămare ce nu poate fi acoperită decât prin anularea hotărârii pronunțate.
În rejudecare,dosarul a fost înregistrat sub nr-.
Prin sentința civilă nr.9012 din 03.06.2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, a fost admisă acțiunea formulată de reclamant, respinsă cererea de intervenție accesorie.
S-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat la fostul Notariat de Stat Județean D,sub nr. 24637/14.10.1993 și s-a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că între reclamat si pârât s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 24637/14.10.1993, la fostul Notariat de Stat Județean D, având ca obiect imobilul situat în C,- jud. D, compus din teren în suprafață de 800 mp și cota de 5/8 din casa de cărămidă acoperită cu țiglă cu 4 camere, antreu și sală, prețul stabilit fiind de 70 000 lei ROL.
Prima instanță reținut din probatoriul administrat în cauză că prețul stabilit de părți, în realitate, nu s-a achitat, acesta fiind un preț fictiv, stabilit fără intenția reală de a fi cerut și plătit.
În speță, deși prețul stabilit de părți a fost determinat și exprimat în bani, acesta nu a fost sincer, fiind un preț fictiv, stabilit fără intenția reală de a fi cerut și plătit.
Cu privire la cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta, instanța a reținut că aceasta este neîntemeiată, iar intervenienta nu a făcut dovada celor susținute, potrivit art.1169 Cod civ.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul, susținând că instanța de fond a reținut o stare de fapt eronata pe baza unei greșite aprecieri a probelor, în sensul ca prețul plătit este fictiv, deși din probe a rezultat situația contrară și nu a analizat existența actului secret în caz de fictivitate. Apelantul a mai arătat că instanța nu avut rol activ în aflarea adevărului, având în vedere că părțile sunt în relații de rudenie; hotărârea instanței de fond cuprinde motive contradictorii, deoarece a reținut pe de o parte că prețul nu s-a plătit și este fictiv, iar pe de altă parte că prețul este nesincer, fiind fictiv, hotărârea fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, interpretând greșit actul de vânzare-cumpărare și dispozițiile art. 1169 Cod civil.
Prin decizia civilă nr. 155 din 04.03.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, s-a admis apelul declarat de pârâtul și de către intervenienta împotriva sentinței civile nr. 9012 din 03.06.2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant .
S-a schimbat în tot sentința civilă, în sensul că s-a respins acțiunea formulată de reclamantul, s-a admis cererea de intervenție accesorie formulată de.
A fost obligat intimatul, către apelantă, la 1200 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut că actul secret trebuia încheiat anterior sau concomitent contractului de vânzare cumpărare și între părțile implicate în plata prețului, respectiv reclamant, pârât și părinții acestuia care i-au făcut donația prețului în contractul public, ceea ce în cauză însă nici nu s-a invocat sau probat.
În ceea ce privește criticile aduse interpretării probelor, instanța a observat că martorii audiați la cererea reclamantului nu relatează împrejurări cunoscute direct și legate de momentul anterior sau concomitent cu încheierea actului de vânzare cumpărare.
În această situație de apreciere a probelor, instanța a apreciat că dispozițiile art. 225 Cod pr. civ, nu pot constitui mărturisire deplină a apelantei în favoarea reclamantului, deoarece acesta nici nu a formulat, din punct de vedere procesual, cereri împotriva acesteia, iar consecințele procesuale negative rezultate din atitudinea unei părți nu pot fi imputate altei părți, respectiv cumpărătorul.
Cu privire la critica apelantului referitoare la faptul că apelantul a fost minor la încheierea actului și nu avea de unde să plătească prețul, instanța a apreciat că această prezumție simplă este neîntemeiată, în condițiile în care în act s-a arătat că banii cu titlul de preț provin de la părinți printr-o donație inclusă în contractul de vânzare - cumpărare.
În termen legal, împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, considerând-o ca fiind nelegală deoarece în mod greșit instanța a reținut că s-ar fi invocat simulația, cu toate că reclamantul a arătat în mod expres că prețul lipsește, deci lipsește cauza actului juridic, ceea ce atrage nulitatea absolută; reclamantul nu a înțeles să îl gratifice pe pârât și a urmărit obținerea unui folos material, care ar fi putut consta fie în plata prețului, fie în prestarea unei întrețineri. Neachitarea prețului demonstrează nevalabilitatea obiectului contractului de vânzare-cumpărare, de fapt pârâtul, minor la momentul încheierii acestui contract, nu avea posibilități materiale de plată a prețului convenit. Nu se pune problema unei donații deghizate, deoarece niciodată vânzătorul nu a avut intenția de face o liberalitate.
Criticile formulate nu sunt întemeiate.
Examinând acțiunea formulată de reclamant, se constată că acesta a invocat existența unui preț fictiv în contractul de vânzare-cumpărare deoarece intenția nu a fost aceea de a înstrăina dreptul de proprietate către reclamant, ci s-a urmărit numai ca alt doilea fiu al reclamantului să nu mai poată ataca actul.
Așa cum este formulată acțiunea, susținerile fiind reiterate de fapt și prin motivele de recurs, demonstrează că în fapt și în drept s-a invocat simulația ca operație juridică care constă în încheierea unui act juridic aparent menit să dea impresia unei situații juridice diferită de cea reală.
Acțiunea în simulație constituie un mod juridic procedural prin care se cere instanței înlăturarea unui act juridic aparent simulat, dezvăluindu-se existența și cuprinsul actului juridic secret voit în realitate de către părți.
Potrivit susținerilor reclamantului, înțelegerea secretă ar fi constat în înlăturarea de la succesiune, pe calea actului aparent, a celuilalt fiu al reclamantului, ceea ce ar fi echivalat cu înțelegerea asupra unei succesiuni viitoare, înțelegere nulă, potrivit dispoz. art.965 Cod civil.
Potrivit art. 129 Cod pr. civ. însă, instanța are obligația de a stabili adevăratele raporturi dintre părți, adevărul obiectiv și fără a încălca dreptul părților de a dispune de obiectul procesului, de a califica din punct de vedere juridic acțiunea raportat la susținerile concrete ale părții.
Or, susținerile părții cu privire la fictivitatea prețului și la înțelegerea secretă cu părinții cumpărătorului demonstrează fără tăgadă că reclamantul a investit instanța cu o acțiune în simulație, motiv pentru care instanța s-a pronunțat asupra condițiilor cerute de lege în cadrul acțiunii în simulație și a concluzionat că sub acest aspect acțiunea este neîntemeiată.
Criticile formulate în recurs nu vizează rezolvarea dată de instanță simulației, situație în care instanța de recurs are obligația de a se raporta numai cu privire la criticile concret invocate. Or, una din critici vizează numai faptul că instanța a rezolvat acțiunea, calificând-o ca acțiune în simulare, critică constatată ca neîntemeiată de instanța de recurs, așa cum s-a demonstrat mai sus.
Raportat la neplata prețului invocată în mod constant de către reclamant, prețul fiind considerat fictiv, trebuie precizat că, în situația în care cumpărătorul nu achită prețul, vânzătorul poate formula acțiune în rezoluția contractului de vânzare-cumpărare, în condițiile art. 1365 Cod civil, cu atât mai mult cu cât în mod constant reclamantul a precizat că nu a înțeles niciodată să îl gratifice pe pârâtul cumpărător.
Recurentul reclamant consideră că atât timp cât nu există preț, lipsește cauza actului juridic ce ar avea consecință nulitatea absolută a acestui act. Or, tot recurentul reclamant susține că nu a avut intenția de a-l gratifica pe pârât și a urmărit obținerea unui folos material care ar fi putut consta în plata prețului sau în prestarea unei întrețineri.
Față de această ultimă susținere rezultă că a existat o cauză a obligației, în contractele sinalagmatice existând o cauză a fiecăreia din obligațiile reciproce ale părților. Prin urmare, pârâtul a urmărit să intre în proprietatea bunului vândut, iar reclamantul să încaseze prețul acestei proprietăți.
Instanțele au reținut că prețul a fost achitat, pârâtul, minor la momentul încheierii actului de vânzare-cumpărare, având posibilitatea de a achita prețul datorită contractului de donație, care face corp comun cu contractul de vânzare-cumpărare nr. 24637/14.10.1993, prin care a primit suma de 70.000 lei de la și, necesară cumpărării imobilului.
Celelalte aspecte invocate în motivele de recurs privind modul de interpretare a probelor administrate în cauză, cu privire la posibilitățile de plată ale prețului de către pârât, sunt legate de temeinicia hotărârii, asupra acestor aspecte instanța de recurs nefiind abilitată a se pronunța.
Urmează ca, aplicând art. 312 alin.1 Cod pr. civ. să se respingă ca nefondat recursul, iar în baza art. 274 Cod pr. civ. va fi obligat recurentul la 1190 lei cheltuieli de judecată, către intimați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul, domiciliat în C,-, jud. D, împotriva deciziei civile nr. 0155 din 04 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât, domiciliat în C, str. -, -. 1,. 3,. 15, jud. D și intimata intervenientă, domiciliată în C,-, jud.
Obligă recurentul la 1190 lei cheltuieli de judecată, către intimați.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Iulie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
-
Grefier,
Red. jud. -
Tehn.
2 ex./16.07.2009
Președinte:Nela DrăguțJudecători:Nela Drăguț, Mariana Mudava, Mihaela Loredana
