Anulare act. Decizia 962/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 962
Ședința publică de la 18 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alexandrina Marica
JUDECĂTOR 2: Dan Spânu
JUDECĂTOR 3: Emilian Lupean
Grefier: - - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 11 2008 privind recursurile declarate de recurenții pârâți și CONSILIUL JUDEȚEAN D - DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE PAZĂ ȘI SERVICII D împotriva deciziei civile nr. 96 din 27 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 10842 din data de 3 septembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanții, și intimații pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI C, PREFECTURA JUDEȚULUI
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 11 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie și, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea în cauză pentru data de astăzi 18 2008.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la data de 3685/CIV/2005( nr. nou -) pe rolul Tribunalului Dolj, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții Primăria Municipiului C și Prefectura Județului D solicitând instanței obligarea acestora la restituirea in natura a imobilului situat în C,- și emiterea dispoziției prevăzute de lege și la plata despăgubirilor bănești cuvenite potrivit Legii nr. 10/2001.
La data de 26 iunie 2006, reclamanții și-au completat acțiunea, solicitând în contradictoriu cu Consiliul Județean D - Sector Servicii Publice și constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 705/14.05.2006, având ca obiect imobilul situat în C,- B, (fost, nr. 2.), petit ce a fost disjuns prin încheierea de ședință din 12 decembrie 2006, formându-se dosarul nr. 5469/CIV/2006 (nr. nou -).
În motivarea acestui capăt de cerere, reclamanții au arătat că, în raport de dispozițiile Legii nr. 10/2001, acest contract este lovit de nulitate absoluta, fiind încheiat cu încălcarea unor norme imperative ale legii.
Astfel, Legea 10/2001 sancționează cu nulitatea absolută toate actele de înstrăinare, având ca obiect imobile asupra cărora exista cereri de restituire, întemeiate pe Legea 10/2001.
De asemenea, au mai arătat că vânzarea a avut o cauză ilicita, în sensul fraudării dreptului de proprietate al reclamanților, atât vânzătorul, cât și cumpărătoarea, cunoscând că asupra imobilului exista cerere formulata în baza Legii nr. 10/2001.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii.
Astfel, a arătat că, până în data de 24 octombrie 2006, când instanța a dispus citarea și introducerea sa în cauză, în calitate de pârâtă, nu a avut cunoștință despre faptul că reclamanții au formulat notificare în baza Legii nr. 10/2001, notificare prin care s-a solicitat acordarea de despăgubiri bănești și nu restituirea în natura a imobilului, aspect ce rezultă cu certitudine din cuprinsul notificării.
A mai arătat că a locuit în imobilul situat în-, având calitatea de chiriaș, în baza contractului de închiriere nr. 1186/06.08.1999.
Întrucât, potrivit Legii nr. 112/1995 s-a reglementat posibilitatea cumpărării locuinței, s-a adresat cu cerere Primăriei Municipiului C, iar la data de 22.02.2004, prin răspunsul comunicat, aceasta instituție a învederat că pentru acest imobil nu este înregistrată vreo notificare.
Prin urmare, au început demersurile în vederea cumpărării, iar la finalizarea acestora, a încheiat cu reprezentantul legal al pârâtului Consiliul Județean D - Sector Servicii Publice, contractul a cărui nulitate absoluta se solicita.
Prin sentința civila nr.91/30 ianuarie 2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Dolj, față de obiectul cauzei, respectiv constatare nulitate absoluta a contractului de vânzare-cumpărare nr. 705/14.05.2004, a admis excepția de necompetentă materială și a dispus declinarea competentei de soluționare în favoarea Judecătoriei Craiova.
Primind cauza, Judecătoria Craiovaa înregistrat-o sub nr- și a dispus citarea părților.
Prin adresa nr.1809/27 martie 2007, pârâtul Consiliul Județean Dap recizat că, în urma reorganizării Sectorului Servicii Publice, s-a înființat Direcția Județeană de Pază și Servicii D, ca instituție publică cu personalitate juridică.
Pârâtul Consiliul Județean D - Direcția Județeană de Pază și Servicii Daf ormulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului de a cere nulitatea absoluta a contractului de vânzare-cumpărare.
De asemenea, a mai arătat că respectivul contract a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale, inclusiv a Legii nr. 112/1995, la baza întocmirii sale fiind actul de constatare emis de C, unitate care, în calitate de administrator și locator al fondului locativ de stat, cunoaște regimul juridic al acestor locuințe și are competenta să aprobe - în Consiliul de Administrație - vânzarea către chiriași.
Prin sentința civilă nr. 10842 din 3 septembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, fost respinsă excepția prescripției dreptului la acțiunea invocate de pârâtul Consiliul Județean D - Direcția Județeană de Pază și Servicii
A fost admisă acțiunea formulată de reclamanții și, împotriva pârâților Consiliul Județean D - Direcția de Pază și Servicii D, Primarul Municipiului C,Prefectura Județului D și.
S-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 705/14.05.2004 încheiat între Consiliul Județean D - Direcția Județeană de Pază și Servicii D și.
Au fost obligați pârâții în solidar, la plata către reclamanți a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Instanța a reținut, în ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune, că art. 46 alin. 5 din Legea 10/2001, a instituit un termen special de prescripție doar cu privire la contractele existente la data apariției acestei legi.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că la data de 27.06.2001, autoarea reclamanților a formulat notificare în baza Legii 10/2001, alături de numita, solicitând despăgubiri pentru imobilul din C,-, jud. D, iar la data de 14.05.2004, s-a încheiat contract de vânzare-cumpărare în favoarea pârâtei pentru un apartament din imobil, reținându-se că nu s-a formulat nici o notificare cu privire la acesta.
În tot acest timp, deși între autoarea reclamanților și ulterior reclamanți și unitatea notificată, Prefectura D, a avut loc o corespondență cu privire la notificarea formulată, aceasta nu a fost soluționată în nici un fel, prin sentința civilă nr. 87/2007, Tribunalul Dolj dispunând obligarea Primarului Municipiului C să soluționeze notificarea.
S-a reținut incidența dispozițiilor art. 21 alin. 5 din Legea 10/2001, privind sancțiunea nulității absolute aplicabilă contractelor încheiate cu privire la imobilele ce face obiectul legii până la soluționarea procedurilor administrative și, după caz, judiciare, generate de prezenta lege, precum și incidența principiului restituirii în natură a imobilelor, față de dispozițiile aret. 21 alin. 1 coroborat cu art. 26 alin. 1 din Legea 10/2001 republicată.
De asemenea, faptul că nu se formulase cerere de retrocedare în natură, ci doar prin echivalent, nu înseamnă că nu era posibilă retrocedarea acestui bun în natură, în condițiile în care unitatea deținătoare nu putea decide acordarea de despăgubiri decât în absența oricărei posibilități de a dispune restituirea în natură conform prevederilor legale, prevederi ce se presupun a fi cunoscute de toți participanții la raporturile juridice.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții, Consiliul Județean D - Direcția Județeană de Pază și Servicii D, Prefectura Județului D și Primarul Municipiului
Prin motivele de apel formulate de pârâta s-a arătat că instanța a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 21 coroborat cu art. 26 din Legea 10/2001, întrucât sancțiunea nulității absolute operează doar în cazul în care s-a solicitat expres restituirea în natură a imobilului și că, în speță, procedura administrativă a avut ca obiect doar stabilirea cuantumului despăgubirilor, notificarea fiind întemeiată pe art. 36 alin. 2 din Legea 10/2001, astfel încât persoanele îndreptățite au renunțat expres la restituirea în natură.
S-a mai arătat că instanța a interpretat greșit principiul restituirii în natură a imobilelor, pentru că el operează doar în măsura în care persoana îndreptățită a solicitat restituirea în natură și unitatea deținătoare refuză aceasta, optând pentru o restituire prin echivalent și că această interpretare greșită a dus la concluzia lipsei de opțiune a titularului între diferitele forme de reparațiune.
Instanța a dat o dezlegare greșită situației juridice ce rezultă din înscrisurile depuse la dosar - notificare, adese ale Primăriei și Consiliului Jud. D - din care rezultă validitatea procedurii de vânzare-cumpărare a imobilului, care nu a fost înregistrat ca fiind notificat la Legea 10/2001.
Instanța a dat o dezlegare greșită cererii și apărărilor părților cu privire la buna-credință la încheierea actului, întrucât nu a cercetat acest aspect, din actele depuse la dosar rezultând faptul că restituirea în natură s-a cerut ulterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 705/14.05.2004.
În apelul declarat de pârâta Direcția Județeană de Pază și Servicii D, s-a arătat că instanța a respins în mod greșit excepția prescripției dreptului la acțiune, întrucât dispozițiile art. 46 alin. 5 sunt aplicabile și contractelor încheiate ulterior apariției Legii 10/2001 și că instanța nu le-a pus în vedere reclamanților să facă dovada că există identitate între imobilul din str. - -, menționat în notificare și imobilul din str. - -, cumpărat de pârâta.
S-a mai arată că principiul disponibilității funcționează nu numai în cadrul procedurii civile, ci și cu privire la notificarea prin care persoana îndreptățită solicită despăgubiri iar odată acordate despăgubirile, dreptul de proprietate al statului asupra imobilului se consolidează.
În mod greșit instanța a apreciat că buna-credință nu are relevanță în cauză, întrucât sunt aplicabile dispozițiile art. 46 alin. 1 și 2 din Legea 10/2001, iar buna credință se prezumă, prezumția respectivă nefiind răsturnată.
S-a mai arătat că actul de înstrăinare poate fi menținut și potrivit principiului "error communis facit ius", având în vedere faptul că atât vânzătorul, ca mandatar al statului în teritoriu, cât și cumpărătoarea au știut, la momentul înstrăinării, că imobilul aparține statului, fiind administrat de C și că nu a fost revendicat.
Prin apelul declarat de Prefectura Județului D, precum și prin cel declarat de Primarul Municipiului C, soluția dată de prima instanță este criticată sub aspectul obligării acestor pârâți la plata cheltuielilor de judecată către reclamante, arătându-se că această soluție este nelegală față de dispozițiile art. 274 civ. pârâții nefiind în culpă procesuală.
Tribunalul Dolj prin decizia nr. 96/27 febr. 2008 respins apelul declarat de pârâții și Direcția Județeană de Pază și Servicii D, împotriva sentinței civile nr. 10842 din 3 septembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți ,.
A admis apelul declarat de pârâții Primarul Municipiului C și Prefectura Județului
A schimbat în parte sentința civilă în sensul că a înlăturat obligarea acestor pârâți la plata cheltuielilor de judecată către reclamanți.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței civile apelate.
Au fost obligați apelanții și Direcția Județeană de Pază și Servicii la 600 RON, cheltuieli de judecată către intimații reclamanți și.
Din motivarea acestei hotărâri se poate reține că acțiunea reclamantei nu poate fi considerată ca fiind prescrisă, iar conform art. 21 Legea 10/2001 vânzarea imobilului către chiriaș a bunului față de care s-a făcut .de restituire, așa încât vânzătorul Direcția Județeană de Pază și Servicii D, încălcând această dispoziție, vânzarea către chiriaș este nulă absolut.
Împotriva ambelor hotărâri au declarat recurs atât pârâta cât și Direcția Județeană de Pază și Servicii D - Consiliul Județean D, solicitând casarea lor ca nelegale cu respingerea pe fond a acțiunii introductive.
Recurenții au motivat arătând că reclamanta nu a dovedit cert dreptul său de restituire a imobilului, că reclamanta avea un drept de opțiune asupra modalității de reparare prin restituire sau echivalent și că optând pentru reparații prin echivalent, contractul de vânzare către chiriaș este legal și încheiat cu bună credință.
Direcția Județeană de Pază și Servicii D în recursul său mai arătat că a respectat dispozițiile legale, că din acest motiv contractul întocmit cu bună credință este legal și că deși s-a admis acțiunea D nu trebuia obligat la cheltuieli de judecată.
Recursurile sunt nefondate.
Instanțele au făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 21 alin.5 Legea 10/2001.
Conform acestor dispoziții este interzisă sub sancțiunea nulității înstrăinarea în beneficiul chiriașului a construcțiilor notificate potrivit legii 10/2001.
S-a dat astfel relevanță și finalitate concretă, principiului ce guvernează dispozițiile legii 10/2001 și anume cel al restituirii în natură. Atât timp cât la apariția legii bunul se află în patrimoniul statului, proprietarul deposedat abuziv, ar e dreptul total de a solicita restituirea în natură a bunului, iar Statul are obligația să-l păstreze în patrimoniul său până la elucidarea pretinselor drepturi manifestate prin emiterea notificării.
În atare situație orice act juridic care duce la înstrăinarea bunului notificat este nul absolut, iar fostul proprietar deposedat își păstrează nealterată vocația sa de restituire în natură conform legii 10/2001. Statul care deja l-a prejudiciat pe proprietar prin deposedare abuzivă, nu are dreptul să-l împiedice pe acesta să-și recupereze bunul în natură dacă acest fapt este posibil atât material cât și juridic.
Așadar, instanțele au constatat cu deplin temei și în perfect acord cu dispozițiile art. 21 Legea 10/2001 că Consiliul Județean D - Direcția Județeană de Pază și Servicii D nu avea dreptul să vândă imobilul pentru care reclamanta formulase deja notificare. Notificarea era formulată din data de 26.06.2001, deținătoarea imobilului a refuzat soluționarea ei ca în final să vândă bunul imobil notificat la data de 14.05.2004 chiriașului.
Chiar dacă inițial prin notificare proprietarul a solicitat doar reparații prin echivalent, principiul restituirii în natură primează, așa încât dacă proprietarul solicită ulterior restituirea în natură, această opțiune primează.
Identitatea imobilului este certă, neexistând nici un dubiu legat de identificarea bunului notificat car3e este identică cu cel vândut recurentei. De asemenea nu se pune problema bunei credințe la încheierea vânzării - cumpărării, dispozițiile legale arătate dispunând în mod neechivoc asupra acestei nulități absolute cu excluderea totală a factorului subiectiv.
și simplu Direcția Județeană de Pază și Servicii D nu avea voie să vândă, iar încălcarea legii a dus la constatarea nulității actului întocmit cu ignorarea dispoziției legale.
Din acest motiv Direcția Județeană de Pază și Servicii D are calitate procesuală pasivă, iar prin admiterea acțiunii în baza art. 274 cod pr.civ. poate fi obligat la cheltuielile de judecată împreună cu ceilalți pârâți.
În concluzie recursul pârâților este nefondat, Curtea urmând a dispune respingerea lui conform celor arătate.
În baza art. 274 cod pr.civ. recurenții vor fi obligați să plătească intimatului suma de 600 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariul de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții pârâți și CONSILIUL JUDEȚEAN D - DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE PAZĂ ȘI SERVICII D împotriva deciziei civile nr. 96 din 27 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 10842 din data de 3 septembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanții, și intimații pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI C, PREFECTURA JUDEȚULUI
Obligă recurenții să plătească intimatului suma de 600 lei cheltuieli de judecată.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red
2 ex/20.11.2008
Tehn.red.
.
Președinte:Alexandrina MaricaJudecători:Alexandrina Marica, Dan Spânu, Emilian Lupean
