Brevete de invenții. Încheierea /2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de: 28.01.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Georgeta Stegaru
JUDECĂTOR 2: Andreea Vasile
GREFIER - - -
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de apelanta - reclamantă Compania Națională a împotriva sentinței civile nr. 1832/09.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, și intimata - intervenientă RA Activități - Sucursala Cercetări
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns apelanta - reclamantă Compania Națională a, reprezentată de avocat, care depune, în ședință publică, împuternicire avocațială nr. 4/28.01.2010 și intimații - pârâți, reprezentați de avocat, cu împuternicire avocațială nr. -/06.02.2008, aflată la fila nr. 31 din dosarul nr- al Tribunalului București - Secția a V-a Civilă, lipsind intimatul - pârât Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci și intimata - intervenientă RA Activități - Sucursala Cercetări
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că la termenul de judecată anterior s-a dispus amânarea judecării cauzei în vederea administrării probei cu înscrisuri încuviințată apelantei - reclamante Compania Națională a.
Reprezentantul apelantei - reclamante Compania Națională a depune la dosar și comunică și părții adverse prezente, copia certificată pentru conformitate cu originalul a adresei emisă de către Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de - Secretariatul General, către domnul Director General - Compania Națională a, însoțită de adresa nr. 1917/05.04.2008, cu care au fost înaintate Tribunalului București, Secția a IV-a Civilă în dosarul nr- extrase din documente clasificate, astfel cum acestea sunt definite în legea nr. 182/2002.
Totodată, reiterează cererea pe care a mai formulat-o anterior, în sensul de a se judeca prezenta cauză de către un complet specializat ORNIS.
De asemenea, învederează că în măsura în care informațiile sunt secretizate, nu se poate intra în baza de date a apelantei - reclamante.
La interpelarea instanței,reprezentantul apelantei reclamante arată că nu este posesorul unui certificat ORNIS și nu a intrat în posesia acestor documente.
Mai învederează că nu a putut lua cunoștință de conținutul nr.HG 208/2009 prin care se califică ca fiind secrete documentele la care s-a făcut referire.
Totodată, precizează că a avut o întâlnire cu reprezentanții părții pe care o reprezintă, care i-au comunicat că nu pot transmite instanței documentele, întrucât nu este un complet specializat, cu certificat ORNIS.
De asemenea, învederează că se află în posesia unor extrase din documentele pe care intenționează să le depună la dosarul cauzei, prin Biroul Documente Secrete, astfel cum a procedat și în fața Tribunalului București, făcând referire la adresa nr. 1917/05.04.2008.
Continuând, arată că deși poate să depună aceste documente, nu a făcut acest lucru, deoarece înscrisurile nu pot fi retrase decât de persoane care au certificat ORNIS.
Subliniază că potrivit disp. Legii nr. 182/2002 aceste documente sunt clasificate.
Curtea aduce la cunoștința părților că instanța a pus în vedere să se indice nivelul de secretizare al acestor documente, potrivit art.20 22 din Legea nr. 182/2002 și nu au fost indicate elemente concrete, în sensul menționat.
Reprezentantul apelantei - reclamante Compania Națională a învederează că cele două Hotărâri au fost emise de către Guvern și menționează că poate depune documentele la Biroul Documente Secrete al Curții de Apel București, urmând ca instanța să le solicite.
Precizează că se obligă să depună aceste documente în timp de o săptămână de la termenul de judecată de astăzi.
Apărătorul intimaților - pârâți, solicită decăderea apelantei - reclamante din dreptul de a mai depune înscrisuri, întrucât nu s-a făcut dovada că aceste documente au legătură cu această cauză.
Reprezentantul apelantei - reclamante Compania Națională a depune o listă individualizată cu documente selective, care au caracter secret și care pot fi depuse la dosar.
Curtea deliberând cu privire la proba solicitată de apărătorul apelantei - reclamante, de a se constitui un complet autorizat ORNIS, constată că prin susținerile de la acest termen de judecată nu s-au adus elemente noi, care să releve caracterul de documente clasificate al actelor pe care intenționează în concret să le utilizeze în prezentul litigiu, precizări care să corespundă solicitării instanței, raportat la art.20 din Legea nr. 182/2002, situație față de care, apreciază că nu există nici un temei spre a se reveni asupra dispoziției de la termenul de judecată anterior, în sensul respingerii acestei solicitări.
Curtea apreciază că documentele depuse în ședința publică de astăzi nu sunt relevante pe aspectul analizat, fiind depuse, pe de o parte o adresă ce emană de la apelanta - reclamantă, o listă pretins a fi întocmită de apărătorul apelantei - reclamante, iar pe de altă parte adresa emisă de Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de, ce face referire generică la documentații tehnice și de dezvoltare tehnologică în domeniul nuclear și invenții de interes național din domenii strategice, ca fiind clasificate la nivel de secret de stat, nefiind prezentate instanței elemente de natură a stabili o legătură între probațiunea din prezenta cauză și respectiva probațiune.
Reprezentantul apelantei - reclamante Compania Națională a susține că are acte de administrat, dar nu le poate depune, fiind documente clasificate.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de apel, urmând să dispună amânarea pronunțării, pentru a da posibilitatea depunerii de concluzii scrise.
Reprezentantul apelantei - reclamante Compania Națională a solicită admiterea apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 1832/09.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, astfel cum a fost formulat. De asemenea, susține că există confuzie între un procedeu și invenție și precizează că bateriile erau folosite din anul 1975. Cu cheltuieli de judecată, pe care le va solicita pe cale separată.
Apărătorul intimaților - pârâți, solicită respingerea apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 1832/09.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, ca neîntemeiat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii apelate. Cu cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise.
CURTEA,
Pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, urmează a dispune amânarea pronunțării asupra cererii de apel formulată de apelanta - reclamantă Compania Națională a împotriva sentinței civile nr. 1832/09.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, și intimata - intervenientă RA Activități - Sucursala Cercetări
DISPUNE:
Amână pronunțarea asupra cererii de apel formulată de apelanta - reclamantă Compania Națională a împotriva sentinței civile nr. 1832/09.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, și intimata - intervenientă RA Activități - Sucursala Cercetări P, la data de 04.02.2010.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de: 04.02.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - - -
JUDECĂTOR - - -
GREFIER - - -
CURTEA,
În aceeași compunere și pentru aceleași motive, urmează a dispune amânarea pronunțării asupra cererii de apel.
DISPUNE:
Amână pronunțarea asupra cererii de apel formulată de apelanta - reclamantă Compania Națională a împotriva sentinței civile nr. 1832/09.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, și intimata - intervenientă RA Activități - Sucursala Cercetări P, la data de 11.02.2010.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 48A
Ședința publică din data de: 11.02.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - - -
JUDECĂTOR - - -
GREFIER - - -
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de apel formulată de apelanta - reclamantă Compania Națională a împotriva sentinței civile nr. 1832/09.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, și intimata - intervenientă RA Activități - Sucursala Cercetări
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 28.02.2010 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, pentru a da posibilitatea depunerii de concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 04.02.2010 și la data de 11.02.2010 când, în aceeași compunere, a dat următoarea decizie:
CURTEA,
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr. 3670/2001 la Tribunalul București Secția a III a Civilă, reclamanta Compania Națională a SA a chemat în judecată pe pârâta Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea brevetului de invenție nr. -/30.08.1999 pentru instalația de purificare a azotatului de uranit.
În motivarea cererii s-a arătat în esență că instalația de purificare a azotului de uranit prin extracție, având drept componenta principală bateriile amestecator - decantor cu curgere libera a fluidelor a fost utilizată de Stația a Institutului de P pentru producerea pulberei sintetizabile, materie primă necesară Cernavoda.
Prin studiul nr. 3 de fundamentare a notei de comanda emisă de pentru realizarea uzinei E 11 fost realizat de inginerie tehnologică 170-03 predat în anul 1979 de către centrul de Cercetări și proiectări materiale radio active M, actuala SA, din cadrul B mare, în colaborare cu Institutul de reactivi și energetici În cadrul acestui studiu de fundamentare se găsește tehnologic al uzinei E 11 al sucursalei Feldioara care cuprinde și faza tehnologică de purificare nucleară pentru obținerea azotatului de uranil pur, cât și descrierea operației de extracție care se realizează dintr-o baterie amestecator decantor.
S-a mai arătat că respectivul studiu de fundamentare a fost aprobat prin decretul nr. 158/1982, iar prin decretul nr. 263/1983 a fost aprobat proiectul de execuție a uzinei E 11, în anexele acestui din urmă act normative fiind cuprinse și bateriile mixer-settler.
Reclamanta a afirmat că, în aceste împrejurări, brevetul de invenție trebuia acordat Institutului de Energetici P, și nu solicitanților persoane fizice.
La data de 5.06.2001, reclamanta a depus o cerere de chemare în judecată a altor persoane, prin care a atras în proces Regia Autonoma pentru Activități -Sucursala Institutul de
În motivare s-a arătat că instalația de purificare a azotatului de uranil prin extracție, având drept componenta principală bateriile amestecator decantor cu curgere libera a fluidelor a fost proiectată, executată și omologată de un grup de specialiști din cadrul DTS - Sucursala de reactori nucleari P din cadrul SN lectrica SA, cât și de Sucursala Feldioara din cadrul SA.
Prin sentința civilă nr. 1199/30.10.2001 a fost admisă excepția lipsei de interes, cu consecința respingerii cererii reclamantei ca fiind formulate de o persoană care nu justifica interesul.
Împotriva acestei sentințe, reclamanta a declarat apel, iar în apel, instanța a admis în principiu cererea de intervenție accesorie, formulate de intervenientul în favoarea OSIM.
Prin decizia civila nr. 125 din 28.02.2003 a Curții de Apel București secția a III-a civilă, a fost respins apelul ca nefondat.
Acestă decizie a fost atacată cu recurs de către apelanta-reclamantă.
Prin Decizia Civila nr. 7583/4.10.2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost admis recursul declarat de recurenta reclamantă,dispunându-se casarea deciziei atacate și a sentinței civile nr. 1199/2001 și trimiterea cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecare, Tribunalul București Secția a IV a civilă, prin sentința civilă nr. 1715/18.12.2006, a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta a formulat apel, apel ce a fost admis prin Decizia Civila nr. 215, pronunțată de Curtea de Apel București la data de 21 septembrie 2007, cu consecința desființării sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel a reținut, față de dispozițiile cu caracter interlocutoriu pronunțate la data de 21.02.2003, în prima fază procesuală, prin care a fost admisă în principiu cererea de intervenție accesorie formulate de intervenientul în favoarea pârâtului chemat în judecată, respectivul intervenient a devenit parte în proces, iar instanța a fost investită și cu soluționarea cererii acestuia.
În acest context, Curtea a apreciat că sentința civilă a fost pronunțată cu neobservarea normelor procedurale cu caracter imperativ, art. 85 civ. dar mai mult, în raport de obiectul cererii deduse judecății, și anume anularea brevetului de invenție nr. - ai căror titulari sunt numiții, și intervenientul, cât și de obligațiile ce incumba instanței în temeiul prevederilor art. 129 alin ultim coroborat cu art. 55 alin 2 din Legea 61/1994, se impunea a fi pusă în discuție participarea în proces și a acestor titulari pentru a le fi asigurata posibilitatea de a se apăra împotriva unei acțiuni în justiție care tinde la desființarea tuturor drepturilor ce le sunt conferite de brevetul atacat și de a formula observații și/sau modificări în conformitate, cu prevederile art. 55 alin 2 din legea 64/1991 republicată.
În fond după desființare, cauza a fost înregistrată pe rolul tribunalului București, secția a IV a civilă sub nr. 10976.
Având în vedere considerentele desființării sentinței anterioare, astfel cum au fost mai sus expuse, tribunalul a pus în vedere reclamantei să precizeze cadrul procesual, obligație căreia reclamanta i s-a conformat prin depunerea unei cereri precizatoare a acțiunii introductive, în sensul chemării în judecată, în calitate de pârâți, a titularilor brevetului ce face obiectul cererii de anulare, respectiv a numiților, și.
Prin sentința civilă nr. 1832/09.12.2008 pronunțată de Tribunalul București secția a IV-a civilă, a fost respinsă acțiunea formulată și precizată de reclamantă, ca nefondată.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut în esență că:
cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat anularea brevetului de invenție, întrucât acesta nu îndeplinea una dintre condițiile de brevetabilitate, prevăzute de art. 8, din legea 64/1991, respectiv noutatea, afirmând în esență că invenția ce face obiectul brevetului contestat, fusese anterior brevetată.
În actuala faza procesuală, reclamanta nu a solicitat alte probe, cu excepția celor administrate în fazele procesuale anterioare.
A reținut instanța că era în sarcina reclamantei, potrivit principiului înscris în art. 1169 civ. să dovedească neîndeplinirea de către invenția ce face obiectul brevetului a cărui anulare se solicita, a condiției noutății.
Prin probatoriul administrat în decursul soluționării cauzei, reclamanta nu a putut dovedi acte sau fapte distructive de noutate, apte să conducă la anularea brevetului.
Astfel, conform raportului de expertiză efectuat de expert tehnic a rezultat că brevetul îndeplinește condiția noutății astfel cum este ea definită prin art. 8 din legea 64/1991.
Analizând comparativ brevetul nr. -/1997 și brevetul opus de reclamanta nr. -, se constată în primul rând că au obiecte de protecție diferite.
Astfel, primul brevet protejează o instalație de purificare nucleară a azotatului de uranil, revendicarea ce delimitează în concret întinderea protecției fiind instalație de purificare nucleară a azotatului de uranil, prin extracție de uranil, prin extracție în baterii amestecator decantor cu curgere libera monobloc, monoetajata, cu amestecarea intima a celor două faze cu o turbine, caracterizat prin aceea că este constituită dintr-o cuva monoetajata, monobloc montată pe un cadru metalic compartimentata în 12 unități prevăzute fiecare cu un compartiment decantor, despărțite printr-un perete prevăzut cu o fanta necesară trecerii unei emulsii din compartimentul agitator în compartimentul decantor, peretele având o fantă de trecere a emulsiei în compartimentul agitator, precum și cu o fanta prin care trece faza apoasă a emulsiei.
Brevetul opus ca material distructiv de noutate protejează un procedeu de obținere a azotatului de uranil de puritate ridicată, procedeu care constă în tratarea fosfatului de uranil impur.
Revendicarea care delimitează în concret întinderea conferită de brevetul de invenție, are în vedere tratarea inițială a fosfatului de uranil impur cu soluție de acid azotic concentrate, adăugat în cantitate necesară pentru obținerea unei soluții impure de azotat de uranil de concentrație 100h U/I și aciditate libera 5 N și după încadrarea fazei organice prin extracție lichid/lichid spălarea acesteia cu azotat de uranil pur în raport de faze organic-apos de 7/1, înaintea de striparea uraniului extras în apa demineralizată în condiții cunoscute.
Așa cum se poate constata brevetele opuse protejează invenții diferite, respectiv o invenție de produs și un procedeu industrial.
În acest context, noutatea invenției de produs se apreciază exclusiv prin comparație cu celelalte produse, comparația raportându-se la compoziție, constituție, structură.
Pe de altă parte, invenția protejată prin brevetul opus reprezintă un procedeu, respectiv un mod de a pune în lucrare și de a combina mijloacele chimice sau mecanice.
În raport de concluziile raportului de expertiză efectuat în ciclul procesual anterior, precum și de revendicările celor două brevete, a reținut instanța că invenția ce face obiectul litigiului îndeplinește criteriile de brevetabilitate prevăzute de art. 7, 8 și 9 din legea 64/1991.
Documentele constând în notele interne ale reclamantei, despre care se susține caracterul secret sau clasificat nu pot constitui anteriorități distructive de noutate, având în vedere că acest criteriu de brevetabilitate se raportează la stadiul tehnicii, definit ca fiind totalitatea cunoștințelor care au devenit accesibile publicului printr-o descriere scrisă sau orală, prin folosire ori prin orice alt mijloc, până la data depozitului cererii de brevet de invenție sau a priorității recunoscute.
Totodată, stadiul tehnicii cuprinde conținutul cererilor depuse la OSIM și al cererilor internaționale sau europene desemnând România, așa cum acestea au fost depuse, care au o data de depozit sau de prioritate recunoscută, anterioară și care au fost publicate la sau după această dată, conform legii.
Prin urmare, noutatea unei invenții se raportează la cunoștințe ce au devenit accesibile publicului, prin publicare sau aducerea la cunoștință în orice modalitate susceptibilă de a divulga soluția tehnică, astfel încât un om de meserie să poată realiza invenția pe baza acestei divulgări.
În contextul în care, reclamanta însăși raportează o pretinsă anterioritate la documente cu caracter secret, clasificate, aceste documente nu pot constitui elemente distructive de noutate, neavând caracter public.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta.
În motivarea apelului se arată în esență că:
În mod eronat instanța de fond a reținut că prin cererea precizatoare nu s-au solicitat probe noi. Din parcurgerea cererii în cauză se poate constata că s-a solicitat refacerea probatoriului și față de persoanele fizice introduse în cauză precum și admiterea unui mijloc de proba nou, interogatoriul. Instanța nu s-a pronunțat asupra admisibilității probatoriului, și în mod eronat nu a reținut solicitările din cererea precizatoare.
II. Arată apelanta că a pus în vedere instanței de fond faptul că mai sunt înscrisuri care nu au putut fi prezentate instanței atât timp cât aceasta, deși a solicitat acest lucru, nu a admis ca judecata acestei cauze să se facă în ședința secreta conform art. 121 (2) din cod.proc. civ. Solicitarea ca prezenta cauză să nu fie judecată în ședință publică, s-a întemeiat pe faptul că înscrisurile pe care le-a propus ca probe au caracter de documente clasificate. Lista documentelor care urmau a fi depuse precum și dovezile că acestea sunt clasificate au fost aduse la cunoștință instanței de fond, dar aceasta nu a dispus în consecință.
III. Instanța de fond nu a respectat - în susținerea apelantei - obligațiile prevăzute de art. 89, cod. proc. civ. respectiv la termenul din 23.09.2008 s-a solicitat de către U-A acordarea unui termen în cauză motivat de faptul că apărătorul desemnat din partea companiei nu putea fi prezent. Ulterior acestei cereri, U- A nu a mai fost citată în cauza.
Deși au fost depuse cereri prin care se solicita comunicarea noului termen în acest dosar, instanța nu a răspuns și în consecință nu a fost îndeplinită - în opinia apelantei - față de SA procedura citarii conform art. 85 - 100 din cod. proc. civ.
Drept urmare, U A a fost în imposibilitatea de a-și susține cererea introductivă deoarece instanța de fond nu a administrat probele propuse precum și ca urmare a necitării la termenele date în cauză. Având în vedere acest lucru, precum și faptul că pronunțarea a fost dată în lipsa SA, lipsă datorată viciului de procedură a citării, instanța de fond nu a îndeplinit îndatorirea de a preveni orice greșeală în aflarea adevărului în cauză prin toate mijloacele legale, (art. 129 (5) cod. proc. civ.).
IV. Cu privire la fondul pricinii, se arată că atât din înscrisurile depuse cât și din declarațiile autorilor se poate observa că invenția nu are caracter de noutate. Faptul că aparent este vorba de două invenții diferite, principiul care stă la baza acestora este același. Din înscrisurile depuse de către SA precum și din cele aflate în posesia companiei dar care datorită naturii lor nu au fost depuse încă, rezultă faptul că produsul propus ca invenție de către, și l exista încă din perioada în care aceștia lucrau ca angajați sau colaboratori la Sucursala Feldioara. Dealtfel, printr-o adresă transmisă Regiei Autonome pentru Activități, domnul preciza faptul că < autorii și-au permis să trateze lucrarea ca o noutate deși literatura de specialitate furniza datele teoretice dar nu a avut la dispoziție nici un model de referință>. Pornind de la această afirmație, precizează apelanta că intimatul a făcut parte din comisia care se ocupa de nr. 3 de fundamentare a Notei de Comandă pentru R 1-1, studiu în cuprinsul căreia se regăsea și o instalație baterie mixer-settler . Din această documentație rezultă că domnul a avut un model de referință prin natura activității domniei sale, implicit invenția domniei sale nu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 8 din Legea nr. 64/1991, respectiv noutatea soluției.
În drept, au fost invocate prevederile art. 282-298 cod proc. civ; Legea nr. 64 din 1991 precum și pe actele normative aplicabile în speță.
Apel legal timbrat.
Intimata intervenientă -Sucursala Cercetări Paf ormulat întâmpinare, pe această cale arătând în esență că achiesează în totalitate la apelul declarat de Compania Națională a.
Intimații și au depus, anterior primului termen de judecată în apel, un memoriu prin care au arătat că sunt false argumentele apelantei referitoare la caracterul secret al documentelor pe care le deține în legătură cu proiectele de execuție ale "bateriilor mixer-settler" care funcționează la Feldioara.
Mai arată intimații-pârâți că afirmația apelantei în sensul că proiectantul instalațiilor baterii mixer-settler ar fi făcut parte din colectivul de elaborare a Notei de comandă pentru uzina E1 (în cuprinsul căreia se regăsește și o instalație baterie mixer-settler) se datorează necunoașterii normei de conținut a unei Note de Comandă (care constă exclusiv în evaluarea costurilor unei investiții și conține, pe lângă bazele de proiectare, numai piese scrise, devize, liste de utilaje, clădiri și utilități). O astfel de Notă de Comandă nu conține desene/modele de referință. Astfel de modele de referință au existat, la data elaborării, Notei de Comandă în SUA, Canada, URSS, Franța, etc. și - pe parcursul unui deceniu - mai mulți specialiști din țară au fost trimiși "să le vadă, să le contemple", dar proiectantul instalațiilor care funcționează la Feldioara din anul 1985 nu s-a numărat printre ei.
Cât privește caracterul de noutate al documentațiilor de execuție pentru bateriilor mixer-settler, arată intimații că singura instituție îndreptățită să se pronunțe este OSIM.
Nu s-au administrat probe noi în faza apelului.
Analizând apelul în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate și de limitele stabilite prin art. 295 alin. 1 pr.civ. Curtea reține următoarele:
1. Fără temei impută apelanta instanței de fond faptul că nu ar fi observat solicitarea de administrare a unorprobe noiformulată prin cererea precizatoare în condițiile în care partea ce a formulat o astfel de propunere de probatorii avea - potrivit cu exigențele art. 129 alin. 1 coroborat cu art. 723 alin. 1 pr.civ. - obligația de a susține în concret utilitatea și pertinența probatoriului care era propus prin cererea depusă la data de 23.05.2008 de o manieră generică și echivocă ("solicităm introducerea în cauză a titularilor brevetului de invenție nr. -, și precum șiadmiterea administrării probatoriului cauzei- înscrisuri, interogatoriu, expertize - cu dumnealor").
Nefiind evocate în concret aspectele a căror dovedire se urmărea prin probele astfel menționate, și nici elemente de natură a permite instanței evaluarea (din perspectiva concludenței, utilității și pertinenței) conținutului mijloacelor de probă propuse, Curtea apreciază că solicitarea de probe făcută exclusiv conținutul cererii precizatoare, și nesusținută în fața instanței nu putea atrage obligația instanței de a ordona - în abstract - administrarea unor asemenea dovezi.
2. Este lipsită de fundament susținerea apelantei potrivit căreia prima instanță nu i-ar fi admis cererea de judecare a cauzei în ședință nepublică - potrivit cu prevederile art. 121 alin. 2 pr.civ. - în condițiile în care, urmare a solicitării reclamantei de judecare a cauzei în potrivit normei de procedură menționate, instanța a dispus - în ședința publică din data de 23.09.2008 - ca dezbaterile să se desfășoare în continuare în ședință secretă, iar la următorul termen de judecată ședința de judecată a fost una nepublică.
3. Apelanta-reclamantă invocă o neregularitate procedurală în ce privește citarea sa în fața primei instanțe, cu neobservarea exigențelor art. 153 alin. 1 pr.civ. conform căruia "partea care a depus cererea personal sau prin mandatar și a luat termenul în cunoștință, precum și partea care a fost prezentă la o înfățișare, ea însăși sau prin mandatar, chiar neîmputernicit cu dreptul de a cunoaște termenul, nu va fi citată în tot cursul judecării la acea instanță, prezumându-se că ea cunoaște termenele ulterioare".
Prin raportare la exigențele normei juridice enunțate, dar și la împrejurarea că anterior termenului de judecată din data de 23.09.2008 (când a fost încuviințată cererea de amânare formulată de reclamantă) reprezentantul societății apelante reclamante a fost prezent la ședințele de judecată, această partea era prezumată a avea cunoștință de termenele ulterioare, având obligația (instituită prin art. 129 alin. 1 pr.civ.) de a urmări desfășurarea procesului pe care l-a inițiat.
4. Criticile formulate cu privire la soluția reținută asupra fondului pricinii sunt apreciate ca fiind fondate pentru considerentele care succed:
Prin acțiunea introductivă (precizată ulterior sub aspectul extinderii cadrului procesual și în ce îi privește pe pârâții titulari de brevet) reclamanta a invocat nulitatea brevetului de invenție nr. -/20.09.1999 privind "Instalația de purificare nucleară a azotatului de uranil", cauza de nulitate susținută fiind aceea a lipsei noutății în contextul în care respectiva instalație a fost anterior folosită de stația pilot ( E1 Feldioara) a Institutului de
Probatoriul administrat (filele 16-37 din dosarul nr. 3670/2001 al Tribunalului București secția a III-a) relevă faptul că proiectul - din anul 1979 - pentru înființarea E1 prevedea un flux tehnologic ce implica "purificarea nucleară pentru obținerea azotatului de uranil pur"; faza de purificare nucleară a azotatului de uranil cuprindea: extracție-spălare, reextracție, tratarea solventului organic rezultat din reextracție.
În ce privește operația de extracție-spălare, se stabilea prin menționatul proiect că "se realizează într-o baterie amestecator-decantor formată din 8-10 compartimente care funcționează pentru extracție și 6-8 compartimente care funcționează pentru spălarea organicului încărcat cu uraniu".
Pe de altă parte, Curtea reține că înșiși intimații-pârâți, și, prin notele de ședință depuse în fața instanței de apel (filele 17-18, 65-68, 93-95) confirmă împrejurarea că au făcut partea din echipa de specialiști/salariați care a realizat instalația de purificare nucleară a azotatului de uranil (bateriile mixer-settler industriale), că respectiva instalație a funcționat continuu în uzina de la Feldioara începând din anul 1985, că brevetul de invenție a cărui anulare se solicită privește tocmai această instalație, precum și faptul că cererea de înregistrare a invenției a fost depusă după aproximativ 15 ani de la momentul punerii în funcțiune a instalației la care se referă, respectiv după ce s-a obținut certificatul de calitate a combustibilului nuclear.
Printre condițiile legale cerute pentru înregistrarea unei invenții se numără și aceea a noutății.
Astfel, potrivit art. 10 alin. 1-2 din Legea 64/1991 "(1)O invenție este nouă dacă nu este cuprinsă în stadiul tehnicii.
(2) Stadiul tehnicii cuprinde toate cunoștințele care au devenit accesibile publicului printr-o descriere scrisă ori orală, prin folosire sau în orice alt mod, până la data depozitului cererii de brevet de invenție.
Potrivit Regulii nr. 34 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a Legii 64/1991 aprobat prin HG 499/2003 (regulă care se regăsea sub numărul 32 în regulamentul anterior, aprobat prin HG 152/1992) "Stadiul tehnicii cuprinde toate cunoștințele care au devenit accesibilepublicului, oriunde în lume, printr-o descriere scrisă sau orală, prin folosire sau prin orice alt mijloc, până la data de depozit a cererii de brevet de invenție sau a priorității recunoscute, cu condiția ca data punerii la dispoziția publicului să fie identificabilă.
Prin raportare la exigențele normelor enunțate și la situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat în cauză, Curtea apreciază că invenția pentru care pârâții intimați au obținut Brevetul de invenție nr. -/1999 nu îndeplinea cerința noutății în condițiile în care Instalația de purificare nucleară a azotatului de uranil (baterii mixer-settler) la care se referă era chiar cea care se folosea încă din anul 1985 în unitatea industrială ( E1 Feldioara) în cadrul căreia aceștia își desfășuraseră activitatea în calitate de salariați, și, în consecință, era cuprinsă în stadiul tehnicii la data cererii de brevet.
Altfel spus, obiectul invenției pentru care pârâților intimați li s-a eliberat brevetul de invenție nr. -/1999 a fost divulgat anterior înregistrării, prin folosirea continuă a acestuia în activitatea E1 Feldioara care funcționează în structura RA Activități - Sucursala Cercetări
Față de concluziile reținute, Curtea constată că s-a dovedit temeinicia susținerilor formulate de reclamantă prin cererea de chemare în judecată, brevetul de invenție a cărui nulitate s-a invocat fiind eliberat cu încălcarea prevederilor art. 7-8 din Legea 64/1991 (potrivit cu numerotarea și conținutul pe care legea le avea la data eliberării brevetului).
Prin raportare la conținutul cererii introductive avut în vedere în analiza expusă anterior, dar și la principiul disponibilității care guvernează procesul civil, este lipsită de relevanță împrejurarea (avută în vedere de prima instanță) că invenția pentru care a fost eliberat, titularului Institutul de Energetici P, brevetul cu nr. -/1991 nu este și ea distructivă de noutate pentru invenția pe care au înregistrat-o pârâții intimați, și.
Având în vedere considerentele expuse și dispozițiile legale menționate, Curtea urmează a dispune, în temeiul art. 296 alin. 1 pr.civ. admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței apelate, în sensul admiterii acțiunii formulate și precizate de reclamanta Compania Națională a SA.
Va dispune, în temeiul art. 54 alin. 1 lit. a) raportat la art. 7-8 din legea 64/1991 (în numerotarea inițială), anularea brevetului de invenție nr. -/1999 eliberat titularilor, și.
Văzând și dispozițiile art. 55 alin. 2 din Legea 64/1991 republicată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanta - reclamantăCompania Națională acu sediul în B- sector 1 împotriva sentinței civile nr. 1832/09.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâțiOficiul de Stat pentru Invenții și Mărcicu sediul în B- sect. 3, domiciliat în B, sos nr. 12, 58,. B,. 8. 69, sector 2, domiciliat în B,-,. 9, jud. B, cu domiciliul în P, str. - - -fosta - nr. 4,. C,.8..29 jud. A și intimata - intervenientăRA Activități - Sucursala Cercetăricu sediul în,-, jud.
Schimbă în tot sentința, în sensul că.
Admite cererea precizată.
Anulează brevetul de invenție nr. -/30.08.1999 eliberat de titularilor, și.
Cu recurs în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
Red. GS
Tehnored. AP
8 ex. /
Secția a IV-a civilă
Jud. fond: -
Președinte:Georgeta StegaruJudecători:Georgeta Stegaru, Andreea Vasile
