Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 108/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 108/R-CM
Ședința publică din 27 Ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Laura Ioniță judecător
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Simona Păștin
JUDECĂTOR 3: Paulina
Grefier
S-a luat în examinare pentru soluționare recursul declarat de pârâții LICEUL TEORETIC și CENTRUL BUGETAR LICEUL TEORETIC împotriva sentinței civile nr.1028/CM din 13 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat pentru recurenții-pârâți, în baza împuternicirii avocațiale nr.5/2008, emisă de Cabinet individual- Baroul Argeș, lipsind intimatul-reclamant Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia în numele membrilor de sindicat și și intimatul-pârât Municipiul Pitești.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin serviciul registratură al instanței, intimatul-reclamant Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia a depus la dosar întâmpinare, în două exemplare.
Se comunică apărătorului recurenților-pârâți copia întâmpinării formulată de Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia.
Apărătorul recurenților-pârâți arată că nu solicită un nou termen de judecată pentru a lua cunoștință de întâmpinarea formulată de Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia, care i-a fost comunicată la termenul de astăzi. Mai arată că nu are alte cereri de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Apărătorul recurenților-pârâți, având cuvântul, susține oral recursul așa cum este motivat în scris, solicitând admiterea lui, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii față de numita, cu cheltuieli de judecată ocazionate de proces.
CURTEA
Constată că prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Argeș, Sindicatul Personalului din Învățământul Preuniversitar Muntenia, în numele membrilor de sindicat și, a chemat în judecată pe pârâții Liceul Teoretic, Centru Bugetar Liceul Teoretic și Municipiul Pitești, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța să îi oblige pe pârâți la plata drepturilor salariale neacordate reprezentând contravaloarea tranșelor suplimentare care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ, pe o perioadă începând cu 3 ani anterior introducerii acțiunii (respectiv de la data împlinirii criteriilor de acordare) și până la data pronunțării sentinței în prezenta cauză, actualizată în funcție de coeficientul de inflație, defalcat pe fiecare lună, până la data efectivă a plății, conform prevederilor art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997 cu modificările și completările ulterioare.
În motivarea acțiunii s-a arătat că, potrivit art.50, personalul didactic din învățământ preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 ani de activitate în învățământ. Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Prin nr.OUG68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului, s-a prevăzut că, începând cu luna octombrie 2004, coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexele nr.1 și 2 cuprind sporul de stabilitate și sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, corespunzător tranșelor de vechime în învățământ, în conformitate cu prevederile art.50 alin.11 și 13 din Legea nr.128/1997, iar pentru personalul didactic de predare cu vechime de peste 10 ani în învățământ, care nu îndeplinește condiția prevăzută în art.50 alin.11 din Legea nr.128/1997, pentru acordarea sporului de stabilitate până la îndeplinirea vechimii neîntrerupte în învățământ de peste 10 ani, salariile de bază se vor stabili pe baza coeficienților de multiplicare micșorați cu 1,15 % față de cei prevăzuți la tranșele respective în anexele nr.1 și 2.
Prin nr.OUG18/2005, nr.OG4/2006, nr.OG11/2007 și Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr.1350/20.06.2007 pentru aprobarea metodologiei de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic încadrat pe funcțiile din anexele la OG nr.11/2007, membrii de sindicat nu au beneficiat de salarizarea corespunzătoare celor trei tranșe, respectiv 30, 35 și peste 40 ani de activitate în învățământ prevăzute de dispozițiile art.50 alin.1.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Municipiul Pitești a invocat excepție lipsei calității sale procesuale pasive, pe care instanța a respins-o la termenul din 9.10.2008, reținând dispozițiile Legii nr.215/2001 modificată și completată prin Legea nr.286/2006 coroborată cu nr.OG17/2006, potrivit cărora pârâtul Municipiul Pitești are obligația să vireze fondurile necesare achitării acestor drepturi.
Prin sentința civilă nr.1028/CM/13 octombrie 2008 fost admisă acțiunea și au fost obligați pârâții Centrul Bugetar Liceul Teoretic și Liceul Teoretic să calculeze și să plătească reclamantelor drepturile ce decurg din aplicarea prevederilor art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997 de la data îndeplinirii criteriilor de acordare, dar nu mai devreme de 31.07.2005 și până la data de 13.10.2008, drepturi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective. A fost obligat pârâtul Municipiul Pitești, prin Primar, județul A să vireze fondurile necesare achitării acestor drepturi.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că reclamantele sunt încadrate la unitatea școlară pârâtă, în funcția de cadru didactic cuprins în tranșa de vechime în învățământ de peste 30 de ani.
Conform art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime suplimentare care se acordă la 30, 35 și la peste 40 ani de activitate în învățământ, iar conform art.50 alin.2 pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Reglementarea acestor aspecte, după intrarea în vigoare a art.50 alin.1 și alin.2 din Legea nr.128/1997 (1.09.1997), s-a realizat cronologic, prin mai multe acte normative. În primul rând pentru perioada 1.09.1997-1.06.1998 (care nu este litigioasă), prin art.1, art.2 și art.5 din nr.HG467/1997, coeficienții de ierarhizare a salarizării personalului din învățământ, diferențiați pe tranșe de vechime, au fost indexați, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale calculând drepturile salariale ale personalului didactic și cu luarea în considerare a sporului special prevăzut de art.50 alin.1 și alin.2 din Legea nr.128/1997, în acest sens fiind și precizările Ministerului Muncii și Solidarității Sociale nr.1472/6512/29.10.1997, emise în temeiul art.8 din nr.HG467/1997, act administrativ neatacat de cei interesați în condițiile Legii nr.29/1990 (în vigoare la acea dată).
Începând cu data de 1.06.1998, conform art.24 alin.4 coroborat cu art.23 din Legea nr.154/1998 și raportat la anexa nr.VII/1 a acestei legi, coeficienții de salarizare ai personalului didactic, diferențiați pe tranșe de vechime (inclusiv sub aspectul prev.de art.50 alin.1 și alin.2 din Legea 128/1997) au fost reglementați în amănunt, fiind prevăzute prin lege, grile de intervale.
Începând cu data de 1.04.2000, prin nr.OUG8/2000, au fost introduse în Legea nr.128/1997, anexele cuprinzând coeficienții de salarizare ai personalului didactic, diferențiați pe tranșe de vechime.
Din data de 1.01.2007, anexele introduse prin nr.OUG8/2000, au fost înlocuite cu cele prevăzute de nr.OG11/2007, care, de asemenea, reglementează în detaliu salarizarea personalului didactic, prevăzând coeficienți de salarizare distincți și crescători pentru fiecare tranșă de vechime menționată de art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997. Acest act normativ înlocuiește noțiunea de "coeficient de ierarhizare" cu cea de "coeficient de multiplicare".
Ca atare, instanța a reținut că prevederile art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997, stabilesc numai un cadru de principiu privind stabilirea coeficienților de salarizare în funcție de tranșele de vechime de peste 30, 35 și 40 de ani.
Baza de calcul și modul corect de calculare a fiecărui coeficient de salarizare (de ierarhizare sau de multiplicare) se stabilesc tot prin prevederile legale cu caracter special care detaliază fiecare coeficient, prevederi legale cuprinse în anexele Legii nr.128/1997. Aceste anexe nu pot fi interpretate decât sistematic, ca parte integrantă a Legii nr.128/1997 ca și prevederi care reglementează în amănunt aspectele enunțate de prevederile cadru din corpul legii (art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997).
Legea nr.128/1997, prin art.50 a acordat personalului didactic din învățământul preuniversitar două categorii distincte de tranșe de vechime, respectiv tranșe de vechime la salarizare și tranșe suplimentare de vechime.
Aceste două categorii de tranșe de vechime au generat modificări în grilele de salarizare, modificări care suprapuse peste inconsecvența terminologică, au dus la apariția prezentului conflict de muncă.
În această ordine de idei noțiunea de "noile tranșe de vechime introduse suplimentar" nu reprezintă altceva decât expresia modificării numărului de tranșe de vechime față de vechea reglementare. Anterior apariției Legii nr.128/1997, prin nr.OG39/1994 personalul didactic era salarizat potrivit grilelor ce cuprindeau 8 segmente de tranșe de vechime, fiind astfel vorba de noile tranșe de vechime introduse suplimentar.
Aceste tranșe de vechime vizează două componente pentru stabilirea salariului respectiv: coeficientul de multiplicare și valoarea de referință sectorială. de multiplicare diferă de la o tranșă de vechime la alta, în sensul în care acesta crește progresiv. Creșterile salariale față de segmentele de vechime anterioare sunt proporționale de la o tranșă la alta, fără a include, așa cum greșit susțin pârâții, majorările aferente tranșelor suplimentare de vechime.
Altfel spus, alături de majorările specifice trecerii de la un segment de vechime la altul, legiuitorul a instituit un drept suplimentar intitulat "tranșă suplimentară" însoțit de "o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime" în favoarea cadrelor didactice cu o vechime de 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ.
Tribunalul a apreciat că nu poate fi reținută susținerea potrivit căreia noilor tranșe de vechime stabilite prin nr.HG467/1997 includ în rezultanta finală (salariul) și aceste tranșe suplimentare de vechime (creșteri de 1/25 din coeficientul de ierarhizare anterior), întrucât pe de o parte legiuitorul nu a prevăzut expres acest lucru nici în lege și nici în anexele ce o însoțesc, iar pe de altă parte, acest drept nu a fost abrogat sau modificat prin nici o dispoziție legală ulterioară expresă sau tacită.
Analiza sumară a modului în care coeficienții de multiplicare (ierarhizare) se modifică de la o tranșă (segment) de vechime la alta nu evidențiază o creștere de 1/25 suplimentară, ci creșteri proporționale similare celorlalte tranșe.
Este, așadar, evidentă intenția legiuitorului de a acorda un adaos salarial special corespunzător vechimii în învățământ alături de creșterile salariale specifice trecerii dintr-o tranșă de vechime în alta.
Potrivit dispozițiilor art.167 alin.2 din Legea nr.84/1995, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde finanțarea de bază și finanțarea complementară. Potrivit alin.3 teza a II-a a aceluiași articol, finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale din sumele defalcate din unele venituri ale bugetelor de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
Finanțarea de bază cuprinde, printre altele, și cheltuielile de personal (art.167 alin.5 din Legea 84/1995). Potrivit alin.5 al aceluiași articol directorul unității de învățământ de stat este ordonator terțiar de credite, iar potrivit alin.17 de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației, Cercetării și T se asigură cheltuielile aferente unităților de învățământ preuniversitar potrivit enumerării făcute de legiuitor. Mai mult, Ministerul Educației, Cercetării și T precum și structura sa teritorială, respectiv Inspectoratul Județean este responsabil de modul de organizare și funcționare a rețelei de învățământ preuniversitar, asigură aplicarea legislației în organizarea, conducerea și desfășurarea procesului de învățământ, asigură calitatea învățământului. Toate aceste atribuții ale ministerului nu pot fi examinate separat de dreptul oricărui cadru didactic de a fi retribuit potrivit dispozițiilor legale aplicate în litera dar mai ales în spiritul acestora.
Față de toate aceste considerente, curtea a admis acțiunea conform celor arătate mai sus.
În termen legal pârâții Centrul Bugetar Liceul Teoretic și Liceul Teoretic au declarat recurs împotriva acestei sentințe, pe care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, după cum urmează:
În mod greșit instanța de fond a admis acțiunea formulată de reclamanta, deși aceasta are funcția de laborant, fiind deci cadru didactic auxiliar, iar dreptul reglementat pe dispozițiile art.50 din Legea nr.128/1997 este prevăzut numai pentru personalul didactic, iar nu și pentru personalul didactic auxiliar.
În cadrul recursului, pârâții au făcut trimitere la dispozițiile din Legea nr.128/1997 care reglementează distinct funcțiile didactice și funcțiile didactice auxiliare.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul Sindicatul Personalului din Învățământul Preuniversitar Muntenia a solicitat admiterea recursului și respingerea acțiunii formulată de reclamanta, arătând că dreptul salarial ce face obiectul prezentului litigiu nu se cuvine decât personalului didactic, or reclamanta face parte din personalul didactic auxiliar.
Analizând sentința recurată, în raport de critica adusă, Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Conform art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime suplimentare care se acordă la 30, 35 și la peste 40 ani activitate în învățământ, art.50 alin.2 prevăzând că pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Rezultă așadar că textul de lege instituie dreptul la tranșele suplimentare de vechime numai în favoarea personalului didactic, nu și a altor categorii de salariați din învățământ.
În speță, reclamanta are funcția de laborant la Liceul Teoretic, aspect ce rezultă din copia carnetului de muncă al acesteia (filele 26-34 dosar fond).
Potrivit art.6 din Legea nr.128/1997, funcția de laborant face parte din funcțiile didactice auxiliare din învățământ, care sunt diferite de funcțiile didactice, acestea din urmă fiind reglementate de dispozițiile art.5 din Legea nr.128/1997. De altfel, chiar art.2 din Legea nr.128/1997 le reglementează ca pe funcții distincte.
Față de aceste considerente, Curtea constată că în mod greșit instanța de fond a admis acțiunea formulată de reclamanta și i-a acordat acesteia dreptul la tranșa suplimentară de vechime, drept pe care legea l-a instituit numai pentru personalul didactic, nu și pentru personalul didactic auxiliar.
Ca urmare, în temeiul art.291 Codul muncii și art.312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul și va modifica sentința, în sensul că va respinge acțiunea formulată de reclamanta. - menține în rest sentința.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă o va obliga pe intimata-reclamantă să plătească recurenților-pârâți suma de 700 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat (fila 67).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâții LICEUL TEORETIC și CENTRUL BUGETAR LICEUL TEORETIC împotriva sentinței civile nr.1028/CM/13 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta .
Menține în rest sentința.
Obligă pe intimata-reclamantă să plătească recurenților 700 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27.01.2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. /30.01.2009
/4 ex.
Jud. fond:
Președinte:Laura IonițăJudecători:Laura Ioniță, Nicoleta Simona Păștin, Paulina
