Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1157/2009. Curtea de Apel Tg Mures
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TG-
SECȚIA CIVILĂ DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.1157/
Ședința publică din 14 mai 2009
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Judecător:
Grefier:
Pe rol pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamantul, domiciliat în Tg-M,- și de pârâta - ROMÂNIA SRL, cu sediul în Tg-M,-, jud. M, împotriva sentinței civile nr.964 din 22 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
In lipsa părților.
dezbaterilor și susținerile în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 30 aprilie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie pronunțarea fiind amânată pentru data de 7 mai 2009, apoi pentru data de 14 mai 2009.
CURTEA DE APEL
Prin sentința civilă nr.964 din 22 mai 2008 Tribunalul Mureșar espins acțiunile formulate de reclamantul domiciliat în Tg.M,-, jud.M, în contradictoriu cu pârâta - ROMANIA SRL cu sediul în Tg.M,-, jud.M, în dosarele nr-, nr-, nr- ale Tribunalului Mureș.
A respins acțiunea formulată de reclamanta - ROMANIA SRL cu sediul în Tg.M,-, jud.M, în contradictoriu cu pârâtul domiciliat în Tg.M,-, jud.M, în dosarul nr-, precum și cererea reconvențională formulată de pârâtul -reclamant reconvențional în contradictoriu cu reclamanta - pârâtă reconvențională - Roania SRL, în același dosar cu nr- al Tribunalului Mureș.
A respins cererile de intervenție accesorie formulate de intervenientul CONSILIUL LOCAL AL INTEPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII TG. cu sediul în Tg.M,-, jud.M, în dosarele mai sus menționate.
A obligat reclamantul la plata în favoarea pârâtei - Romania SRL, a sumei de 13.500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
În considerentele hotărârii instanța a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 28.06.2007, reclamantul a solicitat instanței, în contradictoriu cu - România SRL, obligarea societății angajatoare - România SRL la îndeplinirea exactă a obligațiilor ce îi revin în mod exclusiv din contractul de angajare încheiat cu pârâta la data de 30.11.2000, pentru perioada 01.07.2004 până la 30.09.2004, respectiv plata salariului de managing director, în conformitate cu art.1.1 raportat la art.9.2 din contractul de angajare.
Prin "cerere precizatoare la acțiune" (57) a solicitat obligarea pârâtei la plata salariului pe perioada 01.07.2004-31.12.2004, precum și obligarea la înregistrarea perioadei 01.02.2004-31.12.2004 în registrul unic de evidență a salariaților.
Reclamantul a mai formulat două acțiuni împotriva aceleiași pârâte, care au format obiectul dosarului nr- și dosarul nr-.
În dosarul nr- a solicitat obligarea societății angajatoare - România SRL la îndeplinirea exactă a obligațiilor ce îi revin în mod exclusiv din contractul de angajare încheiat cu pârâta la data de 30.11.2000, respectiv plata salariului de managing director de 6740 mărci germane stabilit, în conformitate cu art.1.1 raportat la art.9.2 din contractul de angajare, recunoscut de pârâtă; obligarea societății angajatoare - România SRL la îndeplinirea exactă a obligațiilor ce îi revin în mod exclusiv din contractul de angajare, cu raportat la actul adițional încheiat cu pârâta la data de 4.03.1994, în conformitate cu art.1.1 raportat la art.9.2, prin care se convenea faptul că va îndeplini o funcție managerială, recte, o funcție executivă, atâta timp cât este asociat în sensul art.61 alin.2 ultima parte din Legea nr.31/1990 la - România SRL.
În dosarul nr- a solicitat obligarea societății angajatoare - România SRL la îndeplinirea exactă a obligațiilor ce îi revin în mod exclusiv din contractul de angajare încheiat cu pârâta la data de 30.11.2000, în conformitate cu art.1.1 raportat la art.9.2 din contractul de angajare, respectiv: constatarea existenței drepturilor de salariat cu funcția managerială în sensul art.294 din Legea nr.53/2003, pe perioada 1.04.2005-30.06.2005, în baza convenției încheiate cu pârâta la data de 4.03.1996, raportat la prev. art.1.1, art.1.2, art.9.1 și art.9.2 din contractul de angajare în funcția de managing director încheiat la data de 30.11.2000; plata unei despăgubiri în echivalență cu salariul de managing director de 6740 mărci germane stabilit, în conformitate cu art.1.1 raportat la art.9.2 din contractul de angajare încheiat, pentru fiecare lună din perioada 1.04.2005-30.06.2005.
Dosarele menționate, în baza art.164 Cod procedură civilă, au fost anexate la prezentul, prin încheierile de ședință din 28.02.2008 și din 24.04.2008.
La rândul său - România SRL a promovat acțiune împotriva pârâtului, solicitând anularea contractului de angajare intitulat amplasament contract fost managing director din data de 30.11.2000 acțiune care a format obiectul dosarului nr-.
Și acest dosar a fost conexat la dosar nr-.
În dosar nr- a formulat cerere reconvențională, solicitând să se constate drepturile sale de salariat și obligarea societății la plata de daune cominatorii în echivalență de 12 salarii (29).
Motivele invocate de reclamant în acțiunile promovate sunt, în esență, următoarele:
La data de 30.11.2000 a fost încheiat un contract de angajare între reclamant și societatea pârâtă, pentru funcția de managing director.
Contractul a fost încheiat pe 12 luni, cu drept de renunțare a oricăreia dintre părți în termen în termen de 3 luni înaintea expirării, iar în caz de nerenunțare expresă, acesta a fost prelungit cu câte 12 luni de fiecare dată, conform art.1.1 și art.9.1 și 9.2 din contract.
Reclamantul susține că și-a executat cu exactitate obligațiile contractuale care îi reveneau, ceea ce e atestat de lipsa oricăror acte de cercetare disciplinară, respectiv de neexercitarea de către angajator a clauzei de renunțare la prelungirea contractului, cu aplicarea art.1.1 raportat la art.9.1 din contract.
A învederat instanței că contractul de angajare nu a încetat, angajatorul nu a întreprins acțiuni de încetare a acestuia, iar contractul nu constituie obiect, în vreo cauză de judecată penală.
În drept, a invocat art.38, art.287 lit.c și art.287 din Codul muncii.
În probațiune a anexat contractul și scrisoarea din 29.06.2000 (2-7). A făcut referire și la concluziile scrise ale pârâtei în dosar nr.7830/2003 al Tribunalului Mureș.
În dosar nr.2064/2007 a formulat cerere de intervenție în interesul reclamantului Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii (91).
Prin întâmpinarea la cererea reconvențională (181-183), - SRL a solicitat respingerea acesteia. Consideră că este inadmisibilă, întrucât nu poate fi primită în condițiile dispozițiilor art.111 Cod procedură civilă, partea poate să ceară realizarea dreptului.
Acțiunea este complet neîntemeiată întrucât pârâtul reclamant reconvențional nu a prestat muncă pentru și sub autoritatea angajatorului, în condițiile art.10 din Codul muncii.
Pârâta a formulat întâmpinare și la cererea de intervenție (184-185), solicitând respingerea acesteia, ca fiind lipsită de interes. A menționat că, în realitate, intervenienta nu face altceva decât să copieze cu reverență motivele invocate de, uitând că este intervenientă, și referindu-se în mod constant la întâmpinarea noastră.
- SRL a formulat și depus concluzii scrise în dosarele conexate (297-308).
a depus note de ședință (307).
Excepțiile invocate de pârât au fost respinse.
Prin încheierea de ședință din 10.04.2008 (274) a fost respinsă excepția lipsei nulității administratorului (274) și prin încheierea de ședință din 28.02.2008 (63 dosar nr-). Tot prin această din urmă încheiere a fost respinsă și excepția nulității actelor juridice emise de ORC, fiind primite apărările formulate de pârâtă prin notele de ședință depuse în dosar nr- (59-62).
A fost admisă proba cu interogatoriul. Reclamantul a răspuns la interogatoriile formulate de societatea pârâtă (155-156) și de intervenientă (157-158).
A fost admisă proba testimonială (161), fiind audiați martorii propuși de pârâtă: (204-205) și (206).
Societatea pârâtă a răspuns la interogatoriile formulate de reclamant (179-180) și la cel formulat de intervenientă (212-214).
A fost acvirat dosarul nr- al Curții de Apel Tg.
Instanța analizând actele și lucrările dosarului a constatat următoarele:
Între reclamantul și pârâta - SRL a intervenit un contract de angajare pentru director general (employment contract for managing director) la data de 30 11.2000 (2-4), reclamantul având și calitatea de acționar.
Drepturile pe care le pretinde reclamantul prin acțiunile promovate sunt drepturi salariale, chiar dacă acesta le denumește și despăgubiri prin echivalență.
Prin dispoziția art.10 din Codul muncii rezultă că salariatul, pentru a beneficia de renumerația denumită salariu trebuie să presteze muncă pentru și sub autoritatea unui angajator. Această obligație există indiferent de felul muncii sau de funcție. Așadar îi revenea și reclamantului în calitatea sa de director general (managing director 7).
Din probele administrate a rezultat că reclamantul nu a prestat nici un fel de muncă în cadrul societății.
Martora, șef departament resurse umane la societatea pârâtă, a declarat că reclamantul a fost la serviciu ultima dată în 28.03.2001, atunci când și-a prezentat demisia din funcția de președinte al Consiliului de Administrație (99).
Martora, director economic la societatea pârâtă, a declarat că reclamantul nu a prestat și nu prestează nici un fel de muncă în cadrul societății și că nu există nici un înscris din care să rezulte efectuarea de către reclamant a vreunei activități în cadrul societății (204).
Martorul, coordonator forțe vânzări la societatea pârâtă, a declarat: "nu l-am văzut pe reclamant la serviciu nici la vechiul sediu și nici la sediul actual" (206).
Reclamantul, la una din întrebările din interogatoriul formulat de pârâtă, a răspuns: "mă duc zilnic la imobilul de pe-, care este proprietatea mea, la etajul I, unde există un birou. Acolo aștept să-mi exercit atribuțiile" (156).
S-a precizat că sediul societății, începând din anul 2004, este în Tg.M,-,.Hala mare, astfel cum rezultă din Certificatul constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Mureș (138-140).
Prin urmare, cum însuși reclamantul a afirmat, nu se prezintă la sediul societății pârâte, ci la proprietatea sa, unde, până în 2004, fusese vechiul sediul societății.
În considerarea celor menționate mai sus, în lipsa oricărei activități prestate la societatea pârâtă, reclamantului nu i se cuvine drepturile bănești solicitate, astfel instanța nu a putut să constate existența acestora.
De altfel, petitul privind constatarea existenței drepturilor de salariat cu funcție managerială este urmat de petitul privind plata unei despăgubiri în echivalență reprezentând salariul (dosar nr-).
Instanța a considerat că este de prisos să mai facă distincțiile prevăzute de art.111 Cod procedură civilă, în condițiile în care, indiferent de exprimarea folosită, reclamantul vrea acordarea de drepturi salariale pentru o activitate pe care nu a prestat-o niciodată.
Pentru considerentele expuse mai sus, acțiunile reclamantului din dosar nr-, dosar nr- și dosar nr-, au fost respinse și, în consecință a fost respinsă și cererea de intervenție.
Referitor la dosar nr-:
Reclamantul - SRL a solicitat anularea contractului de angajare al pârâtului, ca act subsecvent actului principal anulat.
Actul subsecvent este procesul verbal al AGA nr.2/2 din 28.06.2000 întocmit în fals de și, astfel cum s-a reținut în decizia nr.896/2007 a Curții de Apel Ploiești (186-192 dosar nr-) prin care a fost menținută condamnarea celor doi prin sentința penală nr.329/2006 a Judecătoriei Sinaia și decizia penală nr.99/2007 a Tribunalului Prahova.
Actul menționat, întocmit în fals, a stat la baza contractului încheiat cu societatea (employment contract).
Cu toată argumentația subtilă și logică a reclamantei din Notele de ședință depuse în dosar nr- (59-62) și Concluziile scrise din dosar nr-, instanța a considerat că, în speță, trebuiau aplicate dispozițiile din Codul muncii.
Nimic nu a împiedicat și nu împiedică societatea să procedeze, în condițiile în care pârâtul nu s-a prezentat la locul de muncă, la desfacerea disciplinară a contractului de muncă, preîntâmpinând avalanșa de procese stereotipe inițiate de pârât.
Ca atare, acțiunea în anularea contractului de angajare va fi respinsă.
Acțiunea reconvențională formulată în dosar nr- (29-30) de către pârâtul reclamant reconvențional va fi respinsă pentru considerentele expuse la examinarea acțiunilor promovate de acesta.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat recurs atât reclamantul cât și pârâta - ROMÂNIA.
Reclamantul a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a sentinței recurate, recte, privind respingerea cererii privitoare la obligarea pârâtei în materia executării obligațiilor ce îi revin din prev. art.1.2 și art.9.2. din contractul de angajare în cauză, cu raportare la prev. art.8, alin.2 și art.39 din Legea nr.53/2003 în condiția art.1073 Cod civil.
În subsidiar, a solicitat modificarea în parte a sentinței recurate, recte, privind respingerea cererii privitoare la obligarea pârâtei în materia executării obligațiilor ce îi revin din prev. art.1.2 și art.9.2. don contractul de angajare.
În motivele de recurs pârâta - ROMÂNIA, solicită admiterea recursului, iar după judecarea pe fond a cauzei, admiterea acțiunii sale și anularea contractului de muncă al pârâtului intimat.
Consideră sentința atacată ca neîntemeiată și nelegală obiectul dosarul nr-, conexat la dosarul nr.2064/2007, a solicitat anularea contractului individual de muncă al încheiat între și - ROMÂNIA.
Examinând recursurile deduse judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art.3041și 306 alin.2 Cod pr.civilă, Curtea reține următoarele:
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că instanța de fond a reținut corect din probele administrate, respectiv martori, interogatoriu, din acvirarea dosarelor și starea de fapt al litigiului.
Astfel, între reclamantul și pârâta - ROMÂNIA SRL a intervenit un contract de angajare pentru director general la data de 30.11.2002 (2-4), în care este consemnat și faptul că reclamantul avea calitatea de acționar, care, din depoziția martorilor a reieșit că reclamantul a afirmat că nu se va prezenta la sediul societății pârâte, ci la proprietatea sa, unde a avut sediul până în 2004.
Văzând disp. art.10 Codul muncii, rezultă că salariatul "se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumită salariu", ceea ce îi reveneau din contractul de angajare - pentru director general - employment contract for managing director - dar din lucrările dosarului nu rezultă că reclamantul nu a prestat muncă în cadrul societății, nici de director nici de "acționar".
De altfel, pârâta - ROMÂNIA SRL, nu a rămas în pasivitate față de reclamant și a solicitat anularea "contractului" ca act subsecvent actului principal "anulat"- respectiv procesul verbal al AGA nr.2/2/28.06.2000, constatat prin decizia civilă nr.896/2007 a Curții de Apel Ploiești - dosar nr- "ca întocmit în fals", de reclamantul și soția acestuia, decizie care a menținut condamnarea stabilită prin sentința penală nr.329/2006 a Judecătoriei Sinaia și decizie penală nr.99/2007 a Tribunalului Prahova (anexate) și tocmai acest act considerat fals a stat la baza contractului "contract for managing employment" cu pârâta - ROMÂNIA SRL.
Având în vedere cele arătate mai sus nerespectarea oricăreia dintre obligațiile legale necesare pentru încheierea "contractului" atrage nulitatea absolută a acestui contract, de la data constatării - în fals ca subsecvent, a actului principal "anulat" - respectiv procesul verbal AGA nr.2/2/28.06.2000, prin hotărârea pronunțată de instanță - decizie irevocabilă - respectând întocmai art.57(7) Codul muncii.
De asemenea, instanța va respinge toate (5) excepțiile invocate de reclamantul ca nefondate.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că recursurile formulate atât de reclamant cât și de pârâtă, sunt nefondate și vor respinse ca atare, în condițiile art.312 Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de de reclamantul, domiciliat în Tg-M,- și de pârâta - ROMÂNIA SRL, cu sediul în Tg-M,-, jud. M, împotriva sentinței civile nr.964 din 22 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-, precum și excepțiile invocate de.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 Mai 2009.
Președinte, | Judecător, pt., plecat din instanță, semnează, judecător s | Judecător, |
Grefier, |
Red.AV
Tehnored.CC/2 exp.
29.07.2009
Jd.fd.
Asist.jud.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat