Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1186/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1186/R/2009
Ședința publică din data de 12 mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Laura Dima
JUDECĂTOR 3: Ioan Daniel
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul TEATRUL NAȚIONAL C-N și recursul declarat de pârâtul MINISTERUL CULTURII ȘI cultelor împotriva sentinței civile nr. 179 din 26 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr- privind și pe reclamantul SINDICATUL AL SALARIAȚILOR DIN CADRUL NAȚIONAL C N, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul reclamantului intimat - avocat, lipsind reprezentanții pârâților recurenți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care
Reprezentantul intimatului depune la dosar întâmpinare și arată că înțelege să o susțină.
Nefiind formulate cereri în probațiune sau de altă natură, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursurilor ca nefondate, menținerea hotărârii pronunțate de prima instanță ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată. Depune la dosar practică judiciară - o Decizie pronunțată de Curtea de Apel Craiova într-o speță similară.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.179 din 26.01.2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR și a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul SINDICATUL "" AL SALARIAȚILOR DIN CADRUL NAȚIONAL C - împotriva pârâților MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR și TEATRUL NAȚIONAL " " C - N și în consecință au fost obligați pârâții să la plătească membrilor sindicatului reclamant contravaloarea sporului de fidelitate în cuantum de 15% din salariul de bază și sporului de suprasolicitare neuropsihică de 5% din salariul de bază pentru fiecare treaptă/gradație profesională deținută de reclamanți, începând cu 01.02.2006 și până zi.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că cțiunea a fost înaintată la Tribunalul Cluj, instanță care prin sentința civilă nr. 965/29.05.2008 a admis acțiunea reclamantului și a obligat pârâții la plata către fiecare membru de sindicat și intervenient a sporului de fidelitate în cuantum de 15% din salariul de bază și a sporului de suprasolicitare de 5%, începând cu 02.02.2006, sume reactualizate potrivit indicelui de inflație. Prin decizia civilă nr. 2019/R/2008, Curtea de APEL CLUJa admis recursurile declarate de pârâți împotriva sentinței civile nr. 965/29.05.2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr- pe care a casat-o și a retrimis cauza spre rejudecare Tribunalului Cluj.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Culturii și Cultelor, instanța urmează aor espinge având în vedere că Ministerul Culturii și Cultelor este ordonator de credite principal și este și cel care a negociat Contractul Colectiv de Muncă nr. 197 din 8 Februarie 2006.
Membrii de sindicat reprezentați de reclamant sunt angajații pârâtei de II și fac parte din personalul angajat în ramura cultură și cărora li se aplică prevederile Contractului Colectiv de Muncă nr. 197 din 8 Februarie 2006 - unic la nivel de ramură cultură pentru anii 2006-2008, publicat în Monitorul Oficial, Partea V, nr. 5 din 4 aprilie 2006 (9-72, dosar -).
ontractul colectiv de muncă s-a încheiat între salariații reprezentați prin Uniunea Sindicală din Cultură (), constituită din Federația Sindicatelor Artiștilor Interpreți din România (), Federația Sindicatelor din Bibliotecile din România () și Uniunea Sindicatelor din Instituțiile de () și patronatul reprezentat prin Ministerul Culturii și Cultelor ().
Potrivit art. 1 și 2 din respectivul contract, ărțile p. contractante recunosc și acceptă pe deplin că sunt egale și libere în negocierea contractului colectiv de muncă unic la nivel de ramură și se obligă sa respecte în totalitate prevederile acestuia, iar prevederile contractului colectiv de muncă se aplică în instituțiile de cultură, indiferent de forma de organizare, de subordonare și de caracterul activității.
Instanța a reținut din analiza respectivului ontract colectiv de muncă, că potrivit art. 44, alin. 2, salariul cuprinde salariul de bază, adaosurile și sporurile la acesta, indexările ulterioare și alte drepturi de natură salarială, în limitele și în condițiile legii. La art. 45 lit. f se prevede că personalul cu o vechime neîntreruptă de 10 aniîn oricare dintre instituțiile de culturăbeneficiază de un spor de fidelitate de 15% din salariul de bază, care face parte din acesta, conform prevederilor legale, iar la lit. g se prevede că personalul salariat beneficiază, pentru suprasolicitare neuropsihică, de un spor de 5% din salariul de bază, care face parte din acesta, pentru fiecare treaptă/gradație profesională deținută, conform prevederilor legale.
Din aceste prevederi legale instanța a constatat că reclamanții, ca angajați în instituțiile de cultură, sunt îndreptățiți să li se plătească respectivele sporuri începând chiar de la data intrării în vigoare a contractului colectiv, astfel că instanța a admis acțiunea formulată de reclamantul SINDICATUL "" AL SALARIAȚILOR DIN CADRUL NAȚIONAL C - N în contradictoriu cu pârâtele MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR și TEATRUL NAȚIONAL " " C - N și a obligat pârâtele la calculul și la plata în favoarea fiecărui membru de sindicat a diferențelor salariale reprezentând sporul de fidelitate de 15% din salariul de bază și a sporului de suprasolicitare neuropsihică de 5 % pentru fiecare treaptă gradație profesională deținută raportat la salariul de bază, începând cu data de 01.02.2006 și până data plății efective.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâtul MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR și pârâtul Teatrul Național " ".
Prin recursul declarat de pârâtul MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR, s-a solicitat modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii reclamanților față de această pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă
În primul motiv de recurs, din perspectiva dispozițiilor art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă, critică greșita interpretare a instanței avută în vedere la pronunțarea soluției de respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive a instituției noastre.
Astfel, din motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată, rezultă că pretențiile reclamanților au ca origine raporturi juridice izvorând din executarea contractelor individuale de muncă (acordarea de sporuri, ca drepturi accesorii drepturilor salariale) deci raporturi juridice de muncă dintre angajatori și salariați, circumscrise indubitabil jurisdicției muncii.
Mai mult decât atât, potrivit dispozițiilor art. 282 litera (a) și (b) din Codul Muncii actual (Legea nr.53/2003), pot fi părți în conflictul individual de muncă al cărui obiect constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat. precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator.
Consideră că în mod eronat reclamanții au chemat în judecată în calitate de pârât alături de Națională Română C- și Ministerul Culturii și Cultelor, fiind de neconceput existența în aceeași cauză și în aceeași calitate a două persoane juridice cu statut de angajator.
În ceea ce privește Ministerul Culturii și Cultelor, ca organ de specialitate a administrației publice centrale în domeniul culturii, statutul său nu poate fi asimilat aceluia de angajator în raport cu calitatea de salariat a reclamantului, ministerul rămânând în afara cadrului procesual și urmând a se dispune scoaterea sa din cauză.
De altfel, chiar reclamanții își întemeiază în drept obiectul acțiunii pe dispozițiile art. 281, 283 pct. c și urm. din Codul Muncii, prin aceasta limitându-și cadrul procesual exclusiv față de Națională Română C-N cu care se află în raporturi de muncă.
Potrivit dispozițiilor art. 281 din Codul Muncii"Jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă, prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod", or, statutul Ministerului Culturii și Cultelor nu poate fi asimilat niciunuia dintre partenerii sociali definiți ca atare de legislația muncii, în aceste condiții, calitatea sa de ordonator principal de credite nefiind de natură a determina exclusiv prin ea însăși calitatea procesuală pasivă în cauză.
Al doilea motiv de recurs vizează art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, sentința civilă recurată fiind dată cu aplicarea greșită a legii, raportat la faptul că instanța de fond a dispus obligarea ambilor pârâți, Națională Română C și Ministerul Culturii și Cultelor la plata sporurilor solicitate în favoarea reclamanților.
Potrivit art.47 Cod procedură civilă "Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul pricinii este un drept sau o obligație comună, ori dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză".
În cazul de fată, instanța de fond greșit a considerat că există solidaritate pasivă între cei doi pârâți, creată pe baza subordonării acestora și a modalității de finanțare, interpretându-se extensiv recunoașterea formulată de Ministerul Culturii și Cultelor prin întâmpinare că acesta are calitatea de ordonator principal de credite.
Consideră că obligația de plată nu poate fi solidară într-o pricină în care, sub incidenta jurisdicției muncii, raportul obligațional vizează strict - conform art.282 din Codul Muncii - partenerii sociali, definiți ca atare în conflictele de muncă, Ministerul Culturii și Cultelor neputând fi asimilat niciunuia dintre aceștia, câtă vreme el nu se află în raporturi contractuale de muncă cu reclamanții.
Prin recursul declarat depârâtul Teatrul Național " "s-a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca nefondată, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9.pr.civ.
Reclamantul prin întâmpinare solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea reține următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Culturii și Cultelor nu este întemeiată, deoarece în speță nu are relevanță că nu este angajatorul reclamanților, ci calitatea sa de ordonator principal de credite în virtutea căreia a fost chemat în judecată, precum și calitatea sa de semnatar al contractului colectiv de muncă de care se prevalează reclamanții.
Cu toate acestea, recursul său va fi admis în parte ca efect al admiterii recursului celuilalt pârât.
Astfel, prin acțiunea formulată s-a solicitat obligarea pârâților Ministerul Culturii și Cultelor și Națională Română C-N la plata unor drepturi salariale reprezentând spor de fidelitate și spor de suprasolicitare neuropsihică.
Temeiul acțiunii îl reprezintă contractul colectiv de muncă pe ramură - cultură, încheiat de sindicatele reprezentative și Ministerul Culturii și Cultelor, publicat în Of. partea a V-a nr. 5/4 aprilie 2006, mai precis capitolul IV al contractului respectiv art. 44 și următoarele, unde este reglementată salarizarea și alte drepturi salariale.
Potrivit art. 44 alin. 1, anterior indicat, pentru munca prestată în condițiile prevăzute de contractul individual de muncă, fiecare salariat are dreptul la un salariu în bani, convenit la încheierea contractului individual de muncă, indiferent de natura instituției în care își desfășoară activitatea.
Conform alin. 2 al aceluiași articol, salariul cuprinde salariul de bază, adaosurile, sporurile, indexările ulterioare și alte drepturi de natură salarială, în limitele și în condițiile legii.
În legătură cu sporurile, art. 45 din CCM arată că acestea se acordă, în condițiile legii și sunt cele enumerate sub literele a-
Între aceste sporuri, la litera f se regăsește sporul de fidelitate de 15% pentru personalul cu o vechime neîntreruptă de 10 ani în oricare dintre instituțiile de cultură, conform prevederilor legale, iar la lit. g se prevede un spor de 5% din salariul de bază, care face parte din acesta pentru fiecare treaptă/gradație profesională deținută conform prevederilor legale.
Dispozițiile contractului colectiv de muncă la nivel de ramură de cultură, în principiu nu sunt lovite de nulitate, apărarea formulată de pârâtă
în acest sens fiind nefondată.
Astfel, este adevărat că, în conformitate cu art. 24 alin. 1 din Legea nr. 130/1996, clauzele cuprinse în contractele colective de muncă negociate cu încălcarea prevederilor art. 8 sunt lovite de nulitate, iar conform art. 12 din aceeași lege contractele colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare dar nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
Dar, așa cum rezultă din partea introductivă a CCM pe ramură cultură, acesta a fost încheiat de mai multe federații sindicale cu patronatul (Ministerul Culturii și Cultelor), ce cuprind membrii cu diverse activități, printre care pot fi categorii care, în prezent, sau pe viitor (în intervalul pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă) să aibă reglementate, prin legi generale, unul sau mai multe din sporurile cuprinse în art. 45.
Așadar, deși contractul colectiv de muncă pe ramura cultură (pe anii 2006-2008) nu este nul (în principiu) el nu constituie temei legal pentru drepturile solicitate de către reclamanți.
Aceasta întrucât, nu există nici o dispoziție legală în vigoare la data formulării acțiunii care să stabilească în favoarea categoriei sociale din care fac parte membri sindicatului reclamant drept la sporul de fidelitate și respectiv de suprasolicitare neuropsihică.
În lipsa unor asemenea dispoziții, aplicarea art. 45 din CCM nu este posibilă, întrucât, acest contract cadru prevede pentru bugetari, existența unor legi speciale de salarizare, care să reglementeze drepturile solicitate.
În același sens a fost reglementată salarizarea și prin art. 157 din Codul Muncii, care prevede în alin. 2, că, sistemul de salarizare pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice, finanțate integral sau majoritar de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.
Dispozițiile art. 151din OG nr. 21/2007 astfel cum au fost introduse prin Legea nr. 353/2007 intră în vigoare abia la data de 01 septembrie 2008, potrivit art. II din Legea nr. 353/2007, prin urmare un astfel de temei legal, care nu a fost pus în discuție la fondul cauzei, va putea fi invocat doar pentru o perioadă ulterioară acestei date, cu respectarea principiului dublului grad de jurisdicție și fără schimbarea cauzei juridice a acțiunii în recurs.
Față de argumentele mai sus reținute se constată că acțiunea reclamanților este lipsită de temei legal, iar sentința prin care a fost admisă, este netemeinică, privită prin prisma art. 304 pct. 9.proc.civ.
Recursurile pârâților vor fi prin urmare admise, în temeiul art. 312 alin. 1 și 3.proc.civ. și urmează a se modifica sentința în sensul respingerii ca nefondate în întregime a acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Teatrul Național C-N și admite în parte recursul declarat de pârâtul Ministerul Culturii și Cultelor împotriva sentinței civile nr. 179 din 26.01.2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul al Salariaților din cadrul național C-
Menține dispozițiile sentinței atacate în ce privește respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 12 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - ---
GREFIER
Red./
3 ex./22.05.2009
Președinte:Sergiu DiaconescuJudecători:Sergiu Diaconescu, Laura Dima, Ioan Daniel
