Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1270/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1270/R/2009
Ședința publică din 19 mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Lucia Ștețca președintele secției
JUDECĂTORI: Lucia Ștețca, Gabriella Purja Adrian Repede vicepreședinte al instanței
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de către pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 37/D din 30 septembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosarul nr-, privind și pe reclamanta intimată - și pe pârâții intimați MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CLUJ și TRIBUNALUL CLUJ, având ca obiect drepturi salariale - spor de risc.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că prin cererea de recurs pârâtul recurent a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în temeiul art. 242 alin. 2.pr.civ.
Instanța constatând cauza în stare de judecată o reține în vederea pronunțării, în baza actelor de la dosar.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.37/D din 30 septembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CLUJ, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
S-a admis acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL CLUJ, Curtea de APEL CLUJ, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor și în consecință:
pârâții TRIBUNALUL CLUJ, Curtea de APEL CLUJ, Ministerul Justiției au fost obligați în solidar la plata în favoarea reclamantei a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la salariul de bază brut lunar pe perioada 8 mai 2006 - 31 octombrie 2006, în sumă actualizată în raport de indicele de inflație la data plății efective.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să aloce sumele necesare plății.
Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor că în conformitate cu art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din HG nr.208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: " elaborează proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și Ministerul Public, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțelor publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice cu privire la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
Examinând fondul cauzei, s-a reținut că reclamanta a avut în perioada 08.05.2006-31.10.2006 funcția de personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Cluj -
Prin decizia nr.XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit cu caracter obligatoriu, conform art.329 alin.3 pr.civ. că "judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001".
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii față de acest pârât.
În motivare a arătat că între reclamanta și pârât nu există un raport juridic care să permită acesteia formularea unor pretenții în mod direct, Ministerul Economiei și Finanțelor fiind lipsit de calitate procesuală pasivă.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat la virarea fondurilor solicitate în lipsa aprobării rectificării bugetului conform unei propuneri a Ministerului Justiției.
Arată că elaborarea și adoptarea legilor de rectificare anuale este reglementată de Legea nr.500/2002 privind finanțele publice și care presupune, conform art.15 alin.1 întocmirea unor propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atrage majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, inițiatorii având obligația să prevadă și mijloacele necesare pentru creșterea cheltuielilor.
Rolul esențial în procesul bugetar și în execuția de casă bugetară revine Guvernului, respectiv Parlamentului, potrivit art.17 alin.1 din Legea nr.500/2002, Parlamentul este acela care adoptă legile bugetare anuale și legile de rectificare elaborate de Guvern.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate de pârât, Curtea reține următoarele:
Susținerea pârâtului în sensul că sentința este greșită deoarece nu s-a avut în vedere că el nu are calitate procesuală pasivă, nefiind în raporturi de muncă cu reclamanții nu poate fi privită cu succes în condițiile în care pârâtul nu a fost chemat în judecată în calitatea sa de parte în vreun raport de muncă cu reclamanta ci pentru că în virtutea obligației ce îi revine de a aproba bugetul să pună la dispoziția angajatorilor sau să prevadă în buget sumele necesare pentru ca angajatul să poată plăti drepturile salariale la care angajatorul este obligat prin aceeași hotărâre judecătorească.
De fapt, potrivit dispozițiilor art.19 din Legea 500/2002 Ministerul Economiei și Finanțelor, coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului, prin pregătirea proiectelor de legi bugetare anuale, ale legilor de rectificare, iar în acest context, pentru pretențiile reclamanților să poată fi valorificate, în raport cu pârâții care nu dispun de fonduri decât după alocarea lor de către pârât, este necesar ca acesta să ia act de admiterea acțiunii reclamantei și astfel să aloce fondurile necesare îndestulării creanțelor pe care reclamanta le are asupra pârâților, aceasta fiind singura modalitate de a valorifica un drept de creanță asupra unor instituții publice cum sunt în speță pârâții.
Așa fiind față de cele mai sus reținute, văzând și dispozițiile art.299 și 312.proc.civ. Curtea va respinge recursul declarat de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței civile nr. 37/D din 30 sept. 2008 Curții de APEL CLUJ, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 19 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Lucia Ștețca, Gabriella Purja Adrian Repede
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.AR
Dact./2ex/05.06.2009
Președinte:Lucia ȘtețcaJudecători:Lucia Ștețca, Gabriella Purja Adrian Repede
