Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1526/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1526/R/2009
Ședința publică din data de 16 iunie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Lucia Ștețca președintele secției
JUDECĂTOR 2: Ana Ionescu
JUDECĂTOR 3: Laura Dima
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, recursul PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ și recursul MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței civile nr. 779 din 8 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- privind și pe intimații, --, intervenienta în nume propriu, având ca obiect drepturi bănești spor confidențialitate.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj - consilier juridic, lipsind restul părților.
Procedura de citare este realizată.
Recursurile sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că prin încheierea dată în Camera de Consiliu a fost admisă cererea de abținere formulată de domnul judecător - membru al completului de judecată 2 R - în componența completului de judecată intrând doamna judecător, conform programării de permanență în materie.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj declară că nu are de formulat cereri în probațiune și nici de invocat excepții.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, cu consecința casării sentinței pronunțată în cauză și trimiterea ei spre rejudecare primei instanțe, pentru motivele arătate în scris, pe care le susține oral.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 779 din 8 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Cluja fost respinsă excepția inadmisibilității invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtii Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, și în consecință, a fost respinsă acțiunea și cererea de intervenție față de acești pârâți.
A fost admisă acțiunea formulată și precizată de reclamanții, -, -, -, și intervenienta în nume propriu, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, și în consecință, au fost obligați pârâții, în solidar, la plata actualizată la data plății efective, a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, calculat la indemnizația brută de încadrare, începând cu 1.04.2004 și până în prezent.
A fost obligată Curtea de Apel Cluj la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în cărțile de muncă.
Prin aceeași sentință, a fost admisă cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor formulată de Ministerul Public și, în consecință, obligat chematul în garanție să aloce fondurile necesare plății.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul reținut următoarele:
Reclamanții au calitatea de personal auxiliar de specialitate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla și Parchetul de pe lângă Judecătoria D e
În Legea nr.50/1996 era prevăzut sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în art.47, care a fost abrogat de Guvernul României prin OG 83/2000.
În conformitate cu Titlul IV din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă, pentru elaborarea actelor normative, completarea, modificarea, abrogarea actelor normative sunt evenimente distincte care pot fi dispuse și efectuate prin acte normative ulterioare de același nivel sau de nivel superior, având ca obiect exclusiv evenimentul respectiv.
Prin urmare, abrogarea parțială a unui act normativ prin OG nr. 83/2000 reprezintă o modificare a acestuia efectuată printr-un act normativ de nivel inferior legii, respectiv printr-o ordonanță de guvern și nu se încadrează în limitele stabilite prin Legea nr. 125/2000.
Această intervenție a Guvernului României a prejudiciat magistrații și personalul auxiliar, deoarece ca urmare a specificului activității aceștia erau îndreptățiți să primească sporul de risc și suprasolicitare. Chiar dacă ulterior acestei intervenții au fost alte acte normative care au majorat indemnizațiile reclamanților, ele nu au privit acest spor, ci au adaptat în context general salariile persoanelor care lucrează în activitatea judiciară la situația economică a statului.
Întrucât toate aspectele avute în vedere la data adoptării prevederilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 se regăsesc și în prezent în activitatea persoanelor vizate inclusiv a reclamanților, aceștia fiind și în prezent expuși riscului și suprasolicitării neuropsihice, dreptul reclamanților este actual și evident.
Așadar, afirmativa abrogare a art. 47 din Legea nr. 50/1996, dispusă prin OG nr. 83/2000 nu poate produce efecte juridice, deoarece guvernul nu avea abilitare legală pentru a interveni în această modalitate asupra Legii nr. 50/1996. Prin Legea nr. 125/2000 Guvernul a fost împuternicit să completeze sau să modifice actul normativ indicat, dar nu și să abroge dispoziții ale acestuia, iar abrogarea s-a efectuat cu încălcarea principiului stabilit de art. 56 din Legea nr. 24/2000, în sensul că această operațiune s-a efectuat printr-un act normativ inferior textului inițial;
Raportat la art.57 din Legea nr. 24/2000, dispozițiile OG nr. 83/2000 nu au produs efectele juridice asupra textului cuprins în art. 47 din Legea nr. 50/1996. Nici ulterior aceste dispoziții legale nu au fost legal abrogate, expres sau implicit.
În consecință, excepțiile ridicate de pârâți au fost considerate întemeiate doar parțial. Astfel, excepția inadmisibilității chemării in judecată a Ministerului Economiei și Finanțelor a fost ridicată în considerarea faptului că acest pârât ar fi obligat la plata sumelor din bugetul propriu ceea ce semnifică cu lipsa calității procesuale pasive atât a acestui minister cât și a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, astfel că acțiunea a fost respinsă ca urmare a admiterii acestei din urmă excepții față de acești pârâți, care nu au calitatea de angajator. În cererea de chemare în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor a fost chemat pentru a efectua toate demersurile legale ce se impun în vederea asigurării acestor drepturi salariale.
Potrivit Deciziei 21 din 10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție -secțiile unite, în dosar nr.5/2008 s-a statuat faptul că magistrații și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la sporul de 50% calculat la indemnizația brută, respectiv la salarul de bază brut lunar și după intrarea in vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001, decizie care conform art.329 alin.3 pr.civ. este obligatorie pentru instanțele judecătorești.
Apreciind că drepturile salariale solicitate sunt întemeiate, tribunalul a admis atât acțiunea precizată a reclamanților cât și cererea de intervenție, precum și cererea de chemare în garanție și în conformitate cu prevederile art.47 din Legea nr.50/1996, raportat la art.155 muncii și urm. și obligat pârâții Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în solidar, la plata actualizată la data plății efective, a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, calculat la indemnizația brută de încadrare, începând cu 1.04.2004 și până în prezent. De asemenea, a obligat Curtea de Apel Cluj la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în cărțile de muncă și a admis cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor formulată de Ministerul Public, obligând chematul în garanție să aloce fondurile necesare plății.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Economiei și Finanțelor, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
Ministerul public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție solicitat casarea sentinței pronunțate și în consecință, respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe disp. art. 304 pct. 4 și 9 Cod proc.civ. recurenta arătat că instanța de fond depășit atribuțiile puterii judecătorești, dispunând în mod nelegal acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% în situația în care actul normativ care prevedea acordarea acestui spor fost abrogat.
În ce privește fondul cauzei, recurenta a arătat că hotărârea pronunțată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, pentru faptul că OG nr. 83/2000 a abrogat în mod expres dispozițiile din Legea nr. 50/1996, referitoare la indemnizațiile pentru magistrați și alte categorii de personal din organele autorității judecătorești.
Fondurile alocate de Ministerul Public pe anul 2008 au fost aprobate prin legea bugetului de stat nr. 328/2007, lege care nu cuprinde un capitol distinct de cheltuieli pentru plata diferențelor salariale, astfel că acordarea ulterioară a acestora nu se justifică.
Ministerul Economiei și Finanțelor solicitat modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în garanție, cu motivarea că instanța interpretat greșit disp. art. 18 din Legea nr. 500/2002, cât și cele ale art. 20 și 21 din aceeași lege.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluja solicitat casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
În motivarea recursului întemeiat pe disp. art. 312 pct. 5 Cod proc.civ. recurentul a arătat că judecarea cauzei în fond s- făcut fără îndeplinirea procedurii de citare atât față de el, cât și față de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Cu toate acestea, în dispozitivul sentinței s-a stabilit în sarcina pârâților obligația de plăti sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică și de efectua mențiunile corespunzătoare în cărțile de muncă.
Examinând recursurile declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că sunt întemeiate și în consecință, în baza art.312 pct. 5 Cod proc.civ. urmează să le admită pentru următoarele considerente:
Din dosarul soluționat de prima instanță se constată că, acțiunea formulată de reclamanți a fost admisă față de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
Pe parcursul soluționării cauzei, se constată că, deși soluția a fost pronunțată în contradictoriu cu acești pârâți, nu s-a dispus citarea acestora în cauză, încălcându-se astfel disp. art. 89 și urm. Cod proc.civ.
Prin urmare, raportat la disp. art. 312 pct. 5 Cod proc.civ. constatând că judecata s-a făcut în lipsa părților care nu au fost legal citate, curtea va casa sentința civilă nr. 779/8 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
În ce privește recursul Ministerul Economiei și Finanțelor, în baza art. 312 alin. 1 Cod proc.civ. curtea îl va respinge pentru următoarele considerente:
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor poate să stea în judecată pentru un petit formulat pe calea unei acțiuni oblice pentru ca, în virtutea obligației ce-i revine de a aproba bugetul să pună la dispoziția angajatorilor sau să prevadă în buget sumele necesare pentru ca angajatorul să poată plăti drepturile salariale pe care acesta, angajatorul, este obligat la rândul său prin aceeași hotărâre sau printr-un proces separat.
Legitimarea procesuală a Ministerului Economiei și Finanțelor nu poate fi analizată doar strict din perspectiva raporturilor juridice de muncă, ci trebuie raportată și la dispozițiile legale care stabilesc obligația sa de a suporta toate cheltuielile efectuate de Ministerul Justiției, implicit și cheltuielile de personal care includ drepturile salariale.
Potrivit disp. art. 19 din Legea nr. 500/2002, Ministerului Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului, prin pregătirea proiectelor de legi bugetare anuale și ale legilor de rectificare. În această situație și pentru ca pretențiile reclamanților în eventualitatea admiterii acțiunii să poată fi valorificate, în raport cu pârâții care nu dispun de fonduri decât după alocarea acestora de către Ministerul Economiei și Finanțelor, este necesar ca acesta să ia act de admiterea acțiunii și, în consecință, să aloce fondurile necesare pentru realizarea creanțelor pe care reclamanții le au asupra pârâților, aceasta fiind singura modalitate de valorifica un drept de creanță asupra unei instituții publice, în speță pârâții.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ împotriva sentinței civile nr. 779 din 08.05.2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Respinge ca nefondat recursul declarat de chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 16 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. IA dact. GC
3 ex/30.06.2009
Jud.primă instanță:,
Președinte:Lucia ȘtețcaJudecători:Lucia Ștețca, Ana Ionescu, Laura Dima
