Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 186/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 186
Ședința publică de la 02 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Părău JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil formulat de reclamanții și împotriva sentinței civile nr. 771 din 14.11.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns avocat pentru recurenții - reclamanți, lipsă fiind intimata - reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, în sensul că s-a depus prin compartimentul arhivei de către intimatul - reclamant, întâmpinare.
Avocat pentru recurenții - reclamanți depune la dosar împuternicire avocațială și un fluturaș de salariu pentru din care rezultă că in salariul pe luna octombrie 2008 este cuprins și sporul de 15%. Totodată arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind chestiuni prealabile de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat pentru recurenții - reclamanți având cuvânt solicită admiterea recursului, hotărârea pronunțată este netemeinică și nelegală în ce privește capătul de cerere având ca obiect acordarea sporului de periculozitate. Solicită cheltuieli de judecată reprezentând onorariul avocat + transport conform bonului de benzină depus la dosar.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 771/14.11.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
S-a admis în parte acțiunea completată formulată de reclamantele și în contradictoriu cu pârâta " " și în consecință:
A fost obligată pârâta să plătească reclamantelor drepturile salariale aferente perioadei 4 ianuarie 2008 - 3 martie 2008;
A fost obligată pârâta să plătească la bugetul consolidat de stat contribuțiile aferente salariilor reclamantelor.
A fost obligată pârâta să completeze carnetele de muncă ale reclamantelor potrivit prezentei hotărâri.
S-a respins ca nefondat capătul de cerere prin care se solicită plata sporurilor de periclitate.
S-a respins ca nefondat capătul de cerere prin care se solicită predarea cărții de muncă.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantele și au chemat în judecată civilă pe pârâta " ", solicitând, în contradictoriu cu aceasta, înregistrarea în carnetele de muncă perioadei lucrate în cadrul societății, respectiv 03 ianuarie - 03 martie 2008, cu drepturile salariale aferente și sporul de periclitate și eliberarea carnetelor de muncă, completate la zi, cu cheltuieli de judecată.
Analizând probatoriul administrat în dosar, instanța a constatat că acțiunea formulată, astfel cum fost completată, este întemeiată în parte, motivat de următoarele considerente de fapt și de drept:
Prin contractul de prestări servicii de curățenie nr.41 din 03 ianuarie 2008 pârâta, în calitate de prestator, s- obligat, pentru perioada 03.01.2008 - 31.12.2008, să presteze servicii de curățenie la sediul
Potrivit adreselor emise de Inspectoratul Teritorial d Muncă sub nr.2474 din 14.03.2008, respectiv nr.2473 din 14.03.2008, în perioada 04 ianuarie 2008 - 03 martie 2008, deși au desfășurat activitate salarială în cadrul societății pârâte, prestând servicii de curățenie pentru N, reclamantelor nu li s-au încheiat contracte individuale de muncă, raportul juridic de muncă existent între părțile procesuale nefiind concretizat în formă scrisă.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art.16 din Codul Muncii, " Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română ( )", obligația încheierii contractului revenind angajatorului, anterior începerii raporturilor de muncă.
Însă, s- apreciat că, în lipsa unui înscris orice element al contractului individual de muncă, inclusiv durata acestuia și întinderea drepturilor salariale, poate fi probată în condițiile art.16 alin.2 din Codul Muncii, respectiv prin orice mijloc de probă.
Ori, pe lângă adresele emise de Inspectoratul Teritorial d Muncă N, menționate mai sus, foile colective de prezență pe lunile ianuarie 2008 și februarie 2008, au atestat faptul că, în perioada dedusă judecății, reclamantele au desfășurat activitate salarială în cadrul unității pârâte.
Pe de altă parte, instanța a reținut că, deși, în conformitate cu dispozițiile art.287 din Codul Muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta nu depus dovezi în apărarea sa din care să rezulte că reclamantele nu au fost salariatele sale sau motivele care să justifice neîntocmirea contractului individual de muncă cuvenit acesteia.
Drept pentru care, instanța a constatat existența raportului juridic de muncă dintre părțile litigante în perioada 04 ianuarie 2008 - 03 martie 2008, sens în care, în temeiul prevederilor art.1 și ale art.3 din Decretului nr.92/1976 privind carnetul de muncă, pârâta fost obligată să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamantelor.
S- mai reținut că, din probele administrate în cauză nu a reieșit faptul că reclamantelor, pentru munca prestată în perioada dedusă judecății le-au fost achitate drepturile salariale cuvenite, prin neplata salariilor pârâta încălcând dispozițiile art.154 și următ. din Codul muncii.
Astfel, susținerile pârâtei potrivit cărora reclamantele au fost remunerate pentru activitatea desfășurată în cadrul unității, nu au putut fi reținute ca întemeiate, în condițiile în care în dosar nu s- făcut dovada plății salariului prin semnarea statelor de plată sau prin orice alte documente justificative ( art.163 alin.1 din codul muncii ).
În consecință, instanța obligat societatea pârâtă să plătească reclamantelor drepturile salariale cuvenite acestora în perioada dedusă judecății.
Potrivit dispozițiilor art.1 alin.1 lit. din OUG nr.158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, sunt asigurate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, având dreptul, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, la concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă sau în baza raportului de serviciu, dreptul la concediile și indemnizațiile prevăzute laart. 2alin. (1) fiind condiționat de plata contribuției de asigurări sociale de sănătate destinată suportării acestor indemnizații ( art.3 ).
S- mai reținut că, în conformitate cu prevederile art.5 alin.1 lit. din aceeași ordonanță, pentru salariați, cota de contribuție pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, se datorează și se achită de către angajatori, aceștia având atât obligația să calculeze și să vireze casei de asigurări de sănătate cota de contribuție datorată, cât și obligația de anunța lunar casei schimbările de natură să modifice elementele de calcul pentru plata acestei contribuții.
De asemenea, potrivit art.5 alin.1 din Legea nr.19/2000, n sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, persoanele care desfășoară activitate salariale, dreptul la prestațiile de asigurări sociale prevăzute de actul normativ invocat fiind condiționat de plata contribuției de asigurări sociale de stat destinată suportării acestor prestații (art.7 și art.22 din Legea nr.19/2000). În acest context, s- reținut că, alculul și plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurații prevăzuți laart. 5alin. (1) și de angajatorii acestora se fac lunar de către angajator ( art.22 alin.1 din Legea nr.19/2000).
Față de textele de lege invocate, instanța a constatat că societatea pârâtă are obligația să vireze la bugetul consolidat de stat atât contribuția de asigurări sociale de stat, cât și contribuția de asigurări sociale de sănătate, precum și celelalte contribuții datorate aferent drepturilor salariale cuvenite reclamantelor în perioada 04.01.2008 -03.03.2008, având în vedere raportul juridic de muncă existent între părțile procesuale. În acest context, se reține că pârâta nu făcut dovada susținerilor potrivit cărora ar fi virat la bugetul de stat contribuțiile datorate în favoarea reclamantelor și în consecință acestea urmează fi înlăturate.
În ceea ce privește cererea reclamantelor privind obligarea pârâtei la eliberarea carnetelor de muncă, instanța l- respins ca nefondat, motivat de faptul că aceste documente nu se află în posesia societății pârâte, fiind depuse la.
De asemenea, instanța respins și capătul de cerere privind plata sporului de periclitate întrucât în cauză nu s- făcut dovada faptului că reclamantele sunt îndreptățite să beneficieze de sporul solicitat, natura funcției ocupate neimpunând acordarea acestui supliment salarial.
Impotriva acestei sentințe au declarat recurs contestatoarele și, recurs promovat și motivat în termen, legal scutit de plata taxei de timbru și înregistrat pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr-.
A fost criticată sentința primei instanței în ceea ce privește modul de soluționare a capătului de cerere având ca obiect acordarea sporului de periclitate. S-a susținut că în mod greșit a fost respins acest capăt de cerere atâta timp cât erau incidente dispozițiile art. 1 alin.5, art. 95 anexa 4.3 lit. B alin.2 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară pe perioada 2005 - 2007 și că în prezent - fiind salariate în cadrul N beneficiază de acest spor.
Intimata " " a depus întâmpinare, solicitând în esență respingerea recursului.
Analizând recursul în raport de motivele invocate, de actele și lucrările dosarului și față de dispozițiile art. 304, 3041, 312 cod pr.civilă Curtea constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Cele două recurente - contestatoare au fost angajatele societății pârâte între 04.01.2008 - 03.03.2008.
In această perioadă societatea pârâtă prestat servicii de curățenie pentru Asociația de Sănătate Publică
Faptul că recurentele au desfășurat activitatea de curățenie la sediul Asociației de Sănătate Publică N nu le acordă însă acestora vocație la sporul de periclitate.
Aceasta întrucât raporturile de muncă au fost stabilite cu, deci reclamantele nu se încadrează în categoria " personalului de specialitate medico - sanitar și auxiliar din instituțiile și centrele de sănătate publică" - pentru a fi incidente dispozițiile art. 1 alin.5, art. 95 din Anexa 4.3 lit. B alin.2 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară pe perioada 2005 - 2007.
In ceea ce privește susținerea că în prezent ele sunt angajate în cadrul Asociației de Sănătate Publică N și că beneficiază de acest spor, acest lucru excede cadrului procesual întrucât în speță este analizată perioada 03.01.2008 - 03.03.2008 atunci când recurentele erau angajatele
Pentru considerentele sus-arătate, în baza dispozițiilor legale mentionate va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamantele și ambele cu domiciliul ales la. Av. din N, str. -, -.49, jud. N împotriva sentinței civile nr. 771/C din 14.11.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 02.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Daniela Părău, Liliana Ciobanu, Sorina Ciobanu
- - - -
- - GREFIER,
Red.sent.,
Red.
.ct/2 ex.
06.03.2009.
Președinte:Daniela PărăuJudecători:Daniela Părău, Liliana Ciobanu, Sorina Ciobanu
