Pretentii civile. Speta. Decizia 191/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 191
Ședința publică de la 02 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Părău JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil formulat de pârâta - GRUP B, împotriva sentinței civile nr. 994 din 14.11.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns avocat pentru recurenta - pârâtă, lipsă fiind intimații - reclamanți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată recursul la primul termen de judecată, declarat în termen, motivat în termen și legal scutit de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
La solicitarea instanței avocat pentru recurenta - pârâtă arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind chestiuni prealabile de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe excepție și pe fond.
Avocat pentru recurenta - pârâtă având cuvântul pe excepție solicită admiterea acesteia iar pe fond admiterea recursului așa cum a fost formulat, hotărârea instanței de fond fiind netemeinică și nelegală. Nu solicită cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra recursului de față reține următoarele:
Prin sentința civilă 994/14.11.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- s-a respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de către intimată.
S-a admis acțiunea formulată de reclamanții în contradictoriu cu pârâta
A fost obligată pârâta să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând prime de Paști și de C aferente ultimelor 3 ani introducerii acțiunii în valoare actualizată cu indicele de inflație la data plății efective conform tabelului de la fila 41 - 45 dosar coloana III tabel.
Cu opinia separată a domnului asistent judiciar în sensul respingerii acțiunii ca nefondate.
A fost obligată intimata să plătească reclamanților suma de 3000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 2270/110/23.04.2008, reclamanții, au chemat în judecată pârâta SC SA B, solicitând obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale reprezentând suplimentări salariale cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C pe anii 2005-2007, drepturi prevăzute de contractul colectiv de muncă și neacordate, valoarea acestora urmând a fi actualizată cu indicele de inflație.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că, deși contractul colectiv de muncă prevede acordarea drepturilor de suplimentări salariale cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, acestea nu au fost acordate. De asemenea, reclamanta a arătat că nu a primite sumele prevăzute de art. 30 alin. 7 și 31 alin. 2 din, sume la care este îndreptățită ca urmare a detașării.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a arătat că dreptul la acțiune al reclamanților este prescris, raportat la disp. art. 283 lit. e Codul muncii. Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că acțiunea este neîntemeiată
În combaterea acțiunii, la dosar s-au depus înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut:
Privitor la excepția prescripției dreptului la acțiune, tribunalul reține că excepția se impune a fi respinsă, în cauză fiind incidente dispz.art. 283 lit.c și nu art. 283 lit. e Codul muncii, termenul de prescripție fiind de 3 ani, aceste suplimentări salariale intrând în noțiunea de salariu. Chiar dacă aceste drepturi bănești nu au fost prevăzute în mod expres în Codul muncii, instanța apreciază că ele sunt asimilabile drepturilor salariale și ca urmare va respinge excepția.
În ceea ce privește fondul cauzei instanța a reținut că, potrivit art. 168 alin. 1 /2003, s-a convenit ca salariații SC SA să beneficieze cu ocazia sărăbătorilor de Paști și de C de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu.
Alineatul 2 stabilit că pentru anul 2003, în aplicarea art. 168. și a art. 10, aceste prime solicitate în cauza de față au fost incluse în salariul fiecărui angajat, astfel încât reclamanții le-au primit în aceeași modalitate.
A arătat pârâta că includerea primelor în salariu s-a făcut nu numai în 2003 ci și în anii următori, aceasta fiind convenția și interpretarea dată de alin. 2 al art. 168 de părțile semnatare, potrivit Deciziei obligatorii a Comisiei Paritare -, dată în aplicarea art. 9
Raportat la apărărilor pârâtei, reclamanții au contestat includerea primelor în salariu, arătând că salariile au fost doar indexate de la an la an.
În verificarea susținerilor pârâtei, instanța a pus în discuție necesitatea efectuării unei expertize contabile care să stabilească de la an la an, atât indexarea salariilor, cât și, distinct, includerea primelor în salarii și sumele aferente detașării iar proba a fost pusă în sarcina pârâtei angajatoare, în condițiile art. 287 Codul muncii.
Pârâta, prin apărător, a arătat expres că nu înțelege să avanseze cheltuielile necesare acestei probe, astfel încât instanța a fost în imposibilitate de a verifica apărările sale.
În consecință, raportat la apărările formulate și având în vedere că pârâta nu a făcut dovada plății drepturilor solicitate, instanța a admis acțiunea și a obliga pârâta la plata drepturilor salariale constând în prime de sărbători și drepturi salariale aferente perioadei de detașare cuprinsă între 05.12.2006 - 01.09.2007.
Privitor la cuantumul primelor art. 168 vorbește de " un salariu de bază". Pârâta a susținut că salariu de bază, reprezintă, practic, un salariu de bază mediu, conform adresei nr. 2919/2007. Susținerile pârâtei nu au putut fi primite deoarece adresa nr. 2919/2007 a stabilit și comunicat în 2007, salariul de bază mediul retroactiv, pe anii 2003-2007, în mod contradictoriu, cu adresele comunicate an de an, respectiv adresa nr. 313/2005, nr. 713/2006, nr.1666/2003.
Impotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, recurs promovat și motivat în termen, legal scutit de plata taxei de timbru și înregistrat pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr-.
În esență s-a criticat sentința pentru următoarele considerente:
- dreptul reclamantelor la acțiune este prescris, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art.283 alin.1 lit.e din Codul muncii;
- evoluția în timp a dispozițiilor a fost în sensul includerii drepturilor salariale suplimentare în salariu începând cu anul 2003; voința părților a fost aceea de a include primele de Paști și de C în salariu, dovadă fiind și consemnările Comisiei Paritare;
- așa cum rezultă din adresa nr.2919/12.11.2007 salariul de bază mediu pe a crescut în fiecare an, ori instanța de fond a apreciat eronat cuantumul sumelor datorate, înlăturând neîntemeiat valorile salariilor de bază medii prezentate prin adrese depuse la dosar; nu s-a ținut cont că valorile pretinse de reclamanți indicau valori brute.
Examinând recursul în raport de motivele invocate, de actele și lucrările dosarului și față de dispozițiile art.304, 3041, 312 Cod procedură civilă curtea constată că acesta este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În speță nu suntem în prezența neexecutării unei clauze sau a contractului colectiv de muncă, reclamanții adresându-se instanței pentru plata unor drepturi salariale. În aceste condiții sunt aplicabile dispozițiile art.283 al.1 lit.c din Codul muncii conform cărora "cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat", dispoziții ce urmează a fi corelate și cu textul art.166 alin.1 din Codul muncii referitor la dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor de plată a salariilor, prin care se stabilește termenul de 3 ani, care curge de la data când aceste drepturi erau datorate.
Referitor la criticile formulate pe fondul cauzei și anume că sumele pretinse nu sunt datorate întrucât ar fi fost cuprinse începând cu anul 2003 în salariul de bază al fiecărui salariat, acestea nu pot fi reținute.
Astfel, contractul colectiv de muncă la nivelul anului 2004 prevăzut în art.168 alin.2 că:
"Pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1(de Paști și de C) vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu.
În anii următori același aliniat al art.168 a căpătat forma"În anul 2003 suplimentările salariale de la alin.1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Având în vedere faptul că redactarea este rodul negocierilor părților transpusă în clauze contractuale cel mai probabil de juriști din interpretare teleologică rezultă că, în realitate, doar în anul 2003 cele două drepturi au fost incluse în salariu.
Deși s-a invocat și concluzia comisiei paritare, înregistrată sub nr.5140 din 31.08.2007 încheiată între "" SA și Federația Sindicatelor Libere Independente, acesta nu poate avea caracter retroactiv, astfel fiind respinsă și această susținere a recurentei.
Un ultim motiv de recurs a vizat greșita reținere a cuantumului sumelor datorate, reținere greșită - susțin reclamanții ca urmare a calculării acestora raportat la salariul de bază brut și nu mediu. Și acest motiv de recurs va fi înlăturat întrucât prima instanță a dat dovadă de rol activ punând în discuția părților necesitatea efectuării unei expertize contabile și stabilind în sarcina pârâtei(recurenta în speța dată) obligația de plată a onorariului de expert, ori, aceasta nu s-a conformat acestei obligații.
Mai mult nu a prezentat în instanță un calcul propriu zis care să evidențieze o altă modalitate de calcul care să poată fi verificate de instanță pentru a se aprecia asupra susținerilor recurentei.
Indicarea de către recurentă a adresei nr.2919/2007 prin care s-a stabilit și comunicat în anul 2007 salariul de bază mediu retroactiv pe anii 2004 - 2007 nu poate fi reținută în sprijinul susținerilor că ar fi fost eronat calculate sumele în cauză, întrucât cele menționate în adresă sunt contradictorii în raport de adresele comunicate anual, așa cum de altfel în mod corect a reținut și instanța de fond.
Privitor la faptul că sumele stabilite ca fiind datorate de recurentă sunt impozabile, nici această susținere nu poate fi reținută, atât timp cât recurenta nu și-a făcut aceste apărări la fondul cauzei și nu a probat aceste susțineri prin administrarea probei cu expertiză contabilă.
Față de cele arătate, sentința instanței de fond fiind legală, nefiind date motive de nelegalitate, și nici motive de casare de ordine publică, în temeiul dispozițiilor legale sus-menționate recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul civil declarat de pârâta - GRUP împotriva sentinței civile nr. 994 din 14.11.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 02 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Daniela Părău, Liliana Ciobanu, Sorina Ciobanu
- - - -
- -
GREFIER,
Red.sent.,
Red.
.ct/2 ex.
09.03.2009
Președinte:Daniela PărăuJudecători:Daniela Părău, Liliana Ciobanu, Sorina Ciobanu
