Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2049/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2049/R/2009
Ședința publică din 19 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Griga
JUDECĂTORI: Daniela Griga, Laura Dima Sergiu Diaconescu
- -
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 281/F din 10 iunie 2009 Tribunalului Bistrița -N, pronunțată în dosar nr-, privind și pe intimații MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CLUJ, TRIBUNALUL BISTRIȚA -N, CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII și INSTITUTUL NAȚIONAL AL MAGISTRATURII, având ca obiect calcul drepturi salariale- spor de risc.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este scutit de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 21 august 2009, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtului intimat Ministerul Justiției și Libertăților, întâmpinare.
Curtea, în temeiul art. 306, alin.2 proc.civ. invocă motivul de ordine publică constând în nemotivarea recursului, astfel instanța, din oficiu, invocă excepția nulității recursului și reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.
CURTEA
Deliberând reține că prin sentința civilă nr. 281/F din 10 iunie 2009 Tribunalului Bistrița -N, pronunțată în dosar nr- s-a espins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților și respinge acțiunea formulată de reclamant față de acest pârât pentru perioada 01.10.2006 - 15.07.2008 pentru lipsa calității procesuale pasive.
S-a admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamantul împotriva pârâților Ministerul Justiției ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL CLUJ, TRIBUNALUL -N, CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII și INSTITUTUL NAȚIONAL AL MAGISTRATURII și în consecință:
- au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Bistrița -N să calculeze și să plătească reclamantului drepturile salariale ce reprezintă sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, calculat la indemnizația brută lunară, începând cu data de 15 iulie 2008 - la zi, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței și până la plata efectivă a acestora:
- au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Bistrița - să acorde sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% și în continuare reclamantului;
- a fost obligat pârâtul Tribunalul Bistrița -N să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantului.
S-a respins, ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâților Consiliul Superior al Magistraturii și Institutul Național al Magistraturii pentru perioada 01.10.2006 - 15.07.2008.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, eclamantul este judecător stagiar la Judecătoria Năsăud începând cu data de 15 iulie 2008 după ce anterior a deținut calitatea de auditor de justiție la Institutul Superior al Magistraturii respectiv în perioada 1 oct.2006 - 15.07.2008.
Sporul de 50%, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică este reglementat de art.47 din Legea 50/1996 și, la data stabilirii acestui drept, legiuitorul a avut în vedere condițiile în care magistrații își desfășoară activitatea, caracterizate ca fiind de risc și suprasolicitare neuropsihică, care există în aceeași formă și astăzi.
Drepturile salariale ale magistraților prevăzute în Legea nr.50/1996 au fost supuse în timp unor modificări, printre care unele efectuate fără respectarea dispozițiilor constituționale privind delegarea legislativă cuprinse în art. 114 alin.1 din Constituția României, respectiv art.115 alin.1 după revizuire.
Astfel, prin OG nr.83/2000, ordonanță simplă, s-a "modificat" Legea nr.50/1996, în sensul că prin aceastaa fost "abrogat" art.47din Legea 50/1996.
Tribunalul a reținut însă că abrogările textelor legale din Legea nr.50/1996 dispuse prin această ordonanță sunt neconforme cu Constituția întrucât nu pot fi emise ordonanțe în domenii care fac obiectul legilor organice și totodată încalcă și dispozițiile din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă.
Potrivit art.72 alin.3 litera "e" din Constituție, anterior revizuirii, respectiv art.73 alin.3 litera "p" după revizuire, regimul raporturilor de muncă ale magistraților, din care face parte integrantă și salarizarea, se reglementează prin lege organică.
Articolul 4 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative prevede că "Actele normative se elaborează în funcție de ierarhia lor, de categoria acestora și de autoritatea publică competentă să le adopte" iar "categoriile de acte normative și normele de competență privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constituția României.
În consecință și după adoptarea OG nr.83/2000, art.47 din Legea 50/1996 a rămas în vigoare și este în vigoare și în prezent, chiar dacă ulterior au fost adoptate și alte legi care reglementează salarizarea magistraților și personalului auxiliar de specialitate.
Dimpotrivă, prin art.32 din OUG nr.27/2006, se prevede că judecătorii beneficiază și de drepturile stabilite în mod expres pentru aceștia prin alte acte normative speciale.
Concluzionând, tribunalul a reținut că și după intrarea în vigoare a OUG nr.27/2006 continuă să fie în ființă dreptul la sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzut de art.47 al Legii nr.50/1996.
Este adevărat că OG nr.8/2007 abrogă Legea nr.50/1996 în întregime, însă prin această ordonanță simplă nu se putea produce o abrogare a unei legi organice, astfel căreclamanții beneficiază și în prezent de sporul de risc și suprasolicitareneuropsihicăîn procent de 50% dinindemnizația de încadrare brută lunară(noțiunea de "salariu de bază" din art.47, fiind înlocuită de indemnizația de încadrare brută lunară, prin art.44 din OUG nr.177/2002) beneficiază și în prezent.
În sensul celor anterior reținute de tribunal s-a pronunțat și ÎCCJ, care a fost chemată să realizeze interpretarea unitară a art.47 din Legea nr.50/1996, ca urmare a faptului că în practica judiciară s-au pronunțat soluții diferite cu privire la existența dreptului reglementat de art.47 din Legea nr.50/1996, după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000.
Astfel, în ședința din 10 martie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție constituită în Secții Unite, în dosarul nr. 5/2008 având ca obiect soluționarea unui recurs în interesul legii cu privire la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată a pronunțat Decizia nr. 21, în sensul că a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Față de cele anterior arătate, tribunalul a reținut că este nejustificat refuzul pârâților Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Bistrița -N de a plăti reclamantului sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, în procent de 50% calculat la indemnizația brută lunară, noțiunea de "salariu de bază" din art.47, fiind înlocuită de "indemnizația de încadrare brută lunară", prin art.44 din OUG nr.177/2002, după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000.
Sumele solicitate de reclamant sunt drepturi bănești cu caracter salarial ce trebuiau executate succesiv de către pârâții prin plata lor lunară.
Prin urmare acțiunea precizată a fost admisă în parte iar pârâții vor fi obligați să calculeze și să plătească reclamantului sumele de bani ce reprezintă sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, calculat la indemnizația brută lunară, începând cu data de 15.06.2008(data numirii ca judecător stagiar la Judecătoria Năsăud ) - la zi precumși în continuare,sume actualizate cu indicele de inflație, deoarece refuzul acestora de a achita aceste drepturi bănești este evident, rezultând și din faptul că deși din data de 10 martie 2008 s-a statuat în sensul că acest drept este și în prezent în ființă, pârâții au continuat să se opună admiterii acțiunii. Apare astfel justificată cererea reclamantului de a solicita plata unor drepturi bănești care încă nu au ajuns la scadență.
Totodată, Tribunalul Bistrița N fiind cel care deține carnetul de muncă ale reclamantului, în baza art.7 alin.2 din Decretul nr.92/1976, a fost obligat să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale acestora.
Cât privește perioada în care reclamantul a avut calitatea de auditor de justiție la Institutul Național de Magistratură respectiv 1 oct.2006 - 15.07.2008, tribunalul reține că pentru această perioadă acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâții Consiliul Superior al Magistraturii și Institutul Național de Magistratură este neîntemeiată urmând aor espinge.
Aceasta deoarece, în calitate de auditor de justiție potrivit art.16 alin.1 din Legea 303/2004, auditorii de justiție beneficiază de bursă din fondul prevăzut în bugetul Consiliului Superior al Magistratură și care potrivit art.17 din aceeași lege areoarcaracterul unei indemnizații lunare, corespunzătoare funcției de judecător stagiar la care se calculează reținerile pentru obținerea indemnizației nete.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termenul legal arătând că motivele de recurs se vor depune în termenul legal.
Analizând prioritar excepția invocată din oficiu, Curtea reține că în conformitate cu rt. 303 alin. (1)Cod procedură civilă "Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs", iar conform art. 306 Cod procedură civilă "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar motivele de ordine publica pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care însă este obligată sa le pună în dezbaterea părților".
Întrucât recurentul nu a indicat motivele de recurs în termenul legal de 10 zile de la data comunicării hotărârii primei instanțe, termen prevăzut de art. 80 din Legea 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, iar în cauză nu sunt incidente motive de recurs de ordine publică, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior se va onstată nulitatea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nulitatea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.281 din 10.06.2009 a Tribunalului Bistrița -N pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 19 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./Dact.
8 EX/12.11.2009
Jud.fond. și
Președinte:Daniela GrigaJudecători:Daniela Griga, Laura Dima Sergiu Diaconescu
