Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2157/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2157/R/2009
Ședința publică din 23 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Carmen Maria Conț
JUDECĂTORI: Carmen Maria Conț, Ioan Daniel Chiș
-- -
GREFIER:
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva deciziei civile nr. 1449/R din 9 iunie 2009 Curții de APEL CLUJ, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamanții intimați - și, precum și pe pârâții intimați MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S, CURTEA DE APEL CLUJ și TRIBUNALUL SĂLAJ, având ca obiect litigiu muncă -calcul drepturi salariale, spor de confidențialitate
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea de revizuire este scutită de taxă judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, la prima strigare a cauzei, instanța constată lipsa părților și lasă cauza la a doua strigare, pentru a da părților posibilitatea să se prezinte la dezbateri.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, nu se prezintă nimeni.
Curtea constată că, prin cererea de revizuire ( 4), în temeiul art. 242.pr.civ. pârâtul revizuient Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat judecarea cauzei și în lipsă. De asemenea, constată că reclamanții intimați au trimis prin fax, la data de 22.10.2009 un script întitulat - Note scrise, prin care invocă excepția prescripției dreptului revizuientului la acțiune, întemeiată pe prevederile art. 324 pct. 4.pr.civ. iar în ce privește fondul cauzei arată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 32.pr.civ. și pct. 5 din art. 322.pr.civ. Totodată, constată că prin notele scrise, în temeiul art. 242.pr.civ, reclamanții intimați solicită judecarea cauzei și în lipsă.
Instanța constată că, prin motivarea cererii de revizuire, pârâtul revizuient a arătat că Decizia Curții de Apel este susceptibilă de revizuire prin prisma motivului prevăzut de art. 322 pct. 5.pr.civ. având în vedere că în cauză au existat două înscrisuri doveditoare, respectiv Decizia nr. 819/03 iulie 2008 Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României din data de 16 iulie 2008 și Decizia nr. 838/27 mai 2009 Curții Constituționale.
Curtea, din oficiu în temeiul art. 322 alin. 1 pct. 4.pr.civ. în privința Deciziei nr. 819/03 iulie 2008 Curții Constituționale, invocă excepția tardivității cererii de revizuire, având în vedere că aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial al României din data de 16 iulie 2008 și cererea de revizuire a fost promovată la data de 28 iulie 2009, iar în ce privește Decizia nr. 838/27 mai 2009 Curții Constituționale, constată că cererea de revizuire este promovată în termen legal.
Instanța, cu privire la întreaga cerere de revizuire, în temeiul art. 322 alin.1 teza finală pr.civ. înțelege să invoce excepția inadmisibilității acestei cereri de revizuire, având în vedere că nu evocă fondul cauzei.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepțiilor invocate.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 572 din 17 martie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL SĂLAJ, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții și -, împotriva pârâților TRIBUNALUL SĂLAJ, CURTEA DE APEL CLUJ, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR pârâții fiind obligați să plătească reclamanților drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15% începând cu luna octombrie 2004 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, precum și pentru viitor, actualizate la data plății efective.
Pârâții au fost obligați să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să aloce fondurile necesare plății acestor sume.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că potrivit art. unic pct. 1 din Legea nr. 444/2006 pentru aprobarea nr.OG 19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul sau avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță beneficiază de un spor lunar de 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază, cu încadrarea în limitele bugetare aprobate.
Conform art. 15 din nr.OG 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici s-a prevăzut că sporul de confidențialitate în cuantum de până la 15% se acordă atât categoriilor de funcționari publici prevăzute în Legea nr. 444/2006 cât și funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15% din salariul de bază, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației prezidențiale, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministerului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Prin art. 20 alin. 3 din Legea nr. 656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, modificată prin Legea nr. 405/2002 s-a acordat sporul de confidențialitate de până la 15% membrilor plenului și altor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării banilor.
Aceste acte normative enumerate mai sus prevăd acordarea unui spor de confidențialitate către o serie de categorii de personal, excluzând fără nici un temei magistrații, care de asemenea au ca obligație profesională păstrarea confidențialității.
Astfel, conform art. 15 alin. 1 și 2 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/24 august 2005 pentru aprobarea Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, judecătorii și procurorii au obligația de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informațiile pe care le-au obținut în această calitate. În cazul în care, potrivit legii, lucrările au un caracter confidențial, judecătorii și procurorii sunt obligați să păstreze materialele respective în incinta instanței sau a parchetului și să nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege și regulament.
Conform art. 99 lit. d din Legea nr. 303/2004, republicată, privind statutul judecătorilor și procurorilor, constituie abateri disciplinare nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest statut.
Aceste prevederi se aplică și asistenților judiciari deoarece conform art. 111 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 "Dispozițiile legale privind obligațiile, interdicțiile și incompatibilitățile judecătorilor și procurorilor se aplică și asistenților judiciari", iar conform art.113 alin. (1) din aceeași lege " judiciari li se aplică dispozițiile legale privind abaterile și sancțiunile disciplinare, precum și motivele de eliberare din funcție prevăzute de lege pentru judecători și procurori".
Pentru prezența unei fapte de discriminare trebuie să existe două situații comparabile la care tratamentul aplicat să fie diferit. Tratamentul diferențiat trebuie să urmărească sau să aibă ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii folosinței sau exercitării în condiții de egalitate a drepturilor omului și a libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Rezultă deci că judecătorii militari și membrii Consiliului Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării beneficiază de un spor de confidențialitate de 15%, în timp de judecătorii civili, care controlează inclusiv actele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării nu beneficiază de un astfel de spor, deși nerespectarea confidențialității lucrărilor reprezintă o abatere disciplinară.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții TRIBUNALUL SĂLAJ, CURTEA DE APEL CLUJ ȘI MINISTERUL JUSTIȚIEI.
Prin decizia civilă nr. 1449/R din 9 iunie 2009, Curtea de APEL CLUJa respins ca nefondate recursurile, menținând sentința Tribunalului Sălaj, reținând că prin Decizia nr. XLVI din 2008 pronunțată în Dosarul nr. 27/2008 de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din codul deontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din codul deontologic al acestora, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar.
Dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul recursului în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, potrivit art. 329 alin. 3 teza II Cod procedură civilă.
Conform art. 15 alin. 1 și 2 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/24 august 2005 pentru aprobarea Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, judecătorii și procurorii au obligația de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informațiile pe care le-au obținut în această calitate. În cazul în care, potrivit legii, lucrările au un caracter confidențial, judecătorii și procurorii sunt obligați să păstreze materialele respective în incinta instanței sau a parchetului și să nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege și regulament.
Conform art. 99 lit. d din Legea nr. 303/2004, republicată, privind statutul judecătorilor și procurorilor, constituie abateri disciplinare nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest statut.
Aceste prevederi se aplică și asistenților judiciari deoarece potrivit art. 111 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 "Dispozițiile legale privind obligațiile, interdicțiile și incompatibilitățile judecătorilor și procurorilor se aplică și asistenților judiciari", iar conform art.113 alin. (1) din aceeași lege " judiciari li se aplică dispozițiile legale privind abaterile și sancțiunile disciplinare, precum și motivele de eliberare din funcție prevăzute de lege pentru judecători și procurori".
Împotriva acestei decizii pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților cetățenești a formulat cerere de revizuire, solicitând admiterea acesteia și modificarea deciziei civile nr.1449/R/2009 pronunțată de Curtea de APEL CLUJ.
În motivarea cererii a arătat că atât soluția pronunțată în fond cât și cea în recurs au ca suport probator nr.OG137/2000. Invederează că prin decizia nr.819/3.07.2008, publicată în Of. al României din data de 16.07.2008, Curtea Constituțională a statuat în sensul că reglementarea prin lege sau printr-un alt act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrului legal stabilit prin nr.OG137/2000 privind prevenire ași sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare. În acest sens, Curtea Constituțională a constatat că prevederile art. 1, 2 alin. 3 și ale art. 27 alin. 1 din nr.OG 137 sunt neconstituționale.
Prin Decizia nr. 838/27.05.2009, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească și Parlamentul și Guvernul României, reținând că în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 126 alin. 3 din Constituție, Înalta Curte de Casație și Justiție are competența de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de art. 1 alin. 4 din Constituția României. nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora.
Intimații și, prin note scrise de la 13, invocă excepția prescripției dreptului revizuientului la acțiune.
Analizând decizia atacată, prin prisma motivelor de revizuire invocate, instanța reține că cererea este inadmisibilă.
Potrivit art. 322 Cod procedură civilă "Revizuirea unei hotărâri rămase definitiva în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri:.". Din formularea textului legal, rezultă că enumerarea categoriilor de hotărâri ce pot fi atacate este limitativă iar nu exemplificativă.
Prin urmare nu este admisibilă formularea unei cereri de revizuire decât cu privire la hotărârile judecătorești expres și limitativ de art. 322 Cod procedură civilă, deoarece în alt fel s-ar ajunge să se încalce principiul legalității căii de atac, în sensul că orice cale de atac poate fi exercitată doar dacă este prevăzută de lege și în condițiile prevăzute de aceasta.
Cum în speță hotărârea atacată este dată de o instanță de recurs dar nu evocă fondul, dat fiind că recursul a fost respins, reiese că o astfel de hotărâre nu este supusă căii de atac a revizuirii.
În temeiul prevederilor art. 323 și urm. Cod procedură civilă, curtea urmează să respingă ca nefondată cererea de revizuire formulată de revizuientul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR în contradictoriu cu intimații - și, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S, CURTEA DE APEL CLUJ și TRIBUNALUL SĂLAJ, având ca obiect decizia civilă nr. 1449/R/ din 09.06.2009 a Curții de APEL CLUJ pronunțată în dosar nr-, pe care o va menține.
Curtea, din oficiu în temeiul art. 322 alin. 1 pct. 4.pr.civ. în privința Deciziei nr. 819/03 iulie 2008 Curții Constituționale, a invocat și excepția tardivității cererii de revizuire, având în vedere că aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial al României din data de 16 iulie 2008 și cererea de revizuire a fost promovată la data de 28 iulie 2009, dar având în vedere că întreaga cerere este inadmisibilă, potrivit celor de mai sus, constată că examinarea acestei excepții este inutilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de revizuientul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR în contradictoriu cu intimații - și, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S, CURTEA DE APEL CLUJ și TRIBUNALUL SĂLAJ, având ca obiect decizia civilă nr. 1449/R/ din 09.06.2009 a Curții de APEL CLUJ pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Carmen Maria Conț, Ioan Daniel Chiș
--- - --- - -- -
GREFIER
-
de, dactilografiat de Sz.
În 8 ex. la data de 05.11.2009
Judecători recurs -, - Curtea de APEL CLUJ
Președinte:Carmen Maria ConțJudecători:Carmen Maria Conț, Ioan Daniel Chiș
