Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2225/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2225/R/2009
Ședința publică din data de 27 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTOR 2: Sergiu Diaconescu
JUDECĂTOR 3: Daniela Griga
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții CURTEA DE APEL CLUJ, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C împotriva sentinței civile nr. 1164 din 4 mai 2009, pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr-, privind și pe reclamanții intimați -, -, --, -, -, -, -, -, --, --, -, -, - și pe pârâtul intimat TRIBUNALUL CLUJ, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este realizată.
Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate părților și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța constatând cauza în stare de judecată o reține în vederea pronunțării.
CURTEA
La data de 04.05.2009, s-a pronunțat sentința civilă nr. 1164/2009, în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, prin care a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamați, reprezentați procesual prin, împotriva pârâților Curtea de APEL CLUJ, Tribunalul Cluj, Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice, și, în consecință, pârâții de rd. l și 2 în solidar, au fost obligați la plata actualizată în raport cu indicele de inflație în favoarea reclamanților, a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, calculat la indemnizația brută de încadrare, astfel: începând cu data de 15.04.2008 pentru reclamanții, -, -, -, -, --, --, -, -, -, începând cu data de 01.07.2008 pentru reclamantul, începând cu data de 01.08.2008 pentru reclamanții, începând cu data de 15.07.2008 pentru reclamanții - si, începând cu data de 14.04.2008 pentru reclamantul, începând cu 01.03.2008 pentru reclamanta, începând cu data de 01.09.2008 pentru reclamantul până la zi, precum și să acorde lunar acest spor în continuare.
Tribunalul Cluj și Curtea de APEL CLUJ au fost obligați la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantului.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat să pună la dispoziția pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților fondurile necesare plății sumelor de încasat cu acest titlu.
S-a reținut că, la data de 13.04.2009, reclamanții au formulat cerere de obligarea pârâților la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% începând cu anul 2008 până la zi, precum și pentru viitor, cu dobânda legală și efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă.
Reclamanții au arătat că sunt judecători, respectiv fac parte din personalul auxiliar din cadrul Judecătoriei Gherla si că au acest drept în baza art. 47 din Legea nr. 50/1996, si că li s-a recunoscut acest drept printr-o hotărâre judecătorească pronunțată la 15.04.2008 pentru o parte dintre ei.
Prin întâmpinarea depusă, Ministerul Justiției invocat excepția de litispendență, întrucât reclamanții au un alt dosar înregistrat pe rolul Curții de APEL CLUJ cu nr-. Această excepție s-a respins, întrucât în acest de-al doilea dosar, reclamanții au renunțat la cererea de chemare în judecată.
Pe fondul acțiunii, Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că personalul auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești beneficiază de o nouă lege de salarizare, nr.OG 8/24.01.2007 care abrogă Legea nr. 50/1996, în care exista sporul de risc de 50%.
Această apărare a ministerului a fost înlăturată de către prima instanță, pe de o parte, pe motiv că, prin Decizia nr. 21/10.03.2008, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite a considerat că acest spor nu a fost abrogat, pe de altă parte, pentru că însuși Ministerul Justiției a emis Ordin de punere în executare hotărârilor care consacră existența acestui spor ulterior intrării în vigoare a noii legi de salarizare a personalului auxiliar, recunoscând astfel existența acestui drept.
La rândul său, Ministerul Finanțelor Publice a invocat lipsa calității procesuale pasive, pe motiv că nu are competență în alocarea sumelor cuvenite reclamanților. Această excepție a fost respinsă, întrucât din Legea nr. 500/2002 rezultă calitatea acestui minister în fundamentarea bugetului de stat și gestionarea acestora.
Prin urmare, acțiunea, fiind fondată, a fost admisă, în baza art. 284 și art. 248 din Codul Muncii. Data acordării drepturilor pentru reclamanți este 15.04.2008, cu excepția celor încadrați ulterior pentru care acțiunea se va admite de la data numiri în funcție.
În termen legal, au formulat recurs pârâții Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL CLUJ.
1.Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a arătat că nu se poate reține că are calitate procesuală activă în cauza dedusă judecății, prin prisma faptului că prin Legea finanțelor publice nr. 500/2002, se reglementează constituirea fondurilor publice si prevederea cheltuielilor bugetare cu destinație precisa. Rolul esențial in procesul bugetar si in execuția de casa bugetara revine Guvernului si respectiv Parlamentului. Potrivit art.17 alin.1 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Parlamentul este acela care adopta legile bugetare anuale si legile de rectificare elaborate de Guvern.
"Rolul Guvernului", la art.18 din Legea sus menționata, stabilește ca acesta asigura elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale si transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului, precum si supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectifica re bugetara anuala si a contului general anual de execuție.
Consideră recurentul că întrucât nu are calitatea de ordonator de credite, iar rectificarea bugetara nu se poate efectua decât in baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, acesta este în imposibilitate de a modifica sau a elabora un proiect al bugetului de stat în lipsa proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite precum si în lipsa aprobării de către Guvern si a adoptării de către Parlament a proiectelor bugetare.
2.Prin recursul declarat de Ministerul Justiției și Libertăților s- subliniat că art. 47 din Legea nr. 50/1996, prevedea sporul de 50% din salariul de bază brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică pentru personalul auxiliar de specialitate. Acest text de lege a fost abrogat prin art. 42 din OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996.
Consideră că pretențiile reclamanților sunt nefondate din perspectiva faptului că din februarie 2007, intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, OG nr.8/24.01.2007 prin care se abrogă Legea nr.50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, astfel că, sporul de 50% nu mai subzistă începând cu februarie 2007.
În drept, cererea de recurs se întemeiază pe dispozițiile art. 299, 304 pct. 9 și art. 312. proc. civ.
3.RecurentaCurtea de APEL CLUJapreciază că hotărârea instanței este nelegală, întrucât operează autoritatea de lucru judecat în raport de pârâții, și, drepturile solicitate fiind recunoscute prin sentința civilă nr. 1122/27.04.2009 a Tribunalului Cluj.
Trecând la soluționarea recursurilor prin prisma motivelor invocate, Curtea a avut în vedere următoarele:
Referitor la excepția puterii de lucru judecat, se reține că potrivit art. 166 Cod de procedură civilă această excepție poate invocată chiar și în fața instanței de recurs, admiterea acesteia fiind condiționată de întrunirea elementelor prevăzute de art. 1201 Cod civil, respectiv identitate de părți, obiect și cauza.
Pornind de la elementele menționate, Curtea constată că acestea se identifică în raport de sentința civilă nr. 1122/27.04.2009 a Tribunalului Cluj ( 8 dosar recurs), cauză în care s-a admis acțiunea reclamanților, și și a altor persoane privind acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, începând cu data de 16.04.2008 și până la zi și în continuare.
Se apreciază că prima instanță a soluționat corect excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, în condițiile în care pârâtul nu a fost chemat în judecată pe considerentul existenței unui raport de muncă cu reclamanții, ci pentru ca în virtutea obligației ce îi revine de a aproba bugetul, să pună la dispoziția angajatorilor sau să prevadă în buget sumele necesare pentru ca angajatorul să poată plăti drepturile salariale.
De fapt, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului, prin pregătirea proiectelor de legi bugetare anuale ale legilor de rectificare, iar în acest context și pentru ca pretențiile reclamantei să poată fi valorificate, în raport de pârâții care nu dispun de fonduri decât după alocarea lor de către pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, este necesar ca acesta să ia act de admiterea acțiunii și astfel să aloce fondurile necesare îndestulării creanțelor pe care reclamanta le are asupra pârâților, aceasta fiind de fapt singura modalitate de a valorifica un drept de creanță asupra unor instituții publice, cum sunt în speță pârâții.
Cu referire la fondul cauzei, se reține că prin decizia nr.XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit cu caracter obligatoriu, conform art. 329 alin. (3) Cod procedură civilă că "judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001".
Curtea apreciază că motivul de recurs referitor la abrogarea dispozițiilor legale ce reglementau dreptul salarial pretins, contravin Deciziei nr. XXI din 10.03.2008, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, în cadrul unui recurs în interesul legii, astfel că din această perspectivă acesta apare ca neîntemeiat.
Pe baza considerentelor expuse, Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. 1.pr.civ. coroborate cu art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă va admite recursul pârâtei Curtea de APEL CLUJ, respectiv va admite în parte recursul celorlalți doi pârâți și va modifica în parte sentința, în sensul că va respinge ca inadmisibilă acțiunea reclamanților, și.
Se reține că deși pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice nu au criticat hotărârea din perspectiva autorității de lucru judecat, aspect invocat exclusiv de către recurenta Curtea de APEL CLUJ, admiterea în parte a recursurilor exercitate de către aceștia este justificată de faptul că obligația pârâților de plată a drepturilor bănești, solicitate prin acțiune, este o obligație solidară.
Astfel, conform art.295 din Codul Muncii, raportul juridic dedus judecății este guvernat de prevederile Codului muncii, completate cu cele ale legislației civile.
În acest sens, Codul civil reglementează solidaritatea pasivă între debitori (art.1039 Cod civil), completând prevederile Codului muncii. Este de remarcat că în materia dreptului muncii, ori de câte ori în plata drepturilor bănești sunt implicate mai multe unități, regula este că acestea răspund solidar.
În consecință, doctrina juridică recentă de dreptul muncii a concluzionat că solidaritatea în domeniul plății drepturilor bănești este regula, iar în baza art.295 din Codul Muncii raportat la art.1039 Cod civil, aceasta urmează regulile de drept comun civil. Or, solidaritatea pasivă poate fi și solidaritate legală, potrivit art.1041 cod civil (, "Teoria generală a obligațiilor", 1998, p. 385 - 392).
Raportat la aspectele menționate, Curtea reține incidența art. 47 Cod de procedură civilă privind coparticiparea procesuală, apreciind că efectele hotărârii judecătorești se întind și asupra celor doi pârâți (art. 48 Cod de procedură civilă), astfel că se justifică admiterea în parte și a recursurilor exercitate de către aceștia.
Constatând că hotărârea primei instanțe cu privire la ceilalți reclamanți este una legală și temeinică o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta CURTEA DE APEL CLUJ și admite în parte recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C împotriva sentinței civile nr. 1164 din 04.05.2009 a Tribunalului Cluj pronunțate în dosar nr-, pe care o modifică în parte în sensul respingerii ca inadmisibile a acțiunii reclamanților, și în temeiul excepției de lucru judecat.
Menține celelalte dispoziții.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 27 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.DG/dact.MM
35 ex./23.11.2009
Jud.fond: /
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Sergiu Diaconescu, Daniela Griga
