Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2410/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2410/R/2008
Ședința publică din data de 10 decembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu
JUDECĂTORI: Sergiu Diaconescu, Laura Dima Ioan Daniel
- -
GREFIER:
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de pârâții DE STAT "TRANSILVANIA" C-N și CONSILIUL JUDEȚEAN C împotriva sentinței civile nr. 1011 din 2 iulie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamantul SINDICATUL CORULUI DE STAT TRANSILVANIA C-N, având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul reclamantului intimat - avocat, reprezentantul Consiliului Județean C, consilier juridic, lipsă fiind reprezentantul pârâtei intimate de Stat "Transilvania" C-
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin serviciul de registratură al instanței, la data de 17.11.2008, pârâtul Consiliul Județean Cad epus răspuns la notele scrise depuse de reclamant.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul pârâtului Consiliul Județean C solicită admiterea recursului conform nr.OG 21/2007, arătând că sursele de finanțare sunt venituri proprii, iar subvențiile de la bugetul de stat, de la bugetele locale ori din alte surse sunt pentru completarea veniturilor proprii. Consiliul Județean a acordat și continuă să acorde subvenții însă plata sporurilor nu revine acestuia. Totodată, solicită și admiterea recursului formulat de pârâta de Stat "Transilvania" C-
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursurilor, arătând că ambele recursuri vizează casarea cu trimitere spre rejudecare, recurentele nesolicitând modificarea sentinței instanței de fond. Fără cheltuieli de judecată.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1011 din 02.06.2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- și completată ulterior în baza procedurii prevăzute de art.2811și art.2822pr.civ. prin sentința civilă nr.1716 din 29.09.2008, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul SINDICATUL CORULUI DE STAT TRANSILVANIA CNî mpotriva pârâților CONSILIUL JUDETEAN C și DE STAT TRANSILVANIA C și, în consecință, au fost obligați pârâții să plătească membrilor sindicatului reclamant contravaloarea sporului de fidelitate în cuantum de 15% din salariul de bază și a sporului de suprasolicitare neuropsihică de 5% din salariul de bază pentru fiecare treaptă sau gradație profesională deținută începând cu 01.02.2006 și până la rămânerea irevocabilă a sentinței.
Au fost obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamanților în cuantum de 3046 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că embrii de sindicat reprezentați de reclamant sunt angajații pârâtei de II și fac parte din personalul angajat în ramura cultură și cărora li se aplică prevederile Contractului Colectiv de Muncă nr. 197 din 8 Februarie 2006 - unic la nivel de ramură cultură pentru anii 2006-2008, publicat în Monitorul Oficial, Partea V, nr. 5 din 4 aprilie 2006.
ontractul colectiv de muncă s-a încheiat între salariații reprezentați prin Uniunea Sindicală din Cultură (), constituită din Federația Sindicatelor Artiștilor Interpreți din România (), Federația Sindicatelor din Bibliotecile din România () și Uniunea Sindicatelor din Instituțiile de () și patronatul reprezentat prin Ministerul Culturii și cultelor ().
Potrivit art. 1 și 2 din respectivul contract, ărțile p. contractante recunosc și acceptă pe deplin că sunt egale și libere în negocierea contractului colectiv de muncă unic la nivel de ramură și se obligă sa respecte în totalitate prevederile acestuia, iar prevederile contractului colectiv de muncă se aplică în instituțiile de cultură, indiferent de forma de organizare, de subordonare și de caracterul activității.
Instanța reține din analiza respectivului ontract colectiv de muncă, că potrivit art. 44, alin. 2, salariul cuprinde salariul de bază, adaosurile și sporurile la acesta, indexările ulterioare și alte drepturi de natură salarială, în limitele și în condițiile legii. La art. 45 lit. f se prevede că personalul cu o vechime neîntreruptă de 10 ani în oricare dintre instituțiile de cultură beneficiază de un spor de fidelitate de 15% din salariul de bază, care face parte din acesta, conform prevederilor legale, iar la lit. g se prevede că personalul salariat beneficiază, pentru suprasolicitare neuropsihică, de un spor de 5% din salariul de bază, care face parte din acesta, pentru fiecare treaptă/gradație profesională deținută, conform prevederilor legale.
Din aceste prevederi legale instanța a constatat că reclamanții, ca angajați în instituțiile de cultură, sunt îndreptățiți să li se plătească respectivele sporuri începând chiar de la data intrării în vigoare a contractului colectiv, astfel că instanța a admis acțiunea.
Potrivit prevederilor art. 274.pr.civ. fiind în culpă procesuală, instanța a obligat în solidar pârâtele la plata sumei de 3046 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând in onorariul avocatului dovedite cu chitanțele de la fila 75-77 dosar fond.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs ambele părți.
Prin recursul declarat de pârâta de Stat "Transilvania " C-N s-a solicitat casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
În motivarea recursului s-au invocat dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ. susținută de imposibilitatea acordării unor drepturi nerecunoscute de lege, chiar dacă sunt prevăzute de un contract colectiv de muncă, precum și dispozițiile art.304 pct.7 pr.civ. constând în necuprinderea motivelor pe care se sprijină hotărârea.
În fine s-a apreciat că suma acordată cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv 12800 lei nu reflectă cheltuielile reale, fiind rezultatul unei erori materiale.
Prin recursul declarat de pârâtul Consiliul Județean C s-a solicitat casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
În motivarea recursului s-au invocat prevederile art.304 pct.5 pr.civ. atrase de nepunerea în discuția părților a nulității absolute parțiale a Contractului Colectiv de Muncă unic la nivel de ramură-cultură pentru anii 2006-2008 (art.45 alin.1 lit. f și g), ceea ce, în opinia recurentei, încalcă principiul contradictorialității.
S-au invocat dispozițiile art.304 pct.7 pr.civ. apreciindu-se că hotărârea nu este motivată, precum și dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ. în sensul neprevederii de către lege a drepturilor salariale pretinse.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel va admite recursurile pentru următoarele considerente:
Motivele comune de recurs referitoare la nemotivarea hotărârii (art.304 pct.7 pr.civ.) nu sunt întemeiate având în vedere că soluția de admitere a acțiunii se bazează, după cum rezultă în mod clar din considerentele hotărârii, pe dispozițiile art.45 lit. f și g din Contractul Colectiv de Muncă nr.197/2006. De asemenea, motivul referitor la încălcarea principiului contradictorialității nu subzistă deoarece reclamantul și-a exprimat în scris poziția asupra excepției invocate (Sindicatul prin notele de ședință de la 58-611 comunicate pârâtei), iar părțile au avut posibilitatea să se refere la nulitatea invocată cu ocazia dezbaterii pe fond, ceea ce asigură respectarea deplină a principiului contradictorialității.
Cu toate acestea, motivul prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. este întemeiat.
Prin acțiunea formulată s-a solicitat obligarea pârâților de Stat "Transilvania" C-N și Consiliul Județean C la plata unor drepturi salariale reprezentând spor de fidelitate și spor de suprasolicitare neuropsihică.
Temeiul acțiunii îl reprezintă Contractul Colectiv de Muncă pe ramură - cultură, încheiat de sindicatele reprezentative și Ministerul Culturii și Cultelor, publicat în Of. partea a V-a nr. 5/4 aprilie 2006, anume art. 44 și următoarele din capitolul IV al contractului respectiv, unde este reglementată salarizarea și alte drepturi salariale.
Potrivit art. 44 alin. 1, anterior indicat, pentru munca prestată în condițiile prevăzute de contractul individual de muncă, fiecare salariat are dreptul la un salariu în bani, convenit la încheierea contractului individual de muncă, indiferent de natura instituției în care își desfășoară activitatea.
Conform alin. 2 al aceluiași articol, salariul cuprinde salariul de bază, adaosurile, sporurile, indexările ulterioare și alte drepturi de natură salarială, în limitele și în condițiile legii.
În legătură cu sporurile, art. 45 din CCM arată că acestea se acordă, în condițiile legii și sunt cele enumerate sub literele a-
Între aceste sporuri, la litera f se regăsește sporul de fidelitate de 15% pentru personalul cu o vechime neîntreruptă de 10 ani în oricare dintre instituțiile de cultură, conform prevederilor legale, iar la lit. g se prevede un spor de 5% din salariul de bază, care face parte din acesta pentru fiecare treaptă/gradație profesională deținută conform prevederilor legale.
Dispozițiile contractului colectiv de muncă la nivel de ramură de cultură, în principiu nu sunt lovite de nulitate, apărarea formulată de pârâtă în acest sens fiind nefondată.
Astfel, este adevărat că, în conformitate cu art. 24 alin. 1 din Legea nr. 130/1996, clauzele cuprinse în contractele colective de muncă negociate cu încălcarea prevederilor art. 8 sunt lovite de nulitate, iar conform art. 12 din aceeași lege contractele colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare dar nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
Dar, așa cum rezultă din partea introductivă a CCM pe ramură cultură, acesta a fost încheiat de mai multe federații sindicale cu patronatul (Ministerul Culturii și Cultelor), ce cuprind membrii cu diverse activități, printre care pot fi categorii care, în prezent, sau pe viitor (în intervalul pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă) să aibă reglementate, prin legi generale, unul sau mai multe din sporurile cuprinse în art. 45.
Așadar, deși contractul colectiv de muncă pe ramura cultură (pe anii 2006-2008) nu este nul (în principiu) el nu constituie temei legal pentru drepturile solicitate de către reclamantul Sindicatul Studii din cadrul Române, în numele membrilor săi.
Aceasta întrucât, nu există nici o dispoziție legală în vigoare la data formulării acțiunii care să stabilească în favoarea categoriei sociale din care fac parte membri sindicatului reclamant drept la sporul de fidelitate și respectiv de suprasolicitare neuropsihică.
În lipsa unor asemenea dispoziții, aplicarea art. 45 din CCM nu este posibilă, întrucât, acest contract cadru prevede pentru bugetari, existența unor legi speciale de salarizare, care să reglementeze drepturile solicitate.
În același sens a fost reglementată salarizarea și prin art. 157 din Codul muncii, care prevede în alin. 2, că, sistemul de salarizare pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice, finanțate integral sau majoritar de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.
Dispozițiile art. 151din OG nr. 21/2007 astfel cum au fost introduse prin Legea nr. 353/2007 intră în vigoare abia la data de 01 septembrie 2008, potrivit art. II din Legea nr. 353/2007, prin urmare un astfel de temei legal, care nu a fost pus în discuție la fondul cauzei, va putea fi invocat doar pentru o perioadă ulterioară acestei date, cu respectarea principiului dublului grad de jurisdicție și fără schimbarea cauzei juridice a acțiunii în recurs.
Față de argumentele mai sus reținute se constată că acțiunea reclamanților este lipsită de temei legal, iar sentința prin care a fost admisă, este netemeinică, privită prin prisma art. 304 pct. 9.proc.civ.
Recursul pârâților va fi prin urmare admis, în temeiul art. 312 alin. 1 și 3.proc.civ. și urmează a se modifica sentința în sensul respingerii ca nefondate în întregime a acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții DE STAT "TRANSILVANIA" C-N și CONSILIUL JUDEȚEAN împotriva sentinței civile nr. 1011 din 02.06.2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în întregime în sensul că respinge ca nefondată acțiunea Sindicatul Corului de Stat Transilvania C-N împotriva pârâților de Stat "Transilvania" C-N și Consiliul Județean
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 decembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Sergiu Diaconescu, Laura Dima Ioan Daniel
- - - - ---
GREFIER
Red./
3 ex./13.01.2009
Președinte:Sergiu DiaconescuJudecători:Sergiu Diaconescu, Laura Dima Ioan Daniel