Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 246/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 246/R-CM
Ședința publică din 18 Martie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Simona Păștin JUDECĂTOR 2: Paulina Ghimișliu
Judecător - -
Judecător - -
Grefier - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, împotriva sentinței civile nr.755/CM din 14 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic a pentru intimatul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice A, în baza delegației depusă la dosar, lipsind recurentul-pârât MINISTERUL PUBLIC -Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, intimații-reclamanți, intimații-pârâți Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș și intimatul-intervenient Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care se constată că nu sunt cereri prealabile acordării cuvântului asupra recursului.
Consilier juridic a pentru intimatul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice A depune la dosar delegației de reprezentare.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Consilier juridic având cuvântul pentru intimatul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice A, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de prima instanță ca legală și temeinică, considerând că în mod corect a fost respinsă acțiunea față de instituția pe care o reprezintă.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 25.04.2007, pe rolul Tribunalului Argeș, reclamantele, -, - -, au chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, Ministerul Economiei și Finanțelor și Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligați să facă o corectă aplicare a Legii nr.567/2004, în sensul stabilirii drepturilor salariale conform acestui act normativ pentru perioada 01.01.2005-31.12.2006.
În motivarea acțiunii se arată că reclamantele au funcționat în calitate de grefieri dactilografi la parchetele din circumscripția pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI.
În aplicarea Legii nr.567/2004, parchetul menționat a emis decizia nr.25/03.06.2005, prin care reclamantele au fost trecute din funcția de grefier dactilograf în cea de grefier, dar cu menținerea salariilor de încadrare avute.
În acest fel, reclamantele apreciază că au fost lipsite de diferențe de drepturi salariale, respectiv de 0,500 din coeficientul de multiplicare la care ar fi fost îndreptățite potrivit legii.
Această situație s-a menținut până la apariția nr.OG8/2007, când salarizarea a fost stabilită la nivelul funcției de grefier.
Reclamantele au mai solicitat și actualizarea cu indicele de inflație a drepturilor salariale cuvenite.
Prin întâmpinare, pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a formulat următoarele apărări:
A invocat mai întâi excepția necompetenței materiale a instanței, arătând că cererile întemeiate pe dispozițiile nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare, se formulează potrivit dreptului comun, prin urmare se adresează judecătoriei. A făcut referire la dispozițiile art.27 alin.1 din ordonanță.
Pe de altă parte, a susținut că acțiunea este inadmisibilă întrucât în cauză nu sunt aplicabile prevederile art.2 alin.2 din nr.OG137/2000.
Potrivit art.91 alin.2 din Legea nr.567/2004, grefierii dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefieri urmează să fie salarizați corespunzător legii speciale de salarizare.
Această lege a fost adoptată prin nr.OG8/2007.
Nu se pune problema discriminării pe vreunul dintre criteriile reglementate de textul de lege menționat.
Nu se poate aplica principiul "la muncă egală, salarizare egală" atât timp cât cele două categorii profesionale de grefieri dactilografi și grefieri, deși reunite, nu exercită aceeași muncă.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat în apărare excepția lipsei calității procesuale pasive pe motiv că rolul său constă în elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite și a proiectelor bugetelor locale, cu respectarea procedurii reglementate de dispozițiile art.19-35 din Legea finanțelor publice nr.500/2002.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu este ordonator principal de credite față de reclamante deoarece nu are atribuții în angajarea și salarizarea lor.
A mai invocat excepția de inadmisibilitate a cererii de chemare în garanție.
A arătat că între Ministerul Economiei și Finanțelor și MINISTERUL PUBLIC nu există nicio obligație de garanție, iar simplul fapt că ordonatorul principal de credite nu ar fi acordat reclamantelor drepturile salariale cuvenite nu îi conferă acestuia din urmă nicio garanție legală pentru eventualele sume ce ar trebui plătite.
Conform art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Prin sentința civilă nr.755/CM/14.11.2007, Tribunalul Argeșa admis în parte acțiunea, a obligat pe pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI și Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș să facă aplicarea dispozițiilor Legii nr.567/2004, în sensul salarizării reclamanților conform coeficientului de multiplicare de 4,500 pentru funcția de grefier.
A respins acțiunea față de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Examinând în prealabil, potrivit dispozițiilor art.137 Cod procedură civilă, excepțiile invocate a reținut următoarele:
Competența soluționării litigiilor de muncă derivând din executarea raporturilor de muncă aparține potrivit dispozițiilor art.2 Cod procedură civilă tribunalului.
Având în vedere atribuțiile conferite prin Legea nr.500/2002 Ministerului Economiei și Finanțelor cu privire la elaborarea proiectului bugetului de stat, instanța a apreciat că împotriva acestuia poate fi formulată o cerere de alocare a fondurilor necesare pentru achitarea drepturilor salariale cuvenite angajaților altor ministere.
În ceea ce privește fondul cauzei, din examinarea înscrisurilor depuse la dosar, în temeiul dispozițiilor art.172 Cod procedură civilă, tribunalul a reținut că reclamantele îndeplinesc în prezent funcția de grefier în cadrul parchetelor aflate în subordinea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI.
Prin decizia nr.25 din data de 03.06.2005 emisă de pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, reclamantele au fost încadrate începând cu data de 01.01.2005 în funcția de grefier, conform tabelului anexă la decizia menționată.
La emiterea acestei decizii pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTIa avut în vedere dispozițiile Legii nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, intrate în vigoare la data de 1 ianuarie 2005.
Anterior numirii în funcția de grefier, reclamantele au îndeplinit funcțiile de grefier dactilograf, fiind încadrate potrivit anexei nr.2 a Legii de salarizare nr.50/1996, în vigoare la acel moment.
Conform acestei anexe, grefierului dactilograf i se stabileau drepturile salariale avându-se în vedere coeficientul de multiplicare de 4,000.
Tot conform anexei nr.2 la Legea nr.50/1996, grefierul era salarizat potrivit coeficientului de multiplicare de 4,500.
Potrivit dispozițiilor art.91 alin.2 din Legea nr.567/2004, grefierii dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefieri urmează să fie salarizați corespunzător legii speciale de salarizare.
Începând cu data de 01.01.2005, la care au fost încadrate pe postul de grefier, reclamantelor trebuia să li se stabilească drepturile salariale prin raportare la coeficientul de multiplicare de 4,500, prevăzut de anexa nr.2 la legea de salarizare pentru funcția de grefier.
Dimpotrivă, prin decizia nr.25/03.06.2005, pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTIa dispus încadrarea reclamantelor în funcțiile de grefier, dar cu menținerea salariilor de încadrare avute.
Procedând în felul acesta, pârâtul menționat a creat reclamantelor un prejudiciu constând în diferența dintre coeficientul de multiplicare de 4,500 corespunzător funcției de grefier și cel de 4,000 corespunzător funcției de grefier dactilograf, transpusă în drepturile salariale cuvenite fiecăreia potrivit mecanismului de calcul al salariilor prevăzut de fosta Lege nr.50/1996 cu modificările și completările ulterioare.
De altfel, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, sesizat în cauză, a stabilit că existența distincției între salarii, nu și între atribuțiile și sarcinile de servicii ale grefierilor dactilografi deveniți grefieri, constituie un tratament diferențiat.
Față de cele menționate anterior, tribunalul a considerat că sunt incidente în speță prevederile art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, că în cauză nu există un scop legitim și necesar, respectiv o justificare obiectivă și rezonabilă pentru care reclamantelor le-au fost menținute aceleași drepturi salariale deși funcția pe care o îndeplinesc din 01.01.2005 este cea de grefier.
Față de Ministerul Economiei și Finanțelor s-a reținut în final că nu s-au formulat pretenții în sensul obligării acestuia la stabilirea drepturilor salariale ale reclamantelor conform Legii nr.567/2004.
Împotriva sentinței a declarat recurs, în termen legal, pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, considerând că aceasta este nelegală și netemeinică pentru motivele prevăzute de art.304 pct.3 și pct.9, art.3041Cod procedură civilă.
Primul motiv de recurs este acela potrivit căruia hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței altei instanțe.
Cum reclamantele își întemeiază pretențiile pe prevederile nr.OG137/2000, cu modificările și completările ulterioare, ele pot formula o astfel de cerere potrivit dreptului comun. Textul art.27 alin.1 din nr.OG137/2000 dă în competența judecătoriei cererile de despăgubiri pentru situația creată prin discriminare.
În speță, susține recurentul-pârât, este competentă Judecătoria Pitești.
Al doilea motiv de recurs este acela potrivit căruia hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Art.3 din Legea nr.567/2004, care stabilește componența personalului auxiliar de specialitate, a abrogat dispozițiile cuprinse în anexa 1, cap.3, pct.16 și 17 la Legea nr.50/1996, care reglementau salarizarea grefierilor dactilografi, implicit existența acestei categorii de personal auxiliar de specialitate.
Abrogarea produce efecte juridice numai după adoptarea legii de salarizare a personalului auxiliar de specialitate.
Aceasta rezultă din prevederile art.91 alin.2 din Legea nr.567/2004 potrivit cărora grefierii dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefieri urmează să fie salarizați corespunzător legii speciale de salarizare.
. că odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.567/2004, grefierii dactilografi au fost încadrați ca grefieri, prin transformarea corespunzătoare a posturilor, cu menținerea salariilor de încadrare avute.
Menținerea vechilor salarii până la apariția legii speciale de salarizare - nr.OG8/2007 - nu constituie discriminare în sensul art.2 alin.2 din nr.OG137/2000, modificată și completată.
Mai mult, prevederile criticate au un scop legitim, respectiv combaterea corupției, iar metodele prin care se ajunge la realizarea acestui scop, respectiv acordarea unui astfel de spor, sunt adecvate și necesare.
Nu se regăsește în speță niciunul dintre criteriile de discriminare enumerate de dispozițiile art.2 din nr.OG137/2000 și art.154 alin.3 Codul muncii.
Curtea Constituțională a constatat în jurisprudența sa că prin lege pot fi instituite tratamente juridice diferite, în raport cu natura deosebită a raporturilor reglementate. Iar principiul egalității nu . uniformitate. Astfel, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit.
Recursul nu este fondat.
Tribunalul a fost sesizat cu o cerere având ca obiect plata drepturilor salariale decurgând din executarea raporturilor de muncă ale celor care compun categoria personalului auxiliar de specialitate al parchetelor de pe lângă instanțelor judecătorești, cererea fiind întemeiată pe normele legale care combat și sancționează discriminarea.
Pornind de la acest temei de drept și de la natura litigiului - conflict de drepturi sau litigiu de muncă - instanța de fond a soluționat cererea cu respectarea normelor care reglementează competența materială.
Aceasta deoarece art.27 alin.1 din nr.OG137/2000, modificată și completată, trimite la dreptul comun aplicabil în speță atunci când stabilește cum poate fi sesizată instanța.
Or, în speța constituind conflict de drepturi, dreptul comun este dreptul muncii, iar potrivit dispozițiilor art.2 alin.1 lit.c) Cod procedură civilă, conflictele de muncă se soluționează în primă instanță de tribunal.
În ceea ce privește al doilea motiv de recurs, trebuie observat că prin argumentele formulate se invocă inexistența situației de comparabilitate dintre grefierii dactilografi și grefieri, precum și inexistența criteriului de discriminare dintre cele enumerate expres de lege, ceea ce nu permite a se reține tratamentul discriminatoriu.
Prin acțiune, reclamantele au solicitat obligarea pârâților având atribuții în angajare și salarizare la stabilirea drepturilor salariale corespunzătoare funcției pe care au fost încadrate la data intrării în vigoare a Legii nr.567/2004, respectiv corespunzătoare funcției de grefier.
Cum în speță este vorba de aceeași funcție - funcția de grefier pe care reclamantele au fost încadrate prin lege din data de 01.01.2005, independent de natura muncii prestate efectiv, reclamantele au dreptul la salarizare stabilită în raport cu nivelul parchetului, cu funcția deținută, acestea fiind principalele criterii de salarizare prevăzute de dispozițiile art.60 pct.(1) din statut.
De la data de 01.01.2005 funcția de grefier dactilograf nu mai este reglementată de lege.
Prin urmare, între reclamante și ceilalți grefieri există comparabilitate, chiar identitate, fiind vorba despre una și aceeași funcție.
Contradicția dintre forma inițială a textului art.91 alin.2 din Legea nr.567/2004, care se referea la menținerea vechilor salarii și art.60 pct.(1) din același act normativ, trebuie lămurită în sensul respectării principiului salarizării după funcții și a principiului nediscriminării consacrat de dispozițiile art.5 Codul muncii, potrivit căruia pentru munca egală sau de valoare egală este interzisă orice discriminare bazată pe criteriile menționate expres sau pe acele criterii care produc efectele unei discriminări directe.
Sesizând inegalitatea nejustificată de tratament, legiuitorul a modificat din ianuarie 2006 textul art.91 alin.(2) din statut astfel: grefierii dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefieri urmează să fie salarizați corespunzător legii de salarizare speciale.
Până la apariția acesteia s-a stabilit în art.60 alin.(5) din statut că rămân aplicabile prevederile referitoare la salarizare aflate în vigoare.
Or, potrivit Legii nr.50/1996, cu modificările și completările ulterioare la care face trimitere textul de lege de mai sus, coeficientul de multiplicare corespunzător funcției de grefier este de 4,500.
-l pe criteriul aparent al prestației concrete, angajatorul a exercitat un tratament discriminatoriu în sensul art.5 alin.(4) Codul muncii și art.2 alin.(2) din nr.OG137/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Nu este dovedit, așa cum corect a reținut tribunalul, scopul legitim pentru aplicarea tratamentului diferențiat.
Combaterea corupției numai față de unii dintre membrii aceleiași categorii profesionale, în cadrul căreia legea nu stabilește subcategorii după atribuții - grefierii - nu este o justificare obiectivă, un scop legitim.
Pentru aceste considerente, Curtea va reține că soluția instanței de fond este rezultatul judicioasei aprecieri a probelor administrate în cauză, a corectei aplicări a dispozițiilor legale incidente, prin urmare că nu sunt îndeplinite condițiile de nelegalitate și netemeinicie reglementate de dispozițiile art.304 pct.3 și 9 și art.3041Cod procedură civilă, astfel că în baza art.312 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, împotriva sentinței civile nr.755/CM din 14 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamantele, pârâții PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL PITEȘTI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEȘ, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin Direcția Generală a Finanțelor Publice și intervenientul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 martie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./17.04.2008
Jud.fond:
Președinte:Nicoleta Simona PăștinJudecători:Nicoleta Simona Păștin, Paulina Ghimișliu
