Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2552/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2552/R/2009
Ședința publică din data 17 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gabriella Purja vicepreședintele instanței
JUDECĂTOR 2: Sergiu Cătălin Boboș
JUDECĂTOR 3: Dana
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 1125 din 27 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, precum și recursul declarat împotriva aceleiași hotărâri de MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, privind și pe reclamantul intimat și pe pârâții intimați CURTEA DE APEL CLUJ și TRIBUNALUL CLUJ, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este realizată.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Verificând actele existente la dosarul cauzei, având în vedere că părțile au solicitat judecata în lipsă a cauzei, Curtea apreciază că aceasta se află în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursurilor declarate:
Prin sentința civilă nr.1125/27 aprilie 2009, Tribunalul Cluja respins excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta Ministerul Justiției și Libertăților.
A admis acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, CURTEA DE APEL CLUJ, TRIBUNALUL CLUJ, pârâții, MINISTERUL JUSTITIEI SI LIBERTATILOR, TRIBUNALUL CLUJ și CURTEA DE APEL CLUJ, fiind obligați în solidar, la plata actualizată în raport cu indicele de inflație, a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, calculat la indemnizația brută de încadrare, începând cu data de 16.04.2008 si până la zi, precum si să acorde lunar acest spor în continuare.
Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj au fost obligați la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantului.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat să pună la dispoziția pârâtului Ministerul Justiției si Libertăților fondurile necesare plății sumelor de încasat cu acest titlu.
Pentru a pronunța această hotărâre s-au reținut următoarele:
Reclamantul are calitate de personal auxiliar de specialitate, având dreptul la sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, în temeiul Legii 50/1996, potrivit Deciziei nr.21/2008 a, obligatorie în temeiul art.329 proc.civ.
Cu privire la autoritatea lucrului judecat, excepția invocată de Ministerul Justiției și Libertăților, având în vedere sentința 889/2008 a Tribunalului Cluj, s-a apreciat că, prin această acțiune s-a solicitat stabilirea dreptului la zi și în continuare, aspecte ce nu au fost soluționate prin sentința atacată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, în cauză operând autoritatea lucrului judecat, întrucât, prin sentința civilă 889/2008 a Tribunalului Cluj capătul de cerere privind plata sporului pentru viitor a fost respins. Admițând acțiunea, prima instanță a nesocotit prevederile art.1201 civil.
Pe de altă parte, acțiunea nu este întemeiată nici pe fond, întrucât în februarie 2007 intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar de specialitate (OG 8/24 ian.2007) pretențiile formulate pentru perioada ulterioară neavând nici un temei juridic. nu a recunoscut dreptul reclamantului la sporul de 50%, ci prin ordinele și circularele emise a procedat la punerea în executare a unor hotărâri judecătorești.
Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Cas olicitat, de asemenea, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, având în vedere lipsa calității procesuale pasive a acestei instituții. Aceasta întrucât, între reclamant și nu există raporturi juridice directe, acest minister având doar atribuțiile prevăzute de Legea 500/2002 privind finanțele publice. Aprobarea bugetului și execuția bugetară sunt de competența Parlamentului, respectiv a Guvernului, nefiind ordonator de credite.
Prima instanță nu a ținut seama nici de faptul că bugetul pentru anul 2009 fost deja adoptat, limita maximă a acestuia neputând fi depășită. S-a solicitat să se aibă în vedere Decizia Curții Constituționale pronunțată la 27 mai 20098 prin care s-a constatat conflictul de natură constituțională între autoritatea judecătorească pe de o parte și Parlamentul și Guvernul României pe de altă parte.
Recursurile nu sunt întemeiate.
În ceea ce privește recursul formulat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților se constată că, în adevăr, prin sentința civilă 889/22 mai 2008 Tribunalul Cluja admis acțiunea reclamantului obligând pe angajator să-i plătească sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică pentru perioada 1 sept.2007 - 15 aprilie 2008, având în vedere refuzul plății sporului respectiv.
Întrucât s-a apreciat că salariul este o obligație cu prestație succesivă, prin sentința respectivă angajatorul fost obligat a plăti doar până la zi sumele restante.
Întrucât sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică nu a fost plătită nici după data de 15 aprilie 2008, reclamantul a înregistrat o nouă acțiune solicitând obligarea pârâților la plata sumelor începând cu data de mai sus (obligație nouă, ajunsă la scadență după prima sentință) dar și pentru viitor, până la încetarea discriminării prin nerespectarea acelui drept.
În ceea ce privește obligarea pârâților la sumele reprezentând sporul neacordat începând cu 15 aprilie 2008 nu se poate susține existența autorității lucrului judecat întrucât, așa cum, s-a arătat mai sus acțiunea are alt obiect decât precedenta, respectivsume ajunse scadente dupăpronunțarea sentinței 889/2008, nefiind așadar îndeplinite toate cerințele art.1201 civil.
Cât privește obligarea la plată pentru viitor a angajatorului, acest capăt de acțiune fiind soluționat în sensul respingerii prin sentința de mai sus,în principius-ar putea susține existența autorității lucrului judecat.
Însă, se constată că acțiunea reclamantului a fost declanșată după ce pârâtul a emis circulara nr.40623 din 9 aprilie 2009, prin care s-a dispus plata sporului de risc și suprasolicitare personalului din sistemul justiției care deține hotărâri judecătorești prin care se recunoaște platapentru viitorsau încontinuare.
În acest caz, se poate aprecia că în cauză s-a demonstrat un nou interes în promovarea acțiunii determinat de refuzul angajatorului de a recunoaște dreptul solicitat pentru viitor, respectiv de a recunoaște acel drept în cazul existenței unei hotărâri cu acest conținut.
Având interes, reclamantul are drept la acțiune de a cere obligarea la plata în continuare a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Admițând acțiunea și pentru acest capăt de cerere instanța nu a făcut altceva decât a preîntâmpinat alte procese ce se puteau declanșa în tot intervalul de la pronunțarea sentinței și până la eventuale modificări ale legislației privind salarizarea în sistemul justiției.
Critica referitoare la netemeinicia sentinței din lipsa dreptului la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică este de asemenea, neîntemeiată, având în vedere decizia 21/2008 a, pronunțată după adoptarea OG8/24 ianuarie 2007. Or în considerentele deciziei nu se face nici o referire la acest act normativ ca fiind de natură a constitui data până la care personalul auxiliar de specialitate are drept la spor de risc și suprasolicitare.
Astfel, așa cum rezultă din dispozitivul sentinței recurate, această instituție a fost obligată să pună la dispoziția pârâtului fondurile necesare plății sumelor stabilite în favoarea reclamantului.
Obligația de mai sus s-a stabilit în virtutea atribuțiilor pe care, le are în construcția și inițiativa legilor bugetare cât și în execuția bugetară, stabilite de Legea 500/2002 și nu reprezintă o obligare a acestui minister la plata din bugetul propriu a sumelor ce se cuvin reclamantului, angajatul unei alte instituții.
Faptul că bugetul anului 2009 fost deja adoptat nu constituie o împrejurare ce poate fi luată în considerare pentru analiza temeiniciei și legalității sentinței, întrucât vizează chestiuni legate de punere în executare a hotărârii.
Cât privește incidența deciziei pronunțate de Curtea Constituțională prin care s-a constatat conflictul de natură constituțională, această critică este neîntemeiată, întrucât însăși Curtea Constituțională, prin decizia 838/27 mai 2009 reținut faptul cădecizia pe care o pronunță în soluționarea conflictului juridic de natură constituțională nu poate produce nici un efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de în exercitarea atribuțiilor consacrate de art.329 proc.civ.
Față de considerentele de mai sus, se constată că recursurile nu sunt întemeiate și sentința pronunțată de tribunal fiind legală și temeinică va fi menținută în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 1125 din 27.04.2009 a Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi 17 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - - -
GREFIER
Red.GP
Dact./7ex.
Președinte:Gabriella PurjaJudecători:Gabriella Purja, Sergiu Cătălin Boboș, Dana
