Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2555/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA

DECIZIE Nr. 2555

Ședința publică de la 25 Aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Doina Vișan

JUDECĂTOR 2: Mihaela Mitrancă

JUDECĂTOR 3: Sorin Pascu

Grefier - -

xxxx

Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții, -, G, -C, -, împotriva sentinței civile nr. 1512/29.11.2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Economiei și Finanțelor, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează că recursul este declarat și motivat în termen legal, iar prin cererea de recurs recurenții reclamanți au solicitat judecarea cauzei în lipsă în baza art.242 alin.2 pr.civ. după care:

Curtea, constatând cauza în stare de judecată a trecut la soluționarea recursului.

CURTEA

Asupra recursului de față;

Prin cererea înregistrată la această instanță la 12.10.2007, reclamanții, G, au chemat în judecată pe pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor B, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța în cauză să fie obligați pârâții la recunoașterea sporului de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu 1 septembrie 2000 la zi actualizate cu indicele de inflație de la data plății, urmând ca sumele să fie calculate printr-o expertiză de specialitate, iar pentru următorii procurori plata să se facă începând cu 1.01.2001 pentru, și, pentru începând cu data de 1.01.2004, pentru începând cu data de 1.08.2005, pentru începând cu 8.12.2005, iar pentru și, începând cu data de 1.05.2006.

Au mai solicitat obligarea pârâților la plata actualizată, în favoarea fiecărui reclamant a sporului de stres în procent de 50%,calculat la salariul brut lunar, începând cu data nașterii dreptului și până la data executării hotărârii judecătorești, și la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă, precum și obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor încasate.

In motivarea acțiunii, au arătat în esență că, potrivit art.47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, iar ulterior, potrivit OG 83/2000 a fost abrogat acest spor.

Susțin reclamanții că sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de care beneficiau magistrații a fost abrogat neconstituțional,cu încălcarea dispozițiilor art. 41 alin 2 și 53 din Constituția României,precum și ale art. 1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, măsura nefiind proporțională cu situația care a determinat-o, aducând atingere înseși existenței dreptului și că stresul reprezintă o stare de conjuncție rezultată din acțiunea agentului stresor și capacitatea de adaptare a organismului. de suprasolicitare este caracteristic persoanelor cu program de lucru prelungit și cu sarcini de mare diversitate, menținute timp îndelungat, activități profesionale excesive; lipsa relaxării; odihnă insuficientă; nerespectarea termenelor limită, toate aceste coordonate fiind specifice și activităților unui magistrat.

Au solicitat judecarea cauzei în lipsă și au depus la dosar copii după SC 1541/22.06.2007 a Tribunalului C-

La termenul din 15.11.2007 s-a luat act că s-a depus la dosar cerere de intervenție în interes propriu din partea intervenientei.

Pârâtul Ministerul Publica formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, motivând în esență că, prevederile art. 47 din Legea 50/1996 a fost abrogat total și expres prin art. 1 pct. 42 din nr.OG 83/2000, astfel fiind abrogată și acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților și personalului auxiliar de specialitate.

A mai arătat că adoptarea OG 83/2000 a avut printre obiective modificarea sistemului de salarizare a personalului din organele autorității judecătorești,prin aducerea acestuia în acord cu prevederile Legii 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică.

Pârâta Ministerul Finanțelor a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii față de această pârâtă, invocând inexistența raporturilor juridice dintre reclamanți și pârâtă, iar pe de altă parte inadmisibilitatea față de prevederile art.1 ale OG nr.22/2002, care prevăd că executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă,

Prin sentința nr.1512/29 12 2007, Tribunalul Mehedinția respins acțiunea formulată de reclamanții, G, împotriva pârâților STATUL ROMÂN - MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, PARCHETUL DE PE LÎNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÎNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA, PARHCETUL DE PE LÎNGĂ TRIBUNALUL MEHEDINȚI, având ca obiect calcul drepturi salariale.

Pentru a pronunța această sentință,prima instanță a reținut următoarele:

Prin acțiunea formulată, reclamanții în calitate de magistrați-procurori la Parchetul de pe lângă Tribunalului Mehedinți și Parchetul de pe lângă Judecătoria Dr.Tr.S au solicitat obligarea pârâților, Ministerul Finanțelor B, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți la plata drepturilor salariale, a sporului de stres, în procent de 50% prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, calculat la indemnizația brută de încadrare, începând cu 1.09.2000 și până la dată executării hotărârii judecătorești

Sporul de stres a fost prevăzut în favoarea magistraților și personalului auxiliar de specialitate prin art.47 din Legea nr.50/1996.

Prin art.1 pct.42 din OG nr.83/2000, s-a abrogat total și expres art.47 din Legea nr.50/1996.

Susținerile reclamanților că acest spor a fost abrogat neconstituțional, nu pot fi primite deoarece abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996, prin OG nr.83/2000, este permisă în raport de dispozițiile exprese ale art.115 din Constituția revizuită, care reglementează competența legislativă delegată Guvernului de a interveni prin ordonanțe simple, în baza unei legi speciale de abilitare, în materii ce nu fac obiectul legilor organice (Legea nr.50/1996) nu face parte din categoria legilor organice, deoarece nu reglementează domeniile rezervate legilor organice și a fost votată în conformitate cu dispozițiile art.76 din Constituția revizuită "cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră".

Pe de altă parte, Curtea Constituțională a decis că "drepturile salariale suplimentare, cum sunt primele, sporurile sau adaosurile prevăzute în actele normative, nu constituie drepturi fundamentale consacrate de Constituție, care nu ar mai putea fi modificate sau chiar anulate".

De asemenea, a constatat că diferențierea indemnizațiilor și a salariilor de bază pentru demnitari și alți salariați din sectorul bugetar este opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de importanța și complexitatea diferitelor funcții.

Legiuitorul este deci în drept, să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal, cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula.

Mai mult decât atât reclamanții au solicitat plata drepturilor salariale începând cu data de 1.09.2000 iar pentru perioada 1 septembrie 2000 - octombrie 2004 acțiunea este prescrisă în raport de dispoz. art. 3 și 7 Decreul 167/1958 și 283 Codul muncii.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, având în vedere dispoz. art. 36 al.2 din OUG 27/29 martie 2006, excepție care nu este fondată avându-se în vedere că s-a solicitat plata unor drepturi salariale neacordate și nu modul de stabilire a drepturilor salariale.

Ca atare, prezenta cauză este un litigiu atipic de dreptul munci.

Referitor la lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor invocată prin întâmpinare, s-a constatat că pârâta nu are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât nu are atribuții privind angajarea și salarizarea reclamanților, neexistând nici un fel de raporturi de muncă cu aceștia, mai mult pârâtul nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții și ministere.

Referitor la cererea de intervenție formulată de intervenienta, aceasta urmează a fi disjunsă și declinată competența de soluționare în favoarea Tribunalului București, față de dispoz. art. 284 al.2 Codul muncii.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, -, G, -C, -, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În motivarea recursului recurenții au susținut că instanța de fond în mod nelegal și netemeinic a respins acțiunea, cu opinie separată, întrucât "prin art. 1 pct. 42 din OG nr. 83/2000 au fost abrogate dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, iar legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal, cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula.

Astfel, prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești s-a prevăzut un spor de 50% din salariul de bază brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.

Acest text de lege a fost abrogat prin art. 1 pct. 42 din OUG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii 50/1996 însă, OUG nr. 83/2000 reprezintă o ordonanță ordinară, iar domeniul referitor la salarizare nu poate fi reglementat decât prin lege organică conform art. 114 alin. 1 din Constituția României.

Prin OG nr. 83/2000 au fost abrogate mai multe legi organice și ordonanțe de urgență, prin încălcarea principiului ierarhiei actelor juridice, prev. de Legea nr. 24/2000, care prin art. 4 statuat că "actele normative se elaborează în funcție de ierarhia lor, de categoria acestora și de autoritatea publică competentă să le adopte, iar categoriile de acte normative și normele de competență privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constituție".

Pe de altă parte, dispoz. art. 41 alin. 2 din Constituție prevăd că "salariații au dreptul la măsuri de protecție socială, ce vizează sănătatea și securitatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, precum și în alte situații specifice stabilite prin lege.

Recursul este fondat și va fi admis pentru considerentele ce se vor expune în continuare:

Potrivit art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești " pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50 % din salariul de bază brut lunar. "

Este adevărat că prin art. I pct. 42 din OG nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea legii 50/1996, art.47 din Legea 50/1996, a fost abrogat expres.

Procedându-se astfel au fost încălcate atât normele constituționale de principiu referitoare la delegarea legislativă, cât și dispozițiile Legii nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Astfel, potrivit art.108 alin.3 din Constituție - ordonanțele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare în limitele și condițiile prevăzute de aceasta.

Ori, prin art.1 pct. Q 1 din Legea 125/2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești republicată. Cu toate acestea prin OG nr. 83/2000 s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr. 50/1996, deși așa cum rezultă din dispozițiile art. 56- 62 ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, modificarea, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.

Așadar, deși prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii a avut loc și abrogarea unor dispoziții ale acesteia.

Este de remarcat în acest context că acolo unde legiuitorul a avut intenția să acorde executivului abilitare pentru abrogarea unor texte de lege, a prevăzut expres aceasta în cuprinsul legii de abilitare, ceea ce în speță nu s-a realizat.

Față de cele de mai sus, întrucât abrogarea realizată prin OG nr. 83/2000 este nelegală, instanța a apreciat ca întemeiată în parte acțiunea reclamanților având ca obiect acordarea sporului de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50 % prev. de art. 47 din Legea nr. 50/1996 calculat din salariul de bază brut lunar începând cu 12 octombrie 2004.

Pe de altă parte, prin decizia nr. 21/10.03.2008, ICCJ a statuat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul auxiliar de specialitate din cadrul autorității judecătorești au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a OG 83/2000, vizând interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea 50/1996.

Cu privire la perioada anterioară datei de 12 10 2004,Curtea constată că dreptul la acțiune este prescris deoarece s-a împlinit termenul de 3 ani prevăzut de art.283 alin.1lit. c Codul muncii care prevede că cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator.

Referitor la acțiunea formulată se reclamanți împotriva pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor,Curtea constată că a fost formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă deoarece între reclamanți și acest pârât nu există raport de muncă și astfel nu are atribuții în stabilirea și achitarea drepturilor salariale cuvenite magistraților.

Față de aceste aspecte,Curtea urmează ca în baza art.312 alin.3 Cod procedură civilă raportat la art.304 pct.9 Cod procedură civilă să admită recursul să formulat de reclamanții, -, G, -C, -, împotriva sentinței civile nr. 1512/29.11.2007.

- modifica sentința în sensul că va admite în parte acțiunea reclamanților.

- obliga pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți să plătească reclamanților sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, începând cu 12.10.2004 până la 25 aprilie 2008, și de la 1.01.2004 - 25.04.2008 pentru, și, de la 1.01.2004 - 25.04.2008 pentru, de la 1.08.2005 - 25.04.2008, pentru, de la 8.12.2005 - 25.04.2008 și de la 1.05.2006 - 25.04.2008 pentru și, sume ce vor fi actualizate la data plății.

- respinge acțiunea față de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.

- consta prescris dreptul la acțiune pentru perioada 1.09.2000 - 11.10.2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul formulat de reclamanții, -, G, -C, -, împotriva sentinței civile nr. 1512/29.11.2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Economiei și Finanțelor, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, având ca obiect drepturi bănești.

Modifică sentința în sensul că admite în parte acțiunea reclamanților.

Obligă pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți să plătească reclamanților sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, începând cu 12.10.2004 până la 25 aprilie 2008, și de la 1.01.2004 - 25.04.2008 pentru, și, de la 1.01.2004 - 25.04.2008 pentru, de la 1.08.2005 - 25.04.2008, pentru, de la 8.12.2005 - 25.04.2008 și de la 1.05.2006 - 25.04.2008 pentru și, sume ce vor fi actualizate la data plății.

Respinge acțiunea față de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.

Constată prescris dreptul la acțiune pentru perioada 1.09.2000 - 11.10.2004.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 25 Aprilie 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red. Jud. M

Ex.3//26.05.2008

Jud. fond L

A

Opinie separată C

Președinte:Doina Vișan
Judecători:Doina Vișan, Mihaela Mitrancă, Sorin Pascu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2555/2008. Curtea de Apel Craiova