Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2612/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2612/R/2009
Ședința publică din 20 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Carmen Maria Conț
JUDECĂTORI: Carmen Maria Conț, Ioan Daniel Chiș
-- -
GREFIER:
S-au luat în examinare recursul declarat de pârâta CURTEA DE APEL CLUJ și recursul declarat de pârâtul. JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr. 1253 din 1 iunie 2009 Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamanta intimată, precum și pe pârâții intimați. ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și TRIBUNALUL SĂLAJ, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale, spor de risc și suprasolicitare neuropsihică.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este introdus în termen legal, a fost comunicat intimaților și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constată că prin memoriile de recurs ( 2 și 4), în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 pr.civ. pârâții recurenți au solicitat judecarea cauzei în lipsă. Totodată, constată că prin registratura instanței, la data de 30 octomrbie 2009, a fost depusă la dosar adresa nr. 4541/30.10.2009 emisă de Curtea de APEL CLUJ, prin care se arată că doamna Iaf ost numită în funcția de grefier arhivar la Judecătoria Șimleul S la data de 07.04.2008, unde își desfășoară activitatea și în prezent. De asemenea, constată că la data de 2 noiembrie 2009, reclamanta intimată I a depus întâm-pinare (2 exemplare), prin care solicită respingerea recursului, arătând că a fost confundată cu o altă persoană, care de la data de 1 decembrie 2008 nu mai activează în cadrul vreunei instanțe din raza teritorială a Curții de APEL CLUJ, însă ea activează la Judecătoria Șimleul S ca grefier arhivar din data de 07.04.2009 și în prezent.
În baza actelor de la dosar, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.1253 din 1 iunie 2009 Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosarul nr-, s-a respins ca nefondata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finantelor, exceptie invocata de acest parat.
S-a admis in parte cererea reclamantei I, contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL SĂLAJ, CURTEA DE APEL CLUJ,. JUSTIȚIEI, și. ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și in consecinta paratii de randul 1-3 au fost obligați sa plateasca reclamantei sporul de risc și solicitare neuropsihica in procent de 50% calculat la salariul de baza brut lunar, actualizat in functie de rata inflatiei, incepand de la 07.04.2008 pana la zi și in continuare.
Paratul de randul 4 a fost obligat sa aloce sumele necesare efectuării acestor plăți.
Paratul Tribunalul Saf ost obligat sa efectueze cuvenitele mențiuni in carnetul de munca al reclamantei.
S-a respins cererea reclamantei privind acordarea dobânzii legale aferente acestei sume.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, motivat de faptul că între reclamanți și această instituție nu există raporturi de muncă, această excepție dat fiind faptul că pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care alocă fondurile necesare plății acestor drepturi către pârâtul Ministerul Justiției.
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, pentru risc și solicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Este adevărat că prin art.1 pct.42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat în mod expres, însă prin aceasta au fost încălcate normele constituționale de principiu referitoare la delegarea legislativă, precum și dispozițiile Legii nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Astfel, potrivit art.108 alin.3 din Constituția României, ordonanțele guvernului se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare în limitele și condițiile prevăzute de aceasta.
Ori, prin art. 1 pct.Q 1 din Legea nr. 125/2000, Guvernul României a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la modificarea și completarea legii nr. 50/1996, republicată, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești. Cu toate acestea, prin nr.OG 83/2000 s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale legii nr. 50/1996, în pofida faptului că potrivit dispozițiilor art. 56-62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, modificarea, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
Deși prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii au fost abrogate și unele dispoziții ale acesteia.
Acolo unde legiuitorul a avut intenția să acorde executivului abilitare pentru abrogarea unor texte de lege, a prevăzut în mod expres aceasta în cuprinsul legii de abilitare, ceea ce în speță nu s-a realizat.
Art.1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Sporul de 50% de risc și solicitare neuropsihică solicitat de către reclamanți este un drept de creanță, constituind un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția europeană a drepturilor omului.
Prin abrogarea art.47 din Legea nr. 50/1996, reclamanta a fost lipsită de proprietatea asupra acestui bun în mod nelegal și nedrept, această lipsire de proprietate putându-se face doar pentru o cauză de utilitate publică, în conformitate cu dispozițiile art.1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția europeană a drepturilor omului.
Potrivit art. 20 alin.2 din Constituția României, dacă există neconcordanță între pactele și tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazurilor în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Instanța a reținut că există conflict între art.1 pct. 47 din nr.OG 83/2000, prin care a fost abrogat art. 47 din Legea nr. 50/1996, și art.1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția europeană a drepturilor omului, urmând a fi aplicat în cauză ultimul text legal.
În susținerea celor mai sus menționate este și soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție care s-a pronunțat prin Decizia nr. 21/10.03.2008 în sensul că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la îndemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Față de cele anterior reținute, întrucât abrogarea realizată prin nr.OG 83/2000 este nelegală, iar în plus rațiunea acordării sporului de risc și solicitare neuropsihică subzistă, instanța a apreciat că pretențiile reclamanților sunt întemeiate cu privire la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzute de art.47 din Legea nr. 50/1996.
Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să pună la dispoziție fondurile necesare plății acestor drepturi bănești către reclamanți, deoarece în sarcina sa cade adoptarea proiectului bugetului de stat și a proiectelor de rectificare bugetară.
Împotriva acestei decizii pârâta Curtea de APEL CLUJa declarat recurs în termen legal solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea în parte a hotărârii în sensul admiterii în parte a acțiunii reclamantei și al acordării drepturilor solicitate doar până la data de 30.11.2008.
În motivarea recursului, pârâta a arătat că reclamanta I nu mai activează în cadrul vreunei instanțe din raza teritorială a Curții de APEL CLUJ începând cu data de 01.12.2008.
În drept, se invocă prev.art.304 și art.312 pr.civ.
Împotriva aceleași sentințe pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a declarat recurs în termen legal solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În motivarea recursului pârâtul a arătat că instanța de judecată a depășit atribuțiile puterii judecătorești, motiv de recurs prevăzut de art.304 pct.4 pr.civ. deoarece, a consacrat un drept salarial care nu este prevăzut de legislația în vigoare, abrogându-și atribuții de legiferare.
Din luna februarie 2007 a intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, OG nr.8/24.01.007 astfel încât pretențiile reclamantei după data de 01.02.2007 sunt nefondate întrucât prin actul normativ mai susmenționat s-a arogat Legea nr.50/1996.
Reclamanta intimată I prin întâmpinare a solicitat instanței respingerea recursurilor ca nefondate, deoarece a fost confundată cu o altă persoană, care nu mai activează în cadrul vreunei instanțe din raza teritorială a Curții de APEL CLUJ, însă reclamanta are și în prezent funcția de grefier arhivar la Judecătoria Simleul S, începând cu data de 07.04.2008 (15).
Pârâții intimați. ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și TRIBUNALUL SĂLAJ, deși legal citați, nu și-au delegat reprezentant in instanță și nu au depus întâmpinare prin care să își exprime poziția procesuală.
Analizând sentința criticată prin prisma motivelor de recurs invocate de pârâții CURTEA DE APEL CLUJ și. JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și a apărărilor formulate, Curtea în temeiul art.3041.pr.civ. reține următoarele:
Prin adresa nr.4541/30.10.2009 a Curții de APEL CLUJ - Biroul Resurse Umane - se confirmă faptul că reclamanta Iaf ost numită în funcția de grefier arhivar la Judecătoria Simleul S, la data de 07.04.2008, unde își desfășoară activitatea și în prezent (14).
Prin urmare, critica recurentului Curtea de APEL CLUJ referitoare la faptul că reclamanta nu mai activează, începând cu data de 01.12.2008 în cadrul vreunei instanțe din raza de activitate a Curții de APEL CLUJ nu este fondată deoarece prin înscrisul mai sus menționat s-a dovedit pe deplin contrariul și anume că reclamanta Iaf ost numită în funcția de grefier arhivar la Judecătoria Simleul S, la data de 07.04.2008, unde își desfășoară activitatea și în prezent.
În ceea ce privește criticile din recurs privind fondul cauzei formulate de recurentul. JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, se constată că prin Decizia nr. 21 din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit cu caracter obligatoriu, conform art. 329 alin. (3) pr.civ. că " judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
Prin urmare, Curtea constată că susținerile recurentului referitoare la abrogarea dispozițiilor legale ce reglementau dreptul salarial pretins contravin deciziei menționate, pronunțată în cadrul unui recurs în interesul legii, motiv pentru care sunt apreciate ca neîntemeiate.
Este adevărat că această decizie în interesul legii nu conține nici un fel de referiri la OG nr. 8/24.01.2007, privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, aplicabilă începând cu luna februarie 2007, și care, prin art. 30 abrogat Legea nr. 50/1996, care prevedea sporul de 50%, dar nu este mai puțin adevărat că această nr.OG 8/2007 era în vigoare în momentul la care Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat recursul în interesul legii prin Decizia nr. 21/10.03.2008, prezumându-se deci că instanța supremă a avut în vedere la soluționarea acestui recurs în interesul legii și prevederile OUG nr. 8/2007.
Prin urmare, în virtutea acestei decizii în interesul legii, obligatorie pentru instanță, reclamantele erau îndreptățite la acordarea acestui spor.
Referitor la motivul de recurs afirmativ întemeiat pe pct. 4 al art. 304.pr.civ. determinat de consacrarea unui drept salarial care nu este prevăzut de legislația în vigoare, instanța de fond depășind astfel atribuțiile puterii judecătorești acesta nu este fondat deoarece aceasta a aplicat dispozițiile Deciziei nr. 21/10.03.2008 a ICCJ iar dezlegarea problemelor de drept este obligatorie pentru instanțele judecătorești conform art.329 alin. 3.pr.civ.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art.312 alin.1 coroborat cu art. 3041.pr.civ, va respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții CURTEA DE APEL CLUJ și. JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 1253 din 01.06.2009 a Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține, ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E CI DE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții CURTEA DE APEL CLUJ și. JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 1253 din 01.06.2009 a Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 20.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Carmen Maria Conț, Ioan Daniel Chiș
--- - --- - -- -
GREFIER
RED./MB
08.12.09/7 ex.
jud.fond:
Președinte:Carmen Maria ConțJudecători:Carmen Maria Conț, Ioan Daniel Chiș