Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2613/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2613/R/2009
Ședința publică din 20 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Carmen Maria Conț
JUDECĂTORI: Carmen Maria Conț, Ioan Daniel Chiș
-- -
GREFIER:
S-au luat în examinare recursul declarat de pârâta CURTEA DE APEL CLUJ, recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂ- și recursul declarat de pârâtul MINISTERUL FINAN-ȚELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr. 1542 din 28 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe reclamantele intimate, și, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi slariale, spor de risc.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile sunt introduse în termen legal, au fost comunicate părților și sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constată lipsa părților și lasă cauza la a doua strigare, pentru a da părților posibilitatea să se prezinte la dezbateri.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, nu se prezintă nimeni.
Instanța constată că prin memoriile de recurs ( 2, 4 și 7), în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2.pr.civ. pârâții recurenți au solicitat judecarea cauzei și în lipsă. Totodată, constată că prin registratura instanței, la data de 27 octombrie 2009, Curtea de APEL CLUJ - Biroul Resurse Umane a depus la dosarul cauzei răspunsul la adresa emisă de instanță la data de 20 octombrie 2009.
În baza actelor de la dosar, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 1542/28.05.2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, a fost admisă excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune invocată de către pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE; a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE; a fost admisă în parte cererea formulată de către reclamanții, și, împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice, Tribunalul Cluj și Curtea de APEL CLUJ și, în consecință, pârâții de rând 1, 3 și 4 au fost obligați în solidar, la plata actualizată la zi în raport de indicele de inflație, în favoarea reclamanților a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50%, calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu data de 14.11.2005 și până la zi, precum și în continuare; au fost obligați pârâții de rând 3 și 4 să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților; a fost obligat pârâtul de rând 2 să aloce sumele necesare efectuării plății sporului solicitat; a fost respinsă cererea reclamanților pentru perioada octombrie 2005 - 14 noiembrie 2005, ca fiind prescrisă.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că, prin sentința civilă nr. 667/15.04.2008, s-a admis cererea reclamanților, o parte dintre ei colegi cu reclamantele din prezenta cauză și pârâții de rd.l-2 au fost obligați să le acorde acestora plata sporului de risc si suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pe perioada noiembrie 2000-15.04.2008.
Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere faptul că prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1990, republicată, nu au fost abrogate expres sau implicit ca și faptul că, prin Decizia nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație si Justiție - Secțiile Unite, pronunțate în dosar nr. 5/2008, acest drept a fost recunoscut magistraților si personalului auxiliar de specialitate și după intrarea în vigoare a OUG nr. 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001, decizie care, conform art. 329 alin.3 proc.civ. este obligatorie pentru instanțele judecătorești.
Privitor la acordarea drepturilor salariale solicitate de către reclamanți, Ministerul Justiției și Libertăților a emis Ordinul nr. 768/C/04.03.2009 prin care arată că începând cu data de 01.03.2009, judecătorii instanțelor judecătorești beneficiază de un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația de încadrare brută lunară. Acest ordin a fost emis având în vedere cele dispuse prin Decizia nr. 21/2008 a Înaltei Curți de Casație si Justiție - Secțiile Unite cu privire la recursul in interesul legii privind interpretarea si aplicarea dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 republicată, cu modificările si completările ulterioare.
Prin Ordinul nr. 1165/C/09.04.2009 al Ministrului Justiției si Libertăților, drepturile salariale recunoscute, anterior menționate, urmau să se acorde doar magistraților care dețin hotărâri judecătorești prin care li se recunoaște plata "pentru viitor" sau "în continuare". Din analiza prevederilor acestui ordin rezultă că hotărârile judecătorești pronunțate la data emiterii acestuia si după această dată prin care se acordă aceste drepturi "pentru viitor" sau "în continuare" vor fi puse în executare doar de la momentul "pronunțării", neputându-se pune problema recalculării drepturilor cuvenite pentru intervalul 01.03.2009 și data pronunțării. Prevederi asemănătoare cuprind si Ordinele nr. 1167/2009 si nr. 1168/2009.
Drepturile solicitate de că către reclamante pentru perioada 01.10.2005-14.11.2005 sunt prescrise, așa cum a arătat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice în întâmpinare, întrucât acțiunea a fost înregistrată la data de 14.11.2008, iar potrivit dispozițiilor art.166 alin.1 din, dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale se prescrie în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, respectiv de la data la care drepturile respective erau datorate.
În contextul celor arătate mai sus, conduita reprezentanților pârâtului de rd. I este nelegală câtă vreme a dispus, recunoscând aceste drepturi, ca Direcția Generală Economică din Minister, Curțile de Apel si Tribunalele să stabilească si să calculeze sumele cuvenite tuturor judecătorilor, asistenților judiciari, personalului din serviciile de probațiune și personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești (pentru acestea din urmă prin Adresa nr. 24956/05.03.2009) fapt care s-a și întâmplat.
Potrivit dispozițiilor art. 5 alin. l si 4 din Codul Muncii. în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament, angajatorul fiind obligat să nu dispună măsuri având ca efect neacordarea, restrângerea sau înlăturarea unor drepturi prevăzute în legislația muncii sau rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă.
Drepturile reclamanților au fost prevăzute de normele legale anterior menționate și constituind o obligație legală neacordarea acestora prin motivarea lipsei sintagmelor "pentru viitor" și "în continuare", din hotărârile judecătorești pronunțate tocmai pentru a se aplica prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996 republicată constituie un abuz.
Pe de altă parte, din conținutul dispozitivului sentinței anterior menționate, respectiv Sentința civilă nr. 667/15.04.2008, rezultă că pârâta de rd.4, respectiv Curtea de APEL CLUJa fost obligată să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților si intervenientei in interes propriu, situație in care instanța consideră că acest drept este în ființă, si ca atare, reclamanții sunt îndreptățiți să beneficieze de acesta în continuare câtă vreme nu există o dispoziție contrară.
Întârzierea nejustificată a drepturilor salariale stabilite si recunoscute angajatului poate determina obligarea angajatorului la daune interese pentru repararea prejudiciului, conform prevederilor art. 161 alin.4.
În contextul celor mai sus arătate, trebuie pusă în discuție și problema posibilității anulării unor acte administrative emise de către o autoritate publică nelegal chiar de către aceasta. Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004, o astfel de entitate poate solicita instanței constatarea nulității acestuia în situația în care nu mai poate fi revocat, întrucât a intrat în circuitul civil si a produs efecte juridice. Ne aflăm în situația aceasta privind efectele Ordinului nr. 768/C/04.03.2009, emis de către Ministerul Justiției și Libertăților, câtă vreme sumele cuvenite reclamanților au fost calculate și virate ordonatorilor secundari si terțiari de credite, pentru ca apoi să fie retrimise ordonatorului principal de credite.
De altfel, Curtea de Apel București prin sentința civilă nr. 1750/24.04.2009 a suspendat executarea Ordinului nr. 1163/C/2009 si nr. 1165/C/2009 emise de către pârâtul de rd. II până la pronunțarea instanței de fond.
Referitor la calitatea procesuală pasivă a Ministerului Economiei si Finanțelor, deși acesta a formulat întâmpinare prin care nu a invocat excepția, instanța a constatat că acesta are calitate procesuale pasivă, deoarece, potrivit dispozițiilor art.2 din OG nr. 22/2002, ca și ordonator principal de credite, are obligația să ia toate măsurile care se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea bugetelor proprii ale celorlalte instituții publice finanțate de la bugetul de stat și instituțiilor din subordine pentru efectuarea plății sumele stabilite prin titluri executorii.
Față de cele ce preced, instanța a admis acțiunea formulată de reclamante, obligând pârâții de rd.1, 3-4 în solidar, la plata actualizată la zi în raport cu indicele de inflație a sporului de risc si suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, calculat la salariul de bază brut lunar începând cu data de 14.11.2005 si până la zi, precum și în continuare având în vedere data formulării acțiunii, respectiv 14.11.2008.
In temeiul acelorași prevederi legale, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat să pună la dispoziția Ministerului Justiției și Libertăților fondurile necesare efectuării plăților.
Fără cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal, pârâții Curtea de APEL CLUJ, Ministerul Justiției și Libertăților, iar pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a declarat recurs cu depășirea termenului legal de recurs.
1. Prin propriul recurs recurenta Curtea de APEL CLUJ a solicitat modificarea în parte a hotărârii recurate, în sensul respingerii acțiunii reclamantei, cu motivarea că aceasta nu are calitatea de personal auxiliar de specialitate la Curtea de APEL CLUJ, ea încetându-și activitatea prin pensionare la data de 01.03.2004. Or, drepturile acordate prin sentința recurată se referă la anul 2005 și la anii următori acestuia.
2.Prin propriul recurs, recurentul Ministerul Justiției și Libertățilora solicitat admiterea recursului, casarea în întregime a sentinței recurate cu consecința respingerii acțiunii ca neîntemeiate, invocându-se în motivarea recursului prevederile art. 304 pct. 4 și pct. 9.proc.civ.
S-a arătat de către acest recurent că prin hotărârea pronunțată instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești, întrucât, în condițiile în care nr.OG 8/2007 a abrogat expres dispozițiile din Legea nr. 50/1996, această soluție a instanței de fond nu reprezintă altceva decât o legiferare a unui drept salarial pe care legiuitorul a înțeles să-l abroge expres și care nu este prevăzut de legislația în vigoare, instanța de fond abrogându-și atribuții de legiferare. Dovada depășirii limitelor puterii judecătorești este Decizia din 27 mai 2009, privind conflictul juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte.
Chiar dacă prin Decizia nr. 21/10.03.2008 instanța supremă a admis recursul în interesul legii și a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară și supă intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, care prin art. 42 abrogat art. 47 din Legea nr. 50/1996, ce reglementa acest spor, totuși, trebuie avut în vedere faptul că din februarie 2007 intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești, nr.OG 8/2007, care în art. 30 prevăzut că la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe se abrogă Legea nr. 50/1996.
Prin urmare, sporul de 50% nu mai subzistă începând cu februarie 2007 pentru personalul auxiliar de specialitate, în condițiile în care Legea nr. 50/1996, privind salarizarea personalului auxiliar, a fost abrogată în întregime.
S-a mai arătat de către acest recurent că sentința este criticabilă și prin faptul că instanța a dispus acordarea unor drepturi salariale pentru viitor, contravenind astfel condițiilor de fond ale exercițiului acțiunii civile, respectiv, neținând seama de dreptul afirmat nu este cert.
3.Prin propriul recurs, recurentul Ministerul Finanțelor Publice, în temeiul art. 304 pct. 8 și 9.proc.civ. a solicitat respingerea acțiunii față de acest pârât, pentru lipsa calității sale procesuale pasive.
În ceea ce privește recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice, Curtea constată că acesta este tardiv formulat, astfel încât în privința acestui recurs se va admite excepția tardivității, cu consecința respingerii recursului ca tardiv, motivat pe următoarele considerente:
Potrivit art. 80 din Legea nr. 168/1999, actualizată, privind soluționarea conflictelor de muncă, termenul de recurs în cazul unor astfel de hotărâri, prin care se soluționează conflicte de drepturi, este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunțate de instanța de fond.
În speță, hotărârea primei instanțe a fost comunicată cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice la data de 3 iulie 2009, aspect confirmat de dovada de comunicare aflată la fila 32 dosar fond, iar recursul a fost promovat la data de 15 iulie 2009, cu depășirea termenului de recurs de 10 zile, reglementat de art. 80 din Legea nr. 168/1999 republicată.
În ceea ce privește recursurile celorlalți doi pârâți, Curtea constată că recursul Curții de APEL CLUJ este fondat în totalitate, iar recursul Ministerului Justiției și Libertăților este fondat în parte, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Prin Decizia nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost soluționat recursul în interesul legii, statuându-se în sensul că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv, salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000.
Reclamantele, asimilate personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești se încadrau astfel printre categoriile menționate în Decizia nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Reclamantele, și au solicitat prin cererea introductivă de instanță acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu data de 1 octombrie 2005 până la zi și în continuare, cu actualizarea acestor sume la data plății efective, invocând în motivarea cererii lor prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și faptul că în privința personalului auxiliar de specialitate acest spor a fost abrogat abia după intrarea în vigoare a nr.OG 8/2007, care reglementează salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor.
Din adresa nr. 4496/27.10.2009, emisă de Curtea de APEL CLUJ - Biroul Resurse Uman, rezultă faptul că reclamanta s-a pensionat începând cu data de 1 martie 2004, dată de la care au încetat raporturile de muncă dintre aceasta și Curtea de APEL CLUJ ( 19 dosar recurs).
Aceeași adresă confirmă faptul că reclamanta a fost încadrată ca aprod la Tribunalul Cluj la data de 1 martie 1993, iar din data de 01.09.1993 a fost transferată la Curtea de APEL CLUJ în funcția de aprod; reclamanta a fost încadrată în funcția de aprod la Judecătoria Cluj -N începând cu data de 22.11.1993, iar de la data de 01.07.1999 își continuă activitatea în funcția de aprod la Curtea de APEL CLUJ; reclamanta a fost încadrată la Tribunalul Cluj în funcția de aprod la data de 11.04.2002, iar din data de 1 martie 2004 fost promovată la Curtea de APEL CLUJ pe aceeași funcție de aprod.
Reclamantele au promovat acțiunea la data de 14.11.2008, solicitând ca acordarea acestor drepturi salariale să se facă începând cu data de 1 octombrie 2005, avându-se în vedere termenul general de prescripție de 3 ani de zile în conformitate cu art. 283 din muncii.
Având în vedere că reclamanta a fost pensionată începând cu data de 01.03.2004, și că de la această dată i-au încetat raporturile de muncă cu Curtea de APEL CLUJ, precum și faptul că pretențiile cerute de către reclamante prin cererea de chemare în judecată sunt ulterioare datei de 01.10.2005, deci ulterioare momentului la care reclamantei iu-au încetat raporturile de muncă prin pensionare, este evident că aceasta nu mai avea calitatea de aprod, asimilat personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești, pentru perioada ulterioară datei de 1 octombrie 2005 și până în prezent, astfel încât aceasta nu poate beneficia pentru respectiva perioadă de acordarea sporului de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Prin urmare, având în vedere că reclamanta nu îndeplinea calitatea cerută pentru a beneficia de acest spor, aceea de aprod, asimilat personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești, acțiunea acesteia se impunea a fi respinsă, în aceste limite fiind fondat atât recursul Curții de APEL CLUJ, cât și recursul Ministerului Justiției și Libertăților
În ceea ce privește celelalte motive de recurs invocate de recurentul Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea constată că acestea sunt nefondate, motivat pe următoarele argumente:
În ceea ce privește criticile din recurs privind fondul cauzei formulate de acest recurent, se constată că prin Decizia nr. 21 din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit cu caracter obligatoriu, conform art. 329 alin. (3) proc.civ. că "judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
Prin urmare, Curtea constată că susținerile recurentului referitoare la abrogarea dispozițiilor legale ce reglementa dreptul salarial pretins contravin deciziei menționate, pronunțată în cadrul unui recurs în interesul legii, motiv pentru care sunt apreciate ca neîntemeiate.
Este adevărat că această decizie în interesul legii nu conține nici un fel de referiri la OG nr. 8/24.01.2007, privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, aplicabilă începând cu luna februarie 2007, și care, prin art. 30 abrogat Legea nr. 50/1996, care prevedea sporul de 50%, dar nu este mai puțin adevărat că această nr.OG 8/2007 era în vigoare în momentul la care Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat recursul în interesul legii prin Decizia nr. 21/10.03.2008, prezumându-se deci că instanța supremă a avut în vedere la soluționarea acestui recurs în interesul legii și prevederile OUG nr. 8/2007.
Prin urmare, în virtutea acestei decizii în interesul legii, obligatorie pentru instanță, reclamantele erau îndreptățite la acordarea acestui spor.
Referitor la motivul de recurs afirmativ întemeiat pe pct. 4 al art. 304.proc.civ. determinat de incidența în cauză, în opinia recurentului, a Deciziei Curții Constituționale nr. 838 din 27.05.2009, se constată că în considerentele acestei decizii se reține că "sesizarea Curții pentru îndeplinirea atribuției referitoare la soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la analiza conduitei părților de către C, sub aspectul îndeplinirii competențelor conform prevederilor constituționale, precum și decizia prin care se stabilește existența unui conflict și modul de soluționare a acestuia nu pot constitui elementele exercitării unei căi de atac, ce ar avea ca scop lipsirea de efecte juridice a unor hotărâri judecătorești".
Astfel, asimilarea atribuției prevăzute de art. 146 lit. e) din Constituție cu efectuarea de către Curtea Constituțională a unui control de legalitate/constituționalitate asupra hotărârilor judecătorești, transformând Curtea într-o instanță de control judiciar, ar echivala cu o deturnare a dispozițiilor constituționale privind soluționarea conflictelor juridice și o încălcare flagrantă a competenței Curții Constituționale.
Așa fiind, apare ca evident că decizia pronunțată de Curtea Constituțională în soluționarea conflictului juridic de natură constituțională nu poate produce niciun efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în exercitarea atribuției consacrate de art. 329.proc.civ.
În consecință, întrucât Decizia nr. 21 din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este anterioară Deciziei Curții Constituționale nr. 838 din 27.05.2009, această din urmă decizie nu poate produce nici un efect cu privire la decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție menționată anterior.
Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. 1.proc.civ. se va admite în totalitate recursul Curții de APEL CLUJ și în parte recursul Ministerului Justiției și Libertăților, conform dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția tardivității recursului declarat de pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Respinge ca tardiv recursul declarat de pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Admite recursul declarat de pârâta CURTEA DE APEL CLUJ și admite în parte recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 1542 din 28 mai 2009 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 20 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
--- - --- - -- -
Red./dact.MM
10ex./24.11.2009
Jud.fond: /
Președinte:Carmen Maria ConțJudecători:Carmen Maria Conț, Ioan Daniel Chiș