Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 335/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA NR. 335/R-CM

Ședința publică din 24 Februarie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Daniel Radu JUDECĂTOR 2: Jeana Dumitrache

JUDECĂTOR 3: Florina Andrei

Judecător: - -

Grefier: - -

S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul declarat de reclamantul SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR CURTEA DE A - pentru, Curtea de A,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.1010/CM din 10 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.

Dezbaterile asupra cauze au avut loc în data de 20.02.2009, când cererile părților au fost consemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA:

Constată că, prin cererea înregistrată la data de 23.01.2008 Sindicatul Învățământ Preuniversitar Curtea de a formulat acțiune în numele și pentru reclamantul, membru de sindicat, în contradictoriu cu pârâții Școala cu clasele I-VIII nr:3 "S -", Centrul Bugetar Grup Școlar Auto și Municipiul Curtea de A, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați aceștia la plata unui spor pentru condiții vătămătoare în procent de 15% din salariul de bază pentru personalul care, în realizarea sarcinilor de serviciu lucrează pe calculator cel puțin 50% din programul de lucru, pe o perioadă de 3 ani anterioară depunerii cererii de chemare în judecată, actualizată în funcție de rata inflației la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii se arată de către sindicat că salarizarea personalului din învățământ este reglementată în principal de prevederile Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, precum și de alte acte care reglementează salarizarea personalului bugetar.

În acest sens au fost invocate dispozițiile art.48-50 din actul normativ menționat, în raport de care personalul didactic beneficiază de drepturile prevăzute în Legea 128/1997 precum și de premii și alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.

Sporul de 15% pentru condiții vătămătoare, solicitat de reclamante în prezenta acțiune, este reglementat de Hotărârea Guvernului nr.281/1993, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit art.1 din nr.HG281/1993 salarizarea personalului din unitățile bugetare se face ținând seama de specificul fiecărui domeniu de activitate: unități de învățământ, unități de cercetare.

În raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, art.8 lit.a) prevede posibilitatea acordării unui spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.

S-au mai invocat dispozițiile art.43 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Învățământ în care se prevede că, "pentru prestarea activității în locuri de muncă cu condiții grele, periculoase, nocive, salariații primesc sporuri la salariul de bază, durată redusă a timpului de lucru, alimentație specifică, concedii suplimentare, reducerea vârstei de pensionare, echipamente și materiale de protecție gratuite".

De asemenea, art.35 alin.3 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Inspectoratului Școlar al Județului A prevede acest drept pentru condiții grele de muncă prin acordarea unui spor de 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.

Se arată de către sindicat că în sistemul de învățământ există o serie de funcții a căror exercitare presupune utilizarea efectivă în procesul muncii, cel puțin 50% din timpul normal de lucru, a computerului, respectiv: informatician, profesor de informatică, inginer de sistem, laborant pentru informatică, analist-programator, analist-programator ajutor, operator control date, secretar, administrator financiar (de patrimoniu), bibliotecar (cu fond de carte informatizat), alte categorii de personal.

La data de 2.04.2008 pârâtul Municipiul Curtea de a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor prin care a solicitat respingerea acțiunii față de el și obligarea chematului în garanție la virarea către municipiu a fondurilor necesare achitării drepturilor bănești, arătând că în raport de dispozițiile art.167 din Legea nr.84/1995, ale art.14 al.4 lit.a și alin.5 ale Legii 486/2006 Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, distribuie sumele alocate de la bugetul de stat, defalcate din taxa pe valoarea adăugată, destinate finanțării cheltuielilor de personal din instituțiile de învățământ preuniversitar de stat.

Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, cu următoarea motivare:

Ministerul Finanțelor Publice are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum și a proiectelor bugetelor locale, respectând procedura prevăzută de art.19-35 din Legea 500/2002; Ministrul Finanțelor Publice este ordonator principal de credite ce nu poate fi obligat la plată pentru salariații altor instituții; atribuții în salarizarea și angajarea reclamanților au pârâții Școala nr.3 și Centrul Bugetar Grup Școlar Auto.

Prin aceeași întâmpinare, Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție, arătând că între ministerul Educației, Cercetării și T nu există nicio obligație de chemare în garanție și, de asemenea, că nici între reclamanți și chematul în garanție nu există raporturi obligaționale, aceștia putând cere îndeplinirea obligațiilor de către angajator.Obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor la majorarea creditelor bugetare aprobate de Ministerului Public prin lege, în sensul asigurării fondurilor necesare plății drepturilor solicitate prin acțiune, este inadmisibilă, pentru că aceasta este o problemă de legiferare, iar instanța admițând cererea de chemare în garanție ar depăși atribuțiile puterii judecătorești.

Prin sentința civilă nr.1010/CM din 10 octombrie 2008, Tribunalul Argeș - Secția civilă a espins cererea de chemare în garanție și acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Învățământ Preuniversitar Curtea de A, în numele și pentru membrul de sindicat, în contradictoriu cu pârâții.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Reclamantul desfășoară activitate în funcția de director al Școlii cu Clasele I-VIII "S -".

Potrivit adeverinței nr.31/22.01.2008, reclamantul, în realizarea sarcinilor de serviciu, lucrează pe calculator cel puțin 50% din programul de lucru.

Locurile de muncă existente la Școala nr. 3 au fost expertizate de Autoritatea de Sănătate Publică A, sens în care a fost întocmit buletinul de determinare nr.120/08.08.2007 de către Dr., medic primar medicina muncii la

Concluziile reținute în buletinul de determinare prin expertizarea locurilor de muncă la Școala Nr. 3 sunt următoarele:

La serviciile secretariat și informatică din cadrul unității există calculatoare, imprimante pentru fiecare post de lucru, aparate de copiat tip xerox și mașină de scris.

Salariații din cadrul acestor servicii, care lucrează în activitate continuă la calculatoare în fața monitoarelor prezintă o serie de acuze medicale printre care: oboseala vizuală și generală, cefalee, lăcrimare, ceea ce denotă o suprasolicitare a aparatului vizual și a atenției.

Personalul care lucrează la aceste aparate tip calculatoare prevăzute cu monitoare și imprimante este supus unui cumul de noxe.

Postul reclamantului, însă, nu a fost expertizat, astfel că nu s-a făcut dovada că acesta lucrează în condiții periculoase sau vătămătoare pentru a putea beneficia de sporul solicitat.

În consecință, în baza art.8 din nr.HG281/1993, instanța a respins acțiunea și, pe cale de consecință, a respins și cererea de chemare în garanție.

Împotriva sentinței instanței de fond, în termen legal a declarat recurs Sindicatul de Învățământ Preuniversitar Curtea de A criticând-o pentru nelegalitate, invocând dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, după cum urmează:

În mod greșit a fost respinsă acțiunea de către instanța de fond considerându-se că nu s-a făcut dovada pentru reclamant că desfășoară activitatea în condiții periculoase sau vătămătoare, pentru a beneficia de sporul solicitat. În realitate prin înscrisurile depuse la instanța de fond, precum și din cele pe care le va depune în recurs, rezultă că recurentul-reclamant îndeplinește condițiile prevăzute de lege, situație față de care se impune admiterea acțiunii, cu atât mai mult cu cât în cazuri similare a fost admisă acțiunea.

S-a depus de către intimatul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor o întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului pe considerentul că în ceea ce privește această parte nu are calitate procesuală pasivă, situație care rezultă din art.25 din Decretul nr.31/1994, art.3 alin.1 pct.48 din nr.HG386/2007, precum și din Legea nr.500/2002.

În susținerea recursului, s-a depus de către recurentul-reclamant la dosar un opis cu acte care se află la filele 91-104.

Examinând actele și lucrările dosarului și sentința recurată, prin prisma motivului de recurs invocat ce către recurentul-reclamant, Curtea va constata că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Prima instanță în mod nelegal a respins acțiunea formulată de către recurentul-reclamant pe considerentul că aceasta este nedovedită întrucât postul reclamantului nu a fost expertizat și nu s-a putut face dovada că acesta lucrează în condiții periculoase sau vătămătoare pentru a putea beneficia de sporul solicitat.

Instanța a ignorat cu desăvârșire înscrisurile depuse la dosar și anume în primul rând fișa postului din care rezultă că reclamantul în calitate de director întocmește documentele școlare și situațiile necesare desfășurării procesului instructiv educativ, ține legătura cu Inspectoratul Școlar A și prin internet, în acest fel fișa postului coroborându-se cu adeverința nr.31/22.01.2008 din care rezultă că acesta lucrează pe calculator cel puțin 50% din programul de lucru.

În plus, în recurs acesta a depus un buletin de determinare prin expertizarea locurilor de muncă nr.262/15.12.2008 din care rezultă că salariații din cadrul acestor servicii (inclusiv ai recurentului-reclamant) care lucrează în activitate continuă în fața monitoarelor prezintă o serie de acuze medicale printre care oboseală vizuală și generală, cefalee, lăcrimare, ceea ce denotă o suprasolicitare a aparatului vizual și a atenției.

Deși Legea nr.128/1997 nu prevede expres acordarea dreptului solicitat de către recurentul-reclamant, potrivit dispozițiilor art.50 alin.12 din Statut, personalul didactic beneficiază și de alte drepturi prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă. Or, sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare este reglementat atât de nr.HG281/1993 cât și de contractul colectiv de muncă. Totodată, sporul pentru condiții periculoase și vătămătoare prevăzut de art.8 alin.1 lit.a din nr.HG281/1993 se regăsește și în anexa nr.1 la nr.3451/4.04.2006, pentru aprobarea metodologilor de calcul, al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic încadrat pentru funcțiile cuprinse în anexele la Ordonanța Guvernului nr.4/2006.

În plus, textul art.43 din contractul la nivel de ramură precizează expres că de acest drept beneficiază salariații fără a opera vreo distincție între diferitele categorii de personal.

Or, așa cum s-a precizat mai sus, nu se poate reține că recurentul-reclamant nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru acordarea acestui spor, atâta timp cât acesta lucrează în exercitarea sarcinilor de serviciu, peste 50% din programul de lucru pe calculator în condiții periculoase sau vătămătoare, aspect dovedit atât prin buletinul de expertizare a locurilor de muncă, cât și din fișa postului și adeverința nr.31/22.01.2008.

Față de cele arătate mai sus, Curtea în baza dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă și art.291 Codul muncii, va admite recursul și va modifica sentința în sensul că va admite acțiunea și va obliga pârâții (mai puțin chematul în garanție care nu are calitate procesuală pasivă) să plătească reclamantului drepturi salariale, reprezentând 15% din salariul de bază pentru condiții periculoase sau vătămătoare pe o perioadă de 3 ani anterior introducerii acțiunii, respectiv 23.01.2008, drepturi ce vor fi actualizate raportat la coeficientul de inflație.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul formulat de reclamantul SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR CURTEA DE A - pentru, împotriva sentinței civile nr.1010/CM din 10 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-, intimați fiind ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NR.3 "S ", CENTRUL BUGETAR GRUP ȘCOLAR AUTO, MUNICIPIUL CURTEA DE și intimat - chemat în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - la sediul DIRECȚIEI GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE.

Modifică sentința în sensul că, admite acțiunea și obligă pârâții să plătească reclamantului drepturile salariale, reprezentând 15% din salariul de bază pentru condiții periculoase sau vătămătoare, pe o perioadă de 3 ani, anterior introducerii acțiunii, respectiv 23.01.2008, drepturi ce vor fi actualizate, raportat la coeficientul de inflație.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.

,

Grefier,

Red.JD

EM/GM/4 ex.

Jud.fond.

Președinte:Daniel Radu
Judecători:Daniel Radu, Jeana Dumitrache, Florina Andrei

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 335/2009. Curtea de Apel Pitesti