Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 360/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
Dosar nr- DECIZIE Nr. 360
Ședința publică de la 21 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Busuioc Anamaria Monica JUDECĂTOR 2: Aștefănesei Petrina Manuela
- - - - - JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi la ordina s-a luat în examinare recursul civil declarat de reclamanții, a, și împotriva sentinței civile nr.1011/C/07.12.2007 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic pentru intimatul; lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul asupra cauzei de către grefier, după care:
Nemaifiind alte cereri, excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic pentru intimatul Ministerul Economiei și Finanțelor, solicită respingerea recursului ca nefondat și admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 1011 din 7.12.2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosar nr-, s-a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesual pasive invocate de Ministerul Economiei și Finanțelor, precum și acțiunea formulată de reclamanții, a, și împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL BACĂU, Tribunalul Neamț, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că:
Petenții, judecători, pentru perioada arătată în petitul acțiunii solicită plata drepturilor salariale reprezentând plata sporului de confidențialitate prevăzut de anumite acte normative pentru unele categorii de personal care lucrează cu informații clasificate, considerându-se discriminați prin neacordarea sporului de confidențialitate de 15 %, spor care este acordat altor categorii de personal sau funcționari din diverse ministere și instituții care gestionează informații clasificate.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, instanța a constatat că este, nefondată și, a respins-o, pentru următoarele motive:
Potrivit art.l din OUG22/2002, executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Totodată prin art.l5 din HG83/2005, instanțele judecătorești sunt recunoscute ca instituții publice în sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat, sens în care stipulează și atr.118 din Legea 304/2004 privind reorganizarea judiciară, potrivit căruia activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. De asemenea, importante sunt atribuțiile conferite Ministerului Finanțelor Publice prin art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, în sensul coordonării acțiunilor care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar; și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
În același sens, se înscriu și dispozițiile art.3 l pct.2 din HG208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, potrivit cărora, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are în principal ca atribuții: "elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul de lege a rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare ".
În lumina acestor atribuții, nu pot fi invocate doar competențele ordonatorului principal de credite, respectiv, Ministerul Justiției, pentru a ignora răspunderea legală ce îi revine Ministerului Finanțelor Publice pretinzând astfel lipsa calității sale procesuale pasive în prezenta cauză.
Față de fondul cauzei, instanța a respins acțiunea motivat de faptul că aceștia nu dețin certificate ORNIS. Acest tip de certificat este acordat și deținut tocmai de acele persoane care lucrează cu informații clasificate, pentru a justifica posibilitatea acelor persoane de a gestiona astfel de informații. Ori sporul de confidențialitate urmează a fi acordat doar persoanelor care beneficiază de acest certificat și implicit gestionează informații clasificate și nu oricăror funcționari din cadrul instanțelor judecătorești.
În termen legal, motivat, scutit de plata taxelor judiciare, au formulat recurs împotriva acestei hotărâri reclamanții, cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de APEL BACĂU sub nr-.
Criticând hotărârea recurată reclamanții au arătat că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la toate temeiurile de fapt și de drept invocate în susținerea acțiunii; astfel, nu s-a analizat discriminarea lor în raport cu alte categorii de personal, care deși nu dețin certificat ORNIS, beneficiază totuși de spor de confidențialitate ( art. 1, 21, 23 3 din OG137/2000, Legea 656/2002, OG19/2006, art. 13 OUG123/2003, art. 13 OG9/2001, ART. 13 1 OG115/2005, art. 10 din Legea 274/2004, art. 24 Legea 311/2003 ) și nici obligația de confidențialitate ce le este impusă atât prin Legea 303/2004 ( art. 4, 98 lit."d"), modif. prin Codul Deontologic ( art. 15 1,2, art.16 ), cât și prin Legea 544/2001 ( art. 12 ).
Deși legal citați, doar intimatul pârât Ministerul Justiției a formulat întâmpinare ( fl. 68 ) solicitând respingerea recursului justificat de următoarele: - neacordarea sporului de confidențialitate nu atrage o încălcare a dispozițiilor OG137/2007, acesta fiind reglementat exclusiv în considerarea naturii clasificate a informațiilor gestionate; ori magistrații nu gestionează efectiv informații clasificate, neputând astfel susține existența unei situații comparabile în sensul OUG137/2000.
Examinând recursul în raport cu actele și lucrările dosarului, de motivele de recurs și față de disp. art. 304, 312.pr.civ. se constată că acesta este întemeiat justificat de următoarele:
Reclamanții, în susținerea acțiunii ( fl. 2-3, 120 ) având ca obiect calcularea și plata drepturilor reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15 % începând cu iulie 2004 până la rămânerea definitivă a hotărârii și pentru viitor, în sumă reactualizată cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului și până la plata lor, respectiv efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă și obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor a aloca fondurile necesare sumelor respective, au invocat următoarele ( fl. 2-3, 120 ):
- în scopul asigurării confidențialității informațiilor clasificate s-au adoptat acte normative care au conferit unor categorii de salariați sporuri corespunzătoare gradului de acces la informațiile gestionate - ex.: art. 3 Legea 444/2006 de aprob. a OG19/2006, art. 15 al. 1 OG6/2007, art. 20 al.3 Legea 656/2002, art. 30 al. 3 OG137/2000; ori magistrații - procurorii chiar deținători de certificate ORNIS conf. art. 28 din Legea 182/2002 - deși gestionează informații clasificate și desfășoară activități supuse confidențialității, nu beneficiază de aceste sporuri, fapt discriminatoriu conf. disp. OG137/2000;
- mai mult, chiar și unii magistrați - procurori militari, procurori detașați în Plenul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării - beneficiază de un astfel de spor ( art. 3 din Legea 19/2006, 30 al. 3O.137/2000 ) - fie condiționat de certificatul de securitate deținut funcție de nivelul de acces al informațiilor gestionate, fie doar pentru confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință în exercitarea funcției și necondiționat de nici un aviz de securitate -, fapt ce naște o nouă discriminare față de restul magistraților.
Pronunțând soluția de respingere a pretențiilor reclamanților prima instanță nu a analizat decât obligația instituită de Legea 182/2002 privind deținerea de certificate de securitate pentru acces la informațiile clasificate, reținând că în lipsa acestora nu se justifică acordarea respectivului spor de confidențialitate;ori susținerile reclamanților vizând discriminarea lor atât față de alte categorii de salariați din instituții publice, cât și față de alți magistrați, cărora li s-a acordat sporul de confidențialitate și condiționat de avizul de securitate și fără acesta,nu au format obiectul analizei,fapt pentru care hotărârea nu corespunde sub acest aspect cerințelor art. 6 CEDO privitoare la caracterul echitabil al procesului; sub acest aspect, practica Curții Europene a fost constant în sensul că noțiunea de proces echitabil presupune ca:
- o instanță internă, chiar dacă a motivat pe scurt hotărârea, să fi examinat totuși, în mod real, problemele esențiale care i-au fost supuse;
- fără a se cere un răspuns detaliat fiecărui argument al reclamantului, partea să poată aștepta un răspuns specific și explicit la mijloacele decisive soluționării cauzei sale ( Hot. în cazul Albina contra României din 28.04.2005, Hot. în cazul împotriva României din 8.06.2006 ). Drept urmare, reținând și că astfel s-a încălcat principiul dublului grad de jurisdicție, iar instanța de recurs se află în imposibilitate de a analiza obiectiv legalitatea hotărârii recurate raportat la toate temeiurile pretenției deduse judecății, recursul se justifică a fi admis.
În atare împrejurări, cum acest motiv presupune conf. art. 312 5 pr.civ. o nesoluționare reală a fondului cauzei, se va admite recursul, casa în tot a decizia recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecarea fondului la Tribunalul Neamț. Făcând inutilă analiza celorlalte motive invocate; ele vor fi avute în vedere la rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenții reclamanți, a, și împotriva sentinței civile nr.1011/C/07.12.2007 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți Consiliul Național Pentru combaterea Discriminării, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL BACĂU și Tribunalul Neamț.
Casează în tot sentința civilă nr.1011/7.XII.2007 și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Neamț.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.04.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
red. /
red./ 23.04.2008.
tehnred.BC/ 3 ex/ 23.04.2008
Președinte:Busuioc Anamaria MonicaJudecători:Busuioc Anamaria Monica, Aștefănesei Petrina Manuela
