Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 368/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 368/R-CM
Ședința publică din 27 Februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Jeana Dumitrache
JUDECĂTOR 2: Florina Andrei
JUDECĂTOR 3: Daniel Radu
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâtulMINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI, cu sediul în B,--30, sector 1, împotriva sentinței civile nr.509/CM din 04 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimații-reclamanți prin Sindicatul Învățământ Preuniversitar "Muntenia" au depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, întâmpinare prin care solicită judecata cauzei în lipsă potrivit disp.art.242 Cod procedură civilă.
Curtea, față de această situație, constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia.
CURTEA
Deliberând, asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 12 martie 2008, reclamantele, și, reprezentate de Sindicatul Învățământ Preuniversitar "Muntenia", au chemat în judecată pe pârâții Școala -ă nr.1 " ", Centrul Bugetar Colegiul Național, Municipiul P - prin Primar, Inspectoratul Școlar al Județului A, Ministerul Educației, Cercetării și T, Ministerul Economiei și Finanțelor - Direcția -ă a Finanțelor Publice A și Consiliul Județean A pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții Școala -ă nr.1 " ", Inspectoratul Școlar al Județului A și Ministerul Educației, Cercetării și T să asigure reducerea normei didactice de predare cu 2 ore suplimentar; toți pârâții să plătească drepturile salariale reprezentând contravaloarea muncii prestate în plus cu 2 ore suplimentar față de norma didactică pe perioada octombrie 2001 - 17.08.2003, cu excepția reclamantei pentru că solicită acordarea drepturilor pe perioada octombrie 2001 - 01.06.2004, cu actualizarea sumelor în funcție de creșterea indicelui de inflație, până la data efectuării plății; să se dispună efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamantelor, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantele au arătat că sunt încadrate în funcție didactică la Școala -ă nr.1 " " și că, potrivit art.45 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic "personalul didactic de predare și instruire practică cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal fără diminuarea salariului."
Cu toate că norma didactică a personalului didactic din învățământul primar se stabilește pe clasă sau clase simultane și nu pe ore, fără a se distinge între tipul de învățământ sau funcția didactică de predare și de instruire practică, art.45 alin.1 instituie beneficiul reducerii normei didactice cu două ore săptămânal fără diminuarea salariului impunând două condiții: o vechime în învățământ de peste 25 de ani și gradul didactic
Au mai arătat reclamantele că acest drept izvorăște din lege încă din anul 1997, însă nu a fost niciodată aplicat, iar Guvernul României a recunoscut existența și a promis plata tuturor diferențelor salariale numai pentru perioada octombrie 2001 - septembrie 2004.
Prin întâmpinare, Municipiul Pai nvocat excepția lipsei calității sale procesuale în raport de dispozițiile Legilor nr.486/2006, nr.128/1997 și nr.215/2001, arătând că repartizarea sumelor din bugetul de stat destinate finanțării activității din învățământ pe comune, orașe, municipii se face prin decizie a directorului direcției generale a finanțelor publice județene cu asistența tehnică de specialitate a inspectoratului școlar în funcție de numărul de beneficiari ai serviciilor respective, iar calculul drepturilor salariale pentru personalul din învățământul preuniversitar sunt calculate de ordonatorii terțiari de credite. De asemenea, potrivit nr.OUG17/2006 diferențele salariale se plătesc din bugetul Ministerului Educației, Cercetării și T, nu de la bugetul local al Municipiului
Pe fond, pârâtul arătat că solicită respingerea acțiunii pentru că Municipiul P nu are calitatea de ordonator principal de credite.
În termen legal pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și Tad epus întâmpinare în temeiul art.115 pr.civ prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în susținerea căreia a arătat că nu este angajatorul reclamantelor și nu are obligația de a plăti acestora drepturile salariale solicitate în acțiune.
Între Ministerul Educației, Cercetării și T și cadrele didactice nu există nici un fel de raporturi juridice de muncă, cu atât mai mult nu există nici obligații din partea acestuia cu privire la calcularea și plata salariilor.
Calitatea de angajator, așa cum este definită această noțiune la art.10 și art.14 din Legea nr.53/2003 o are numai directorul unității de învățământ cu personalitate juridică, conform art.11 alin.5 din Legea nr.128/1997 coroborat cu art.7 alin.8 din Legea nr.84/1995 și art.22 din Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar.
Tot în susținerea acestei excepții Ministerul Educației, Cercetării și Taa rătat că nu este nici ordonator de credite pentru unitățile din învățământul preuniversitar de stat, motiv pentru care nu poate plăti diferențele salariale nici unui cadru didactic.
Art.16 din Normele metodologice privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.2192/2004 prevede: "Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii."
Cu privire la plata drepturilor salariale începând cu anul 2001, același pârât a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, în raport de dispozițiile art.166 Codul muncii.
În ceea ce privește întreruperea termenului de prescripție de 3 ani prin recunoașterea drepturilor salariale de către debitor, s-a arătat de către Minister că Acordul invocat de reclamante, aprobat prin nr.OUG17/2006, reglementează plata diferențelor salariale rezultate prin aplicarea prevederilor Legii nr.128/1997, referitoare la stabilirea salariului de bază al cadrelor didactice.
Nici acest Acord și nici nr.OUG17/2006 nu au ca obiect reducerea normei didactice cu două ore, potrivit art.45 alin.1 din Legea nr.128/1997 și nici plata drepturilor aferente în cazul efectuării acestor ore.
Pe fond, apărările pârâtului Ministerul Educației, Cercetării și T au fost de respingere a acțiunii ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Reclamantele nu au contestat în perioada de 2 ani anterioară depunerii cererii de chemare în judecată modul de stabilire a salariului așa cum prevedeau dispozițiile art.27 din nr.HG281/1993, astfel că pentru trecut solicitarea este neîntemeiată.
Prin întâmpinarea depusă de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost invocată excepția lipsei calității procesuale pasive având în vedere art.25 din Decretul nr.31/1954 și art.3 alin.48 din nr.HG386/2007 privind organizarea și funcționare
În raport de aceste dispoziții pârâtul a susținut că este eronată opinia reclamantelor referitoare la introducerea în cauză a Ministerului Economiei și Finanțelor, făcându-se o gravă eroare atunci când se consideră că acest minister poate fi confundat cu Statul Român sau cu bugetul de stat.
În realitate, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului general consolidat, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget precum și a proiectelor bugetelor locale, respectând procedura reglementată în Legea finanțelor publice nr.500/2002, art.19-35.
Pârâtul Consiliul Județean Aai nvocat, de asemenea prin întâmpinare, excepția lipsei calității sale procesuale pasive, cu următoarea motivare:
Potrivit Legii nr.215/2001 republicată, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul Județean A nu are în atribuții finanțarea unităților de învățământ subordonate Inspectoratului Școlar sau altor școli care nu au raporturi juridice de subordonare, ci doar atribuții în domeniul educației pentru serviciile publice din subordine.
Consiliul Județean are doar rol consultativ în ceea ce privește cheltuielile de personal pentru educație din bugetul de stat alocat Județului A, cu motivația că repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată se face prin decizie a directorului general al finanțelor publice județene după consultarea acestei instituții, în conformitate cu dispozițiile din Legea bugetului de stat pe anul 2008.
Prin sentința civilă nr.509/CM din 04 iunie 2008, Tribunalul Argeș - Secția civilă a admis excepția lipsei calității procesuale a Ministerul Economiei și Finanțelor și excepția lipsei calității procesuale a Consiliului Județean A, respingând acțiunea față de acești pârâți.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale a Municipiului P - prin Primar și excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației, Cercetării și
De asemenea, a fost respinsă excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de Ministerul Educației, Cercetării și T și de Ministerul Economiei și Finanțelor.
A fost respinsă acțiunea față de Inspectoratul Școlar al Județului
Prin aceeași sentință a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantele, și, reprezentate de Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia și au fost obligați pârâții Școala nr.1 și Centrul Bugetar Colegiul Național la plata drepturilor salariale, reprezentând plata cu ora două ore suplimentare săptămânal pe perioada octombrie 2001 - 01.06.2004 pentru și pe perioada octombrie 2001 - 17.08.2003, pentru celelalte reclamante, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Au fost obligați pârâții Școala nr.1 și Centrul Bugetar Colegiul Național să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamantelor.
Pârâtul Municipiul P - prin Primar a fost obligat să aloce pârâților Școala nr.1 și Centrul Bugetar Colegiul Național fondurile necesare achitării drepturilor menționate.
A fost respinsă cererea privind reducerea normei didactice și au fost obligați pârâții Școala nr.1 și Centrul Bugetar Colegiul National să plătească reclamantelor cheltuieli de judecată în cuantum de 90 lei.
În considerentele acestei sentințe, prima instanță a reținut următoarele:
Analizând cu prioritate excepțiile invocate potrivit art.137 Cod procedură civilă, tribunalul a apreciat ca fiind întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Județean A, sens în care a respins acțiunea reclamantelor față de acești pârâți.
Întrucât Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitatea de angajator al reclamantelor și nu este nici ordonator de credite, acesta nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Potrivit art.21 alin.2 din Legea nr.215/2001, republicată cu modificările și completările ulterioare, Consiliul Județean nu are calitate procesuală pasivă întrucât "În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean"
În art.20 alin.1 din același act normativ se menționează: "Comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale."
În raport de aceste dispoziții, unitatea administrativ teritorială care ar fi putut sta în judecată este Județul A prin Președintele Consiliului Județean.
Însă, potrivit Legii nr.388/2007, legea bugetului de stat pe anul 2008, nici această unitate administrativ-teritorială nu are calitate procesuală pasivă, deoarece Județul A nu mai are calitatea de ordonator de credite, repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată făcându-se prin decizie a directorului general al finanțelor publice județene, după consultarea Consiliului Județean.
Deci, Consiliul Județean are numai un rol consultativ în ceea ce privește alocarea bugetului privind cheltuielile de personal pentru educație din bugetul de stat alocat Județului
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Educației, Cercetării și T s-a constatat a fi neîntemeiată, fiind respinsă, având în vedere că primul capăt din acțiune are ca obiect asigurarea reducerii normei didactice diminuată cu 2 ore pe săptămână pentru personalul didactic de predare și instruire practică.
În acest sens, instanța a reținut că norma didactică se regăsește în planul de învățământ a cărui întocmire intră în atribuțiile Ministerului Educației, Cercetării și T potrivit art.12 din Legea nr.84/1995, coroborat cu art.44 din Legea nr.198/1997 privind statutul personalului didactic.
Excepția prescrierii dreptului material la acțiune a fost de asemenea respinsă, avându-se în vedere dispozițiile art.16 și 17 din Decretul nr.167/1958, privind întreruperea prescripției extinctive prin recunoașterea dreptului pretins, așa cum rezultă din Acordul încheiat la 28.11.2005 Comisia de negociere a Guvernului României și președinții federațiilor sindicale reprezentative din învățământ.
Și excepția lipsei calității procesuale a Municipiului Paf ost respinsă, având în vedere dispozițiile art.167 din Legea nr.84/1995 republicată, alin.3, în care se prevede că finanțarea de bază a unităților de învățământ se realizează prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin acestea, fiind ordonator secundar de credite.
Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut că reclamantele au calitatea de personal didactic, respectiv de învățători, intrând sub incidența Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.
Norma didactică de predare - învățare, de instruire practică și de evaluare, curentă, a preșcolarilor și elevilor, se stabilește potrivit art.43 alin.1 lit.a din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.
Față de prevederile art.43 alin.1 lit.c din lege, norma didactică a preșcolarilor și elevilor se stabilește pe grupă sau grupe combinate și nu pe ore ca în cazul profesorilor din învățământul preuniversitar.
Dispozițiile următoare acestui text de lege prin care se reglementează conținutul normei didactice se referă și la învățământul preșcolar și școlar.
A se vedea în acest sens art.44 pct.1, 2, 3 și 4 din lege prin care se stabilește, fără deosebire de tipul de învățământ, conținutul normei didactice, fie se detaliază acest conținut pentru învățământul preșcolar și școlar.
Cu toate că norma didactică a personalului didactic din învățământul preșcolar și școlar se stabilește pe grupă sau grupe combinate, și nu pe ore, legiuitorul a prevăzut la art.45 pct.1 fără a distinge între tipul de învățământ sau funcția didactică de predare și de instruire practică că personalul didactic de predare și de instruire practică, cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și cu gradul didactic I beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului.
Punctele 2 și 3 ale acestui articol de lege constituie cazuri speciale sau excepții de la norma generală prevăzută la punctul 1.
Că prevederile art.45 pct.1 din Legea nr.128/1997 se aplică tuturor categoriilor de personal didactic rezultă și din topografia textelor de lege amintite.
Faptul că personalul didactic care îndeplinește condițiile de vechime în învățământ și de grad didactic I, cum este și cazul reclamantelor, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal nu înseamnă reducerea activității de predare - învățare, de instruire practică și de evaluare cu două ore săptămânal, dată fiind stabilirea normei didactice pe grupă sau pe grupe combinate, ce presupune efectuarea plății drepturilor salariale pentru cele două ore săptămânale, care depășesc norma didactică redusă la care au dreptul, prin plata cu ora conform art.51 pct.8 coroborat cu art.49 pct.1 și art.43 alin.1 lit.a din lege.
În ceea ce privește acțiunea îndreptată împotriva pârâtului Inspectoratul Școlar al Județului A, instanța a apreciat că este neîntemeiată, întrucât reducerea normei didactice și plata drepturilor salariale nu intră în atribuțiile sale reglementate potrivit dispozițiilor art.142 din Legea nr.84/1995 republicată.
Față de aceste considerente și în raport de art.70-72 din Legea nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, instanța a admis în parte acțiunea.
Având în vedere și faptul că reclamantelor li s-au acordat drepturile solicitate prin acțiune pe perioada 17.08.2003-10.11.2006 prin sentința civilă nr.743/CM/2006, în temeiul art.269 Codul muncii instanța a obligat pe pârâții Școala Nr.1 " " și Centrul Bugetar Colegiul Național să plătească reclamantelor drepturile salariale reprezentând plata cu ora pentru două ore săptămânal corespunzătoare perioadei octombrie 2001-01.06.2004 și pe perioada octombrie 2001-17.08.2003, pentru celelalte reclamante, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, potrivit art.161 pct.4 Codul muncii.
Pentru motivele expuse mai sus a fost respinsă cererea privind reducerea normei didactice de predare cu două ore și cererea îndreptată împotriva Inspectoratului Județean
Instanța a obliga pe pârâții Școala Nr.1 " " și Centrul Bugetar Colegiul Național să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamantelor.
Totodată a obligat pe pârâtul Municipiul P să vireze pârâților Școala Nr.1 " " și Centrul Bugetar Colegiul Național fondurile necesare achitării drepturilor salariale de mai sus.
Prin încheierea pronunțată la data de 15 octombrie 2008, aceeași instanță a admis cererea formulată de pârâtul Municipiul P - prin Primar și a dispus lămurirea dispozitivului sentinței civile nr.509/CM/04.06.2008 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în sensul obligării acestui pârât să vireze pârâților Școala Nr.1 " " și Centrul Bugetar Colegiul Național, fondurile necesare achitării drepturilor salariale solicitate prin acțiune.
Împotriva sentinței civile nr.509/CM/04 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă a declarat recurs, în termen legal, pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și T care a criticat hotărârea atacată pentru următoarele motive:
- în mod netemeinic și nelegal instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, fără a avea în vedere că potrivit art.166 din Codul muncii, dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale se prescrie în termen de 3 ani de la data drepturilor respective ce erau datorate.
Termenul de prescripție este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale.
S-a precizat că în speță nu s-a făcut dovada existenței vreunor motive de întrerupere a termenului de prescripție, situație în care acțiunea reclamantelor trebuia să fie respinsă.
- în mod greșit instanța de fond a reținut incidența Acordului încheiat de Guvern cu principalele Federații sindicale din învățământ, precum și a nr.OUG17/2006, deoarece acestea nu au ca obiect plata drepturilor aferente efectuării unor ore suplimentare, peste norma didactică.
Recurentul a menționat că dreptul pretins de reclamante este distinct de cel reglementat de nr.OUG17/2006 și nr.3351/2006 și că în nici unul din aceste acte normative nu există o recunoaștere din partea ministerului în ceea ce privește plata celor două ore efectuate suplimentar față de norma didactică.
Nici în Acordul încheiat la data de 27.11.2005 între Comisia de negociere a Guvernului României și Federațiile sindicale reprezentative din învățământ, în calitate de parteneri sociali și nici în cele două acte normative, respectiv nr.OUG17/2006 și Ordinul nr.3351/2006, nu se face referire în nici un fel la drepturile salariale reprezentând depășirea normei didactice.
A considera altfel, ar însemna ca instanța de judecată să prelungească sau chiar să schimbe voința reală a partenerilor sociali, dându-i o altă înțelegere decât cea la care cele două părți s-au oprit, fapt interzis de prevederile Legii nr.130/1996 și cele ale art.969 Cod civil.
Față de aceste motive, s-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și respingerea acțiunii în totalitate.
În drept, au fost invocate prevederile art.304 și art.3041Cod procedură civilă, Legea nr.128/1997, Legea nr.84/1995, nr.OUG17/2005 și nr.3351/2006.
Recurentul a solicitat judecarea în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Intimatul Sindicatul Învățământ Preuniversitar "Muntenia" a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și judecarea în lipsă.
Analizând sentința civilă atacată în raport de criticile formulate și din ansamblul probelor de la dosar, Curtea constată următoarele:
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Primul motiv de recurs este nefondat, deoarece în mod corect instanța de fond a respins excepția prescrierii dreptului material la acțiune în raport de dispozițiile art.16 și 17 din Decretul nr.167/1958 privind întreruperea prescripției extinctive prin recunoașterea dreptului pretins, fapt care rezultă din Acordul încheiat la 28.11.2005 între Comisia de negociere a Guvernului României și președinții Federațiilor sindicale reprezentative din învățământ.
Al doilea motiv de recurs este de asemenea nefondat.
Dreptul instituit pentru reclamante de art.45 alin.1 din Legea nr.128/1997, care arată că personalul didactic cu o vechime de peste 25 de ani și cu gradul didactic I beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului, este prevăzut expres, fără nici o limitare sau condiționare.
Reclamantele sunt îndreptățite să beneficieze de dispozițiile art.45 alin.1 din Legea nr.128/1997, pentru că îndeplinesc cele 2 condiții și întrucât reducerea normei didactice nu este posibilă, dată fiind stabilirea normei didactice pe clasă sau pe clase simultane, precum și existența unei programe ce trebuie respectate, în mod corect tribunalul a reținut că pentru orele pe care le prestează în plus față de norma didactică redusă la care ar avea dreptul, reclamantele sunt îndreptățite la plată suplimentară.
Trebuie menționat faptul că prevederile art.45 pct.1 din Legea nr.128/1997 se aplică tuturor categoriilor de personal didactic.
Față de aceste considerente, Curtea, în temeiul art.291 Codul muncii și art.312 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și T împotriva sentinței civile nr.509/CM din 04 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI T, cu sediul în B,--30, sector 1, împotriva sentinței civile nr.509/CM din 04 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, intimați fiind reclamantele, și, reprezentate de Sindicatul Învățământului Preuniversitar "Muntenia", cu sediul în P,--6, județ A și pârâții ȘCOALA NR.1 " ", cu sediul în P,-, județ A, CENTRUL BUGETAR COLEGIUL NAȚIONALI., cu sediul în P,--14, județ A, MUNICIPIUL PITEȘTI - PRIN PRIMAR, cu sediul în P,-, județ A, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A, cu sediul în P,-, județ A, INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI A, cu sediul în P,--6, județ A și CONSILIUL JUDEȚEAN A, cu sediul în P, nr.1, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27 februarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2/03.03.2009.
Jud.fond:.
.
Președinte:Jeana DumitracheJudecători:Jeana Dumitrache, Florina Andrei, Daniel Radu
