Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Sentința 37/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
Secția Civilă, Minori și familie,Conflicte de muncă și asigurări sociale
DOSAR NR- SENTINȚA CIVILĂ NR.37/2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA - 2008
PREȘEDINTE: Sorina Ciobanu judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Liliana Ciobanu
ASIST. JUD. - - -
- - -
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare acțiunea civilă, având ca obiect "calcul drepturi salariale", formulată de reclamantele, în contradictoriu cu pârâții Curtea de Conturi a României, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic pentru pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, reclamanții și reprezentanții celorlalți pârâți fiind lipsă.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Reprezentanta pârâtului Ministerul Finanțelor Publice arată că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Consilier juridic, având cuvântul pentru pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de partea pe care o reprezintă, respingerea cererii de chemare în garanție și pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Dezbaterile fiind terminate, instanța a trecut la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra acțiunii civile de față, instanța reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la nr- la Tribunalul Bacău, reclamantele, pensionari, respectiv procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Curtea de Conturi a României, Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării,să se constate discriminarea lorcauzată de prevederile art.41 1 alin.1 din Legea nr.50/1996, modificată, art.34 alin.2 din Legea nr.188/1999, art.37 din nr.OG83/2003, coroborate cu prevederile art.1 alin.2 lit.e pct.i și ale art.27 din nr.OG137/2000 republicată și dispozițiile nr.OUG27/2006, să se dispună anularea situației creată prin discriminare în sensul obligării acestora la plata drepturilor bănești reprezentând prima de concediu aferentă perioadei 2003 - august 2005, egală cu indemnizația brută din perioada anterioară plecării în concediu, indexată cu indicele de inflație aferent datei plății efective pentru fiecare, respectiv,: 01.01.2003 - 01.08.2003,: 01.01.2004 - august 2005,: 01.05.2004 - august 2005.
Totodată, au solicitat obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la asigurarea sumelor necesare achitării drepturilor salariale pretinse.
În argumentarea acțiunii, reclamantele au arătat, în esență, că:
- potrivit dispozițiilor art.41 1 alin.1 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, introdus prin nr.OG83/2000 magistrații și celelalte categorii de personal din sistemul justiției beneficiază pe perioada concediului de odihnă, pe lângă indemnizația de concediu de o primă egală cu indemnizația brută sau, după caz, indemnizația de încadrare brută lunară, din luna anterioară plecării în concediu;
- acest drept a fost suspendat ulterior prin mai multe acte normative;
- că, urmare a pronunțării Deciziei nr.XXIII/12.12.2005 a, pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii, au beneficiat de dreptul revendicat numai pentru anii 2001 - 2002, nu și pentru perioada următoare, în raport de decizia Înaltei Curți care, a apreciat că, urmare a adoptării nr.OUG177/2002, acest drept a încetat să mai subziste pentru categoria magistraților;
- prin intrarea în vigoare a nr.OUG27/2006, aprobată prin Legea nr.45/2007, care a abrogat expres dispozițiile nr.OUG177/2002, efectele obligatorii ale Deciziei au încetat;
- prin noua reglementare, magistrații sunt discriminați în raport de personalul auxiliar de specialitate din sistemul justiției pentru care acest drept a fost recunoscut și pentru anii următori, în timp ce pentru magistrați dreptul la prima de concediu a fost abrogat; discriminarea există și în raport de funcționarii publici și polițiști, care, potrivit reglementărilor speciale care prevăd pentru aceștia dreptul la prima de concediu de odihnă;
- prin excluderea magistraților de la beneficiul dreptului la prima de concediu de odihnă, în perioada anterioară apariției Legii nr.45/2007, când acest drept a fost recunoscut altor categorii de salariați, inclusiv din sistemul puterii judecătorești, s-au încălcat dispozițiile art.1 alin.2 lit.e pct.i din nr.OG137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
În susținerea acțiunii s-au invocat deciziile nr.20/02.02.2000, nr.1/1994, 135/5.11.2006 ale Curții Constituționale, R (94) 12 Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, Carta Europeană privind Statutul judecătorilor.
În drept acțiunea s-a întemeiat pe dispozițiile art.2 alin.1 și 2 din nr.OG137/2000, completată și modificată.
În cauză, pârâtul Ministerul Economiei și Finanațelor, prin PNa depus întâmpinare prin care a invocat lipsa calității sale procesuale pasive având în vedere, pe de o parte, atribuțiile sale specifice conform Legii nr.500/2002, Legii nr.379/2005, Legii nr.486/2006, nr.HG386/2007, iar pe de altă parte, faptul că între el și reclamante nu există raporturi juridice de muncă. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Pârâta Curtea de Conturi a României, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii, motivat, în esență, de absența unor dispoziții normative privind acordarea acestui drept, Decizia nr.XXIII/12.12.2005 a care prevede explicit dreptul la prima de concediu doar pentru anii 2001, 2002, dispozițiile nr.OUG146/2007 care nu recunoaște foștilor judecători și procurori financiari ai Curții de Conturi calitatea de titulari ai acestui drept.
Totodată, pârâta Curtea de Conturi a României a formulat și cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor în raport de dispozițiile art.19, art.28 din Legea nr.500/2002.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a transmis un punct de vedere cu privire la acțiune, invocând, alături de dispozițiile art.1, 2, 6 din nr.OG137/2000 republicată, jurisprudența CEDO, care a apreciat că "statele contractante dispun de o anumită marjă de apreciere pentru a determina dacă și în ce măsură diferențele între situații analoage sau comparabile sunt de natură să justifice distincțiile de tratament juridic aplicate".
În temeiul art.II alin.1, 2 din nr.OUG75/2008, cauza a fost declinată spre competentă soluționare de la Tribunalul Bacău la Curtea de APEL BACĂU.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța reține următoarele:
1) Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, invocată prin întâmpinare de pârâtă, aceasta urmează a fi respinsă ca neîntemeiată în raport de dispozițiile art.1 din nr.OUG22/2002, modificată, privind executarea obligațiilor de plată a instituțiilor publice, conform cărora acestea se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli în care se încadrează obligația respectivă, precum și dispozițiile art.4 al aceluiași act normativ, care menționează la alin.1 că ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impune, inclusiv virări de credite bugetare pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea sumelor stabilite prin titluri executorii.
Totodată, la respingerea excepției invocate, sunt avute în vedere și dispozițiile Legii nr.500/2002 privind finanțele publice, care stabilesc explicit atribuțiile Ministerului Economiei și Finanțelor în Secțiunea a 2-a a legii, referitoare la competențele și responsabilitățile în procesul bugetar (art.19 lit.a - pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare a bugetelor, art.28, art.35, art.47, art.48, art.53).
2) Referitor lacapetele de cerere ale acțiunii, se apreciază că acestea sunt nefondate.
Acțiunea se întemeiază pe dispozițiile Legii nr.45/2007, coroborat cu art.1, alin.2 lit.e pct.i; art.2 alin.1, 2 și art.27 din nr.OG137/2000, cu modificările ulterioare.
Prin Decizia nr.818/03.07.2008 a Curții Constituționale, s-a admis excepția de neconstituționalitate invocată de Ministerul Justiției, constatându-se că, dispozițiile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din nr.OG137/2000, republicată, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituționale, în măsura în care, din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze sau să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Cum în speță, situația de discriminare este invocată în raport de Legea nr.45/2007, ce recunoaște dreptul revendicat de reclamante numai personalului auxiliar nu și magistraților, precum și în raport de acte normative aplicabile corpului funcționarilor publici și celei aparținând, iar acțiunea vizează recunoașterea și acordarea unui drept de natură salarială neprevăzut de lege, instanța, în considerarea Deciziei nr.818/03.07.2008 a Curții Constituționale, apreciază că acțiunea astfel cum a fost formulată, este nefondată.
Având în vedere cele anterior arătate, urmează a respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a și ca nefondate atât acțiunea, cât și cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor în contextul art.60 alin.1 coroborat cu art.63 alin.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRÂȘTE:
Respinge excepția privind lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Respinge, ca nefondată, acțiunea civilă, având ca obiect "calcul drepturi salariale", formulată de reclamantele, toate cu domiciliul ales în P N, B-dul -,.12,.B,.1, jud.N, în contradictoriu cu pârâții Curtea de Conturi a României, cu sediul în B, sector 1,--24, Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B, sector 5,- și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B, sector 1,--3.
Respinge cererea de chemare în garanție ca nefondată.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29 septembrie 2008.
Președinte, JUDECĂTOR 3: Gioni Popa
- - - -
Asistenți judiciari,
- -
Grefier,
- -
red.sent./29.10.2008
tehnored./29.10.2008/6 ex.
Președinte:Sorina CiobanuJudecători:Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu, Gioni Popa
