Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Sentința 36/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
Secția Civilă, Minori și familie,Conflicte de muncă și asigurări sociale
DOSAR NR- SENTINȚA CIVILĂ NR.36/2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA - 2008
PREȘEDINTE: Sorina Ciobanu judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Liliana Ciobanu
ASIST. JUD. - - -
- - -
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare acțiunea civilă, având ca obiect "calcul drepturi salariale", formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - T, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -, Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic pentru pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, reclamanta și reprezentanții celorlalți pârâți fiind lipsă.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, în sensul că Parchetul de pe lângă a depus la dosar o cerere de comunicare a motivelor de apel.
Instanța constată că Parchetul de pe lângă a fost citat în calitate de intimat pentru un litigiu de muncă și i-au fost comunicate motivele acțiunii.
Reprezentanta pârâtului Ministerul Finanțelor Publice arată că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Consilier juridic, având cuvântul pentru pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de partea pe care o reprezintă și pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Dezbaterile fiind terminate, instanța a trecut la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalul Neamț sub nr-, reclamanții, au chemat în judecată în calitate de pârâți Parchetul de pe lângă, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, Parchetul de pe lângă -, Parchetul de pe lângă -, Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării solicitând să se constate că sunt discriminați în raport de prevederile art.11 alin.1 și 2 raportat la prevederile art.3 și 4 din G nr.27/2006 completată și modificată prin Legea nr.45/2007 coroborate cu prevederile art.1 alin.2 lit.e pct.i și de art.27 din nr.OG137/2000; anularea situației create prin discriminare prin acordarea unor despăgubiri reprezentând drepturile salariale rezultate din diferența dintre salariul încasat și cel prevăzut în anexa I lit.a pct.6 - 13 corespunzător funcțiilor exercitate de fiecare dintre ei, începând cu data intrării în vigoare a nr.OUG27/2006 până la zi și pentru viitor, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective; obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să asigure sumele necesare acordării acestor despăgubiri.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că noua modalitate de salarizare, concretizată inițial prin adoptarea G nr.27/2006 și apoi prin emiterea Legii nr.45/2007 adâncește mai mult discriminarea directă dintre procurorii de la parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale și judecătorii și procurorii din cadrul și Susțin aceștia că deși scopul urmărit - reducerea neîntârziată a fenomenului de corupție - este legitim, metoda de atingere a acestuia nu este adecvată.
În sprijinul cererii reclamanții au invocat practica Curții Constituționale, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Nad epus întâmpinare în care a invocat, pe cale de excepție, lipsa calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că nu există identitate între el, Statul român și bugetul de stat, iar pe fond netemeinicia pretențiilor formulate.
Parchetul de pe lângă - a depus întâmpinare invocând pe cale de excepție lipsa calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că niciunul dintre reclamanți nu este și nu a fost angajat al acestei instituții, iar pe fond respingerea cererii.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în întâmpinarea depusă a invocat numai pe cale de excepție lipsa calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că nu poate avea calitate de pârât într-o cerere întemeiată pe dispozițiile art.27 din nr.OG137/2000, întrucât, atunci când se invocă încălcarea principiului nediscriminării, nu poate avea în instanță decât calitatea de expert și de instituție abilitată și investită în aplicarea legislației în materie pe teritoriul României.
La termenul din 26.06.2008 Tribunalul Neamța dispus scoaterea de pe rol a cauzei în temeiul dispozițiilor art.II alin.2 din nr.OUG75/2008 și înaintarea spre competentă soluționare Curții de APEL BACĂU, unde a fost înregistrată sub nr-.
Analizând actele și lucrările dosarului, în funcție de susținerile părților, instanța constată că acțiunea formulată de reclamanți este neîntemeiată, urmând a fi respinsă, iar excepțiile invocate vor fi respinse ca nefondate, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Excepția lipsei calității procesuale pasiveinvocată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării va fi respinsă întrucât dispozițiile art.27 alin.1 și 3 din nr.OG137/2000 permit persoanelor ce se vor considera discriminate să se adreseze direct instanței de judecată cu o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării, necondiționat de sesizarea prealabilă a Consiliului, cu citarea obligatorie acestuia.
Nefiind titular de pretenții în cauza de față, în absența altor cereri (de chemare în garanție, de intervenție principală sau accesorie), Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării nu poate avea decât calitatea de pârât.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelorva fi înlăturată întrucât, pe de o parte, conform art.1din nr.OUG22/2002 executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli, iar pe de altă parte prevederile modificatoare ale Legii nr.110/2007 instituie doar o serie de termene și condiții privind executarea, fără a-l exonera de îndatoririle ce îi revin în asigurarea sumelor necesare efectuării plăților.
Niciexcepția lipsei calității procesuale pasive a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupțienu poate fi reținută. Aceasta întrucât este adevărat că niciunul dintre reclamanți nu are un raport de muncă cu, însă aceștia au solicitat pe fondul cauzei constatarea existenței unei discriminări și obligarea la despăgubiri cauzate de discriminarea acestora ca magistrați la Parchetele de pe lângă Curțile de Apel, Tribunale și Judecătorii față de magistrații procurori din cadrul
În ce priveștefondul cauzeide esență este faptul că prin deciziile nr.818, 819, 820/3 iulie 2008 pronunțate de Curtea Constituțională s-au admis excepțiile de constituționalitate și s-a constatat că prevederile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
S-a invocat că un înțeles al dispozițiilor Ordonanței prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice institute prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor, consacrat în art.1 alin.4 din Constituție, precum și prevederile art.61 alin.1 în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
În virtutea textelor constituționale menționate, Parlamentul și, prin delegare legislativă, în condițiile art.115 din Constituție, Guvernul au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală. Instanțele judecătorești nu au asemenea competență, misiunea constituțională fiind aceea de a realiza justiția - art.126 alin.1 din legea fundamentală - adică de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor subiective.
În consecință, reținându-se sub aspectul dispozițiilor Legii nr.47/1992 caracterul definitiv și obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei legi, ordonanțe sau a unei dispoziții dintr-un asemenea act normativ, Curtea va respinge acțiunea reclamanților ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile privind lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, Direcției Naționale Anticorupție și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Respinge, ca nefondată, acțiunea având ca obiect "calcul drepturi salariale" formulată de reclamanții, G, în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție B, Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29 septembrie 2008.
Cu opinia separată a domnului asistent care este în sensul admiterii în tot acțiunii.
Președinte, JUDECĂTOR 3: Gioni Popa
- - - -
Asistenți judiciari,
- - Grefier,
- -
red.sent./8.10.2008
tehnored./21.10.2008/8 ex.
CU OPINIA SEPARATĂ A DOMNULUI ASISTENT JUDICIAR - -,
Analizand actele si lucrarile dosarului, in functie de sustinerile partilor, instanta constata ca actiunea formulata de reclamanti este intemeiata, urmand a fi admisa pentru considerentele care vor fi expuse in continuare:
Desi legislatia de organizare judiciara a Romaniei prevede clar faptul ca functia de judecator si de procuror este una complexa si de maxima ras-pundere, prevazuta cu aceleasi incompatibilitati si interdictii, in practica salariala. insa, se ajunge la a se comite mai mult decat o discriminare salariala, la abuz de drept. In acest sens, prin OUG 27/2006, din punct de vedere salarial au fost "generate" doua categorii de magistrati-procurori:
-magistratii-procurori din cadrul DNA si DIICOT, care beneficiaza de un coeficient de multiplicare cuprins intre 19-23
-magistratii-procurori din cadrul celorlalte structuri ale Parchetului[ de pe langa Judecatorii,Tribunale si Curti de Apel], care beneficiaza de un coeficient de multiplicare mult inferior
La aceasta situatie s-a ajuns in baza principiului " mersului in cerc", care a dus la adoptarea OUG 27/2006. La adoptarea acesteia, in expune-rea de motive s-a justificat necesitatea unei salarizari adecvate si nedis-criminatorii a procurorilor si judecatorilor, pentru a se corecta legislatia salariala discriminatorile din acel moment, legislatie care a fost sanctio-nata, printre altele, si prin Hotararea 185 din 22.07.2005 a CNCD-ului, hotarare ce a fost apoi intarita si. prin Decizia in Interesul Legii nr.VI din 15 ianuarie 2007, pronuntata de ICCJ.
In esenta, prin acesata Hot. 185/2005 a CNCD, au constatat ca prevede-rile art.28, alin. 4 din OUG nr.24/2004, modificata prin Legea 601/2004, si ale art.24 din Legea 508/2004, au instituit o discriminare directa intre cele doua categorii de procurori sus-mentionate.
Vrand sa corecteze legislativ aceasta discriminare, executivul a reusit doar sa inlocuiasca aceasta discriminare salariala cu o alta, si mai preg-nanta, inlocuind sporul exprimat direct, in procente, printr-un spor asa-zis "anticoruptie" exprimat indirect, sub forma coeficientui de multi-plicare marit.
Prin aceasta manevra legislativa abuziva, au fost incalcate Principiile de Baza ale Justitiei stabilite de - Comisariat pentru Drepturile Omului, act adoptat la al 7 - lea al Națiunilor Unite referitor la Prevenirea Infracțiunilor și la Tratamentul Infractorilor, care a avut loc la Milano din 26 august până la 6 septembrie 1985 și aprobat prin rezoluțiile Adunării Generale 40/32 din 29 noiembrie 1985 și 40/146 din 13 decembrie 1985. In speta de fata, a fost incalcat Principiul JUSTIȚIEI:"Independența justiției trebuie să fie garantată de către stat și prevăzută în Constituție sau în legislația națională. Este datoria tuturor instituțiilor, guvernamentale și a celorlalte, să respecte și să supravegheze independența justiției.", precum si Principiul CONDIȚIILE DE LUCRU ȘI PERIOADA DE EXERCITAREA, paragraful 11 "Durata mandatului judecătorilor, indepen-dența, siguranța, remunerarea corespunzătoare, condițiile de lucru, pensiile și vârsta pensionării vor fi stabilite în mod adecvat prin lege".
Totodata, a mai fost incalcata si NR. (94) 12 CO-MITETULUI CĂTRE STATELE MEMBRE -VIND INDEPENDENȚA, EFICIENȚA ȘI ROLUL JUDECĂTORI- (adoptată de Comitetul în 13 oct.1994, la a 518-a reuniune a delegaților ); in speta de fata, a fost incalcat Principiul " I - Principii generale privind independența judecătorilor:
1.Trebuie luate toate măsurile necesare în scopul de a respecta, proteja și promova independența judecătorilor.
2.În special, trebuie luate următoarele măsuri:
Independența judecătorilor trebuie să fie garantată, conform dispozițiilor Convenției și a principiilor constituționale, de exemplu, prin adoptarea de dispoziții exprese în acest sens în Constituție sau alte texte legislative, sau prin încorporarea dispozițiilor prezentei recomandări în dreptul intern. Luând în considerare tradiția juridică a fiecărui stat, aceste dispoziții pot prevedea că:
Hotărârile judecătorilor nu pot fi susceptibile de a fi reanalizate în afara procedurile privind căile de atac prevăzute de lege;
ii. Mandatul judecătorilor și remunerarea trebuie să fie garantate prin lege;"
Magistrații-procurori sunt membrii al celei de-a treia puteri în stat, dar, cu toate acestea, tocmai - prin respingerea acțiunii - li s-ar încălca egalitatea în drepturi cu ceilalți magistrati-procurori din DNA si DIICOT ( art. 16 alin.1 din Constituție): " cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări".
Chiar dacă prin legislația internă acest drept salarial ar fi fost prevazut în mod abuziv doar pentru anumite categorii de procurori, instanta considera că în prezenta speță suntem în prezența art. 20 alin.(2)din Constituție:"dacă există neconcordanță între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile".
Ori, aici, prin legislația internă aplicabilă speței au fost batjocorite art. 7 și 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, care garantează dreptul tuturor la protecție egală a legii împotriva oricărei discriminări și dreptul la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare. Totodată, a mai fost nesocotit și art. 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale ( ratificat prin Decretul 212/1974), articol care garantează dreptul la condiții de muncă juste și prielnice și la egalitatea de tratament în salarizare, fără nici o distincție.
A mai fost încălcat și art. 14 din Convenția Europeană privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv Protocolul nr. 12 la această convenție ( care interzice discriminările). Aceeași legislație internă aplicabilă speței contravine și art. 4 din Carta socială europeană revizuită ( ratificată prin Legea nr. 74/1999), care garantează dreptul la o salarizare echitabilă.
Dacă - per a contrario - acțiunea ar urma sa fie respinsă, atunci ar fi încălcate și art. 5, 6, 8, 39 alin.1 lit. a, 40 alin.2 lit. c și f, art. 154 alin.3, art. 165 și 155 raportat la art. 1 din Legea 53/2003 ( Codul muncii ); totodată, ar mai fi încălcate și art. 20, 16 alin. 1,53 și art. 41 din Constituție, care garantează aplicarea principiului nediscriminării și în raport cu dreptul la salariu, care face parte din conținutul complex al dreptului constituțional la muncă și care nu poate face obiectul unor limitări discriminatorii.
Dacă s-ar retine strict in litera legii, textul discriminatoriu din OUG 27/2006, atunci acesta ar fi contrar art. 20 alin.2 din Constituție. Pentru toate aceste motive, instanta va admite actiunea si va obliga paratul Ministerul Economiei si FInantelor sa aloce si sa includa in bugetul paratului Ministerul Justitiei sumele necesare efectuarii platilor drepturilor salariale acordate reclamantilor prin prezenta hotarare.
ASISTENT JUDICIAR,
Președinte:Sorina CiobanuJudecători:Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu, Gioni Popa
