Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Sentința 42/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 42/D/2008
Ședința publică din 8 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Ioan Daniel Chiș Carmen
ASISTENȚI JUDICIARI: -
- -
GREFIER:
S-a luat în examinare acțiunea civilă promovată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL CLUJ, CURTEA DE APEL CLUJ, MINISTERUL JUSTITIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANTELOR, CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII, având ca obiect calcul drepturi salariale 25% - permanență.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de taxe judiciare de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 23 septembrie 2008, s-a formulat o cerere de intervenție de către numitele și.
Curtea, după deliberare, în temeiul art. 164.proc.civ. și art. 165.proc.civ. disjunge cererea de intervenție formulată de și, întrucât această cerere ar îngreuna soluționarea cererii principale, și stabilește termen de judecată pentru soluționarea cererii de intervenție pentru data de 29 octombrie 2008, ora 12,00, sala 135, pentru când se vor cita părțile. Pârâții vor fi citați cu un exemplar al cererii de intervenție care va fi înregistrată sub un alt număr de dosar, și cu copia acțiunii principale.
Curtea constată prezenta acțiune în stare de judecată și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea adresată la data de 24.04.2008 Tribunalului Cluj, reclamanții, au chemat în judecată pe pârâții TRIBUNALUL CLUJ, Curtea de APEL CLUJ, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării solicitând a se dispune obligarea în solidar a pârâților la calcularea și plata de despăgubiri în favoarea fiecărui reclamant echivalente cu drepturile salariale reprezentând 25% din valoarea salariului de bază, pentru perioada 24.04.2005 - 24.05.2008 și în continuare până la încetarea stării de discriminare; obligarea în solidar a pârâților la calcularea și la plata actualizată sumelor datorate prin aplicarea coeficientului de inflație, începând cu momentul nașterii dreptului reclamanților la despăgubire; obligarea Tribunalului Cluj și Curții de APEL CLUJ, la înscrierea în carnetele de muncă ale reclamanților a mențiunilor privitoare la sporurile salariale menționate; obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la alocarea fondurilor necesare plății sumelor solicitate.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că, în calitate de judecători, grefieri și grefieri registratori arhivari au program de "permanență" ce presupune ca, periodic și consecutiv, timp de câte o săptămână, după orele de program și în zilele nelucrătoare, să fie disponibili, și, în caz că este necesar, să se prezinte la sediul instanței pentru înregistrarea, eventual și judecarea unor cauze penale ce presupun urgență, respectiv cauze penale ce au ca obiect luarea, prelungirea ori menținerea măsurilor preventive.
Deși pentru grefier perioada în care se prezintă în instanță se solicită și se acordă plata orelor suplimentare - strict pentru durata în care se află în incinta instanței - nu au fost recompensați niciodată, sub nici o formă, pentru timpul în care, faptic, sunt obligați să nu părăsească localitatea, pentru ca, în situația în care sunt solicitați să deplasa la instanță în cel mai scurt timp.
Prin această stare de fapt a fost restrâns dreptul lor la libertatea de mișcare - drept fundamental garantat prin legislația internă și internațională, și totodată, se aduce atingere și relațiilor sociale privind viața de familie și în societate - ocrotite de legiuitorul român, având în vedere faptul că reclamanții nu au posibilitatea de a-și face un program normal pentru sfârșit de săptămână sau de sărbători pentru că, indiferent dacă este zi lucrătoare sau de (1, C Revelion sau Paști indiferent de oră, trebuie să fie oricând de a se prezenta la locul de muncă.
În plus, sunt afectate grav relațiile de familie precum și cele sociale. În cadrul relațiilor de familie reclamă faptul că sunt în imposibilitate de acorda atenție, îngrijire și supraveghere copiilor minori, soților bătrânilor pe care îi au în îngrijire, precum și de a se achita de obligații casnice și gospodărești.
În cadrul relațiilor sociale afectate au subliniat nu numai impedimentele de participare la anumite evenimente sociale dar și imposibilitatea susținerii un relații interumane.
De precizat este că, deși potrivit Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, de regulă, concediul de odihnă, se efectuează în timpul vacanței judecătorești, pentru asigurarea permanenței sunt nevoiți să fragmenteze concediul de odihnă.
Deoarece în Statutul grefierului și în Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești "asigurarea permanenței este obligatorie", această obligație trebuie să aibă un corelativ și în obținerea unor drepturi corespunzătoare pentru asigurarea principiului egalității de șanse și a desfășurării normale a relațiilor de serviciu.
Așa fiind, întrucât activitatea de permanență în instrumentarea cauzelor penale este necesară, având în vedere prevederile Codului d e procedură penală și ale art.53 alin.1 din Constituția revizuită a României cererea lor legitimă de plată a unor compensații ca urmare a restrângerii unui drept fundamental este întemeiată.
S-a invocat de asemenea faptul că sunt discriminați față de alte categorii de salariați, spre exemplu lucrătorii de poliție, care sunt remunerați pentru serviciul de permanență.
Astfel, potrivit OG nr.38/2003 republicată, potrivit căruia "polițiștii beneficiază de un spor pentru misiune permanentă de 25% din salariul pentru funcția îndeplinită, din salariul pentru gradul profesional deținut, din salariul de merit, din indemnizația de conducere și gradații".
Pârâta Curtea de APEL CLUJa depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, invocând lipsa temeiului legal în acest sens.
Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a invocat, prin întâmpinare, excepția lipsei calității sale procesuale pasive.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția necompetenței materiale a instanței, prevalându-se de art.36 alin.2 din OUG nr.27/2006 și care ar justifica în opinia sa declinarea competenței în favoarea Curții de Apel București.
De asemenea, a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, motivată de inexistența raporturilor juridice de muncă cu reclamanții.
Pârâtul Ministerul Justiției a solicitat prin întâmpinare respingerea acțiunii ca nefondată.
Examinând acțiunea dedusă judecății, Curtea de Apel constată următoarele:
Singura excepție procesuală care va fi admisă va fi cea invocată de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării privind lipsa calității sale procesuale pasive.
În acest sens în conformitate cu prevederile art.27 din OG nr.137/2000, republicată posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare, fiind obligat să probeze, în egală măsură cu cel acuzat, existența sau nu a discriminării (principiul inversării sarcinii probei).
În această situație, judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului în sensul stabilirii caracterului discriminatoriu al faptei.
Or, în această situație Consiliul nu poate fi citat în calitate de pârât (acestuia lipsindu-i calitatea procesuală pasivă în astfel de cauze), ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare.
În consecință, Curtea de Apel va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, respingând în consecință acțiunea împotriva sa.
Excepția necompetenței materiale nu este întemeiată deoarece, contrar afirmațiilor pârâtului, acțiunea reclamanților nu se întemeiază pe dispozițiile art.36 alin.2 din OUG nr.27/2006 privind contestația împotriva deciziilor de stabilire a drepturilor salariale cuvenite magistraților, ci, așa cum rezultă din acțiunea inițială, chiar pe dispozițiile actelor normative care acordă aceste drepturi salariale altor categorii profesionale.
Prin urmare, pretențiile formulate de către reclamanți derivă din inexistența unor dispoziții legale privind salarizarea magistraților care asigură soluționarea unor cauze penale în afara programului de lucru - element legat indisolubil de raportul juridic de muncă -, ceea ce conferă litigiului dedus judecății caracterul unui conflict de drepturi aparținând sferei dreptului muncii și a cărui competență de soluționare revine în primă instanță, în temeiul art. 284 Codul Muncii, raportat la art. I pct.1din nr.OUG75/2008, curții de apel.
Curtea nu poate primi critica pârâtei referitoare la încălcarea competenței altei instanțe, respingând prin urmare excepția invocată.
De asemenea, susținerile aceluiași pârât referitoare la încălcarea Legii nr.500/2002 sunt nefondate din prisma următoarelor considerente:
Astfel, potrivit art.15 din HG nr.83/03.02.2005, publicată în Monitorul Oficial, partea I din 11.02.2005, instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
De asemenea, art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din HG nr.208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: " elaborează proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și Ministerul Justiției, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțele publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice referitoare la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar), ceea ce va determina respingerea excepției lipsei calității sale procesuale pasive.
În privința fondului litigiului, Curtea observă că soluționarea prezentei cauze nu se poate realiza prin raportare la dispozițiile OG nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, fiind evident că acest act normativ nu este aplicabil reclamanților. De altfel, în acest domeniu, Curtea Constituțională a statuat cu caracter obligatoriu că dispozițiile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din OUG nr.137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde interesul că instanțele judecătorești au competența să analizeze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Prin urmare, instanța nu are posibilitatea să extindă aplicarea OG nr.38/2003 la reclamanți.
De asemenea, în acord cu principiile generale ale legislației muncii, astfel cum sunt evidențiate prin definițiile legale enunțate de art.154 Codul Muncii salarizarea reprezintă contraprestația muncii expuse de salariat, iar conceptul de muncă acoperă întreaga activitate a salariatului respectiv realizarea atribuțiilor, îndatoririlor și obligațiilor ce îi revin.
Așadar, în absența unui temei legal, nu este posibilă remunerarea distinctă printr-un spor salarial a activității depuse în îndeplinirea unei anumite atribuții de serviciu.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel va respinge pe fond acțiunea formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliului Național pentru Discriminare cu sediul în B--3, sector 1și în consecință respinge acțiunea formulată împotriva sa.
Respinge excepția necompetenței materiale și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Economiei și Finanțelor cu sediul în B-, sector 5.
Respinge ca nefondată acțiunea civilă formulată de reclamanții, toți cu domiciliul ales în localitatea D--4, jud. împotriva pârâților TRIBUNALUL CLUJ cu sediul în C-N,--4, jud. C, Curtea de APEL CLUJ cu sediul în C-N-, jud. C, Ministerul Justiției cu sediul în B-, sector 5 și Ministerul Economiei și Finanțelor C-N cu sediul în C-N Piata nr.19, jud.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică 08 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - --- -
ASISTENȚI JUDICIARI
- - -
Red./
25 ex./28.10.2008
Judecători:Sergiu Diaconescu, Ioan Daniel Chiș Carmen
