Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 620/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 620/R/2008
Ședința publică din data de 13 martie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Lucia Ștețca
JUDECĂTORI: Lucia Ștețca, Sergiu Diaconescu Laura Dima
- -
GREFIER: - -
S-au luat spre examinare recursurile declarate de pârâții TRIBUNALUL SĂLAJ, CURTEA DE APEL CLUJ, MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S împotriva sentinței civile nr. 2431 pronunțată de TRIBUNALUL SĂLAJ, la data de 10.12.2007, în dosarul nr-, privind și pe reclamanții, și și pe pârâtul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect calcul drepturi salariale.
Cauza a fost luată într-o altă componență a completului de judecată, întrucât prin încheierea ședinței camerei de consiliu din data de 10 martie 2008 s-au încuviințat cererile de abținere formulate de către domnii judecători și, membri ai completului de judecată, motiv pentru care în compunerea completului de judecată intră, conform planificării de permanență, domnii judecători și, în conformitate cu prevederile art. 98 alin. 4 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea M nr. 387/2005.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 11 martie 2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Asupra recursului declarat reține:
Prin sentința civilă nr. 2431/10.12.2007 TRIBUNALUL SĂLAJa admis acțiunea formulată de reclamanții, împotriva pârâților TRIBUNALUL SĂLAJ, Curtea de APEL CLUJ, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, și obligă pârâții să plătească reclamanților drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15%, începând cu luna octombrie 2004 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, precum și pentru viitor,actualizate la data plătii efective astfel: - 31.557 lei, - 25.656 lei, - 28.805 lei, - 26.622 lei, - 26.863 lei, - 24.468 lei, - 24.646 lei, - 26.124 lei, - 25.761 lei, - 25.761 lei, - 25.761 lei
Au fost obligați pârâții să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să aloce fondurile necesare plății acestor sume.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că potrivit art. unic pct. l din Legea nr. 444/2006 pentru aprobarea nr.OG19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul sau avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță beneficiază de un spor lunar de 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază, cu încadrarea în limitele bugetare aprobate.
În temeiul prevederilor legale de mai sus, judecătorii militari beneficiază de un spor de confidențialitate de până la 15% din solda lunară.
Prin art.15 din nr.OG6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici s-a prevăzut că sporul de confidențialitate în cuantum de până la 15% se acordă atât categoriilor de funcționari publici prevăzute în Legea nr.-, cât și funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15% din salariul de bază, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Prin art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, modificată prin Legea nr. 405/2002 s-a acordat sporul de confidențialitate de până la 15% membrilor plenului și altor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării banilor.
Toate aceste acte normative enumerate mai sus prevăd acordarea unui spor de confidențialitate către o serie de categorii de personal, excluzând fără nici un temei magistrații, care de asemenea au ca obligație profesională păstrarea confidențialității.
Astfel, potrivit art.15 alin. 1 și 2 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.328 din 24 august 2005 pentru aprobarea Codului d eontologic al judecătorilor și procurorilor, judecătorii și procurorii au obligația de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informațiile pe care le-au obținut În această calitate. În cazul În care, potrivit legii, lucrările au un caracter confidențial, judecătorii și procurorii sunt obligați să păstreze materialele respective În incinta instanței sau a parchetului și să nu permită consultarea lor decât În cadrul prevăzut de lege și regulament.
Potrivit art. 99 lit. d din Legea nr. 303/2004, republicată, privind statutul judecătorilor și procurorilor, constituie abateri disciplinare nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest statut.
Pentru a ne afla în prezența unei fapte de discriminare trebuie să existe două situații comparabile la care tratamentul aplicat să fie diferit. Tratamentul diferențiat trebuie să urmărească sau să aibă ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii folosinței sau exercitării În condiții de egalitate a drepturilor omului și a libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege în domeniul politic, economic, social și cultural sau În orice alte domenii ale vieții publice.
Instanța a reținut că judecătorii militari și membri Consiliului Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării beneficiază de un spor de confidențialitate de până la 15%, în timp ce judecătorii civili, care controlează inclusiv actele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării nu beneficiază de un astfel de spor, deși nerespectarea confidențialității lucrărilor reprezintă o abatere disciplinară.
Reiese astfel în mod neechivoc că judecătorii și procurorii sunt supuși unui tratament discriminatoriu în ceea ce privește dreptul la remunerare pentru păstrarea confidențialității unor date.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, TRIBUNALUL SĂLAJ și Curtea de APEL CLUJ.
Prin recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor s-a solicitat admiterea recursului, desființarea sentinței atacate ca nelegală și netemeinică, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor și necompetenței materiale a Tribunalului Sălaj, iar pe fond respingerea acțiunea acțiunii.
În motivarea recursului s-a susținut că în speță Ministerul Economiei și Finanțelor nu participă nemijlocit la raportul juridic litigios pentru a fi citat conform Codului d e procedură civilă.
Între Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției nu există nici o obligație de plată pentru drepturile salariale ce reprezintă creșteri salariale pe care Ministerul Justiției ar trebuie să le plătească într-un raport de muncă izvorând din contractul de muncă.
Astfel, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi implicat în plata drepturilor solicitate de reclamanți, întrucât aceste fonduri sunt asigurate din bugetul Ministerului Justiției și nicidecum din cel al Ministerului Economiei și Finanțelor.
Statutul personalului din sistemul autorității judecătorești precum și drepturile de care aceștia beneficiază, formează obiectul unor reglementări speciale.
Actele normative aplicabile acestei categorii de personal au stabilit, în mod constant, drepturile și obligațiile acestora, cu regim de salarizare distinct față de alte categorii de personal.
Potrivit art.2 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare: - potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferința pe baza de rasă, naționalitate, etnice, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boala cronica necontagioasă, infectare, apartenența la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice"; iar același articol, alin.3 prevede "sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de alte persoane, în afară cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare".
Modalitatea de salarizare a acestei categorii de funcționari este distinctă de cea reglementată pentru alte categorii profesionale, diferențele fiind motivate de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal.
Reclamanții nu se află într-o situație comparabilă cu cea a altor categorii socio-profesionale, atât timp cât pe lângă obligațiile specifice funcției, salariații din sistemul judiciar se bucură de o serie de drepturi și beneficii suplimentare care li se adresează numai lor, nefiind aplicabile altor categorii de salariați.
Situațiile diferite în care se regăsesc diferite categorii de salariați determină soluții diferite ale legiuitorului în ceea ce privește salarizarea acestora, fără ca prin aceasta să se încalce principiul egalității.
Prin recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției s-a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, invocându-se motivele de recurs prevăzute de art.304 pct.9 și 4.pr.civ.
În sprijinul primului motiv de recurs s-a arătat în esență că dreptul la sporul de confidențialitate pretins nu este reglementat de niciun act normativ în vigoare precum și că reclamanții nu se află într-o situație comparabilă cu celelalte categorii profesionale, beneficiare a sporului și față de care se consideră discriminați.
În sprijinul celui de-al doilea motiv de recurs, s-a invocat depășirea de către instanță a atribuțiilor puterii judecătorești prin acordarea sporului de confidențialitate în favoarea reclamanților, aspect pe care recurenta l-a considerat o adăugare la lege.
În recursul său TRIBUNALUL SĂLAJ solicită admiterea lui și respingerea acțiunii reclamanților ca fiind nefondată.
În motivare se arată că plata sporului solicitat de reclamanți este condiționată, conform nr.OG 19/2006, de păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate și de deținerea certificatului sau avizului de securitate.
Reclamanții nu sunt incluși de legiuitor în categoria persoanelor care sunt îndreptățite să beneficieze de spor de confidențialitate.
Curtea de APEL CLUJ prin recursul său solicită admiterea lui și modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii.
Se arată că nu există temei legal pentru acordarea sporului de confidențialitate, întrucât nu există prevederi legale exprese care să instituie acordarea acestui spor.
Situația de discriminare invocată de reclamanți nu se argumentează doar prin aceea că acest spor a fost acordat unor categorii de personal din alte instituții bugetare, întrucât legiferarea diferențiată nu constituie prin ea însăși, singură și în aceste condiții, o faptă de discriminare.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel va admite recursurile pentru următoarele considerente:
Dreptul la sporul de confidențialitate pretins de reclamanți nu este prevăzut de legislația care reglementează statutul judecătorilor și procurorilor (Legea nr. 303/2004), precum și salarizarea acestuia (OG nr.27/2006 aprobată prin Legea nr. 45/2007 cu modificările ulterioare), astfel încât dreptul litigios nu îndeplinește cerința de a fi ocrotit de lege.
De asemenea, soluția de admitere a acțiunii s-a bazat pe reținerea eronată a unei stări de discriminare între magistrați și alte categorii profesionale (personal militar și funcționari publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, funcționarii publici, salariații Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Sub acest aspect, Curtea constată că, în conformitate cu dispozițiile art.1 alin.3 din OG nr.137/2000, "exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul prezentului articol privește persoanele aflate în situații comparabile", această dispoziție legală fiind reflectată și de jurisprudența Curții Constituționale care a statuat că principiul egalității de drepturi și ale nediscriminării se aplică doar situațiilor egale ori analoage.
Or, diferența între reclamanți și categoriile profesionale menționate constă în conținutul diferit al raporturilor juridice de muncă ce rezultă din existența unor statute profesionale distincte, care reglementează drepturi și obligații specifice fiecărei categorii; în desfășurarea activității în favoarea unor instituții diferite aparținând în primul caz autorității judecătorești, iar în celelalte cazuri puterii executive; în conținutul diferit al informațiilor pe care au obligația să nu le divulge.
Astfel, în privința ultimului aspect menționat, informațiile confidențiale la care se referă art.99 lit. d din Legea nr.303/2004, respectiv cele a căror divulgare atrage răspunderea disciplinară, au o semnificație esențialmente diferită de a informațiilor clasificate, pe care art.15 lit. b din Legea nr.182/2002 le definește ca "informațiile, datele, documentele de interes pentru securitatea națională care, datorită nivelurilor de importanță și consecințelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau discriminării neautorizate, trebuie să fie protejate".
În raport de aceste criterii, Curtea de Apel constată că reclamanții nu se află într-o situație comparabilă cu categoriile profesionale beneficiare ale sporului de confidențialitate, lipsind prin urmare premisa existenței unei discriminări.
În egală măsură, instanța de recurs consideră că principiul egalității de tratament nu presupune uniformitate de reglementare, fiind opțiunea exclusivă a legiuitorului de a adopta soluții legislative diferite în favoarea unor categorii de salariați diferite, în considerarea situațiilor deosebite în care se găsesc.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel, constatând în concluzie lipsa unui cadru legal care să justifice pretențiile deduse judecății, precum și inexistența unei discriminări în raport de celelalte categorii profesionale, aflate în situații deosebite, va admite recursurile, va modifica sentința în parte, în baza art.312 alin.3 raportat la art.304 pct. 9.pr.civ. în sensul respingerii în întregime a acțiunii, fiind menținute dispozițiile de respingere a acțiunii față de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții TRIBUNALUL SĂLAJ, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, MINISTERUL JUSTIȚIEI și CURTEA DE APEL CLUJ împotriva sentinței civile nr. 2431 din 10 decembrie 2007 Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în sensul că respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții, și împotriva pârâților.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.SL/dact.
3 ex./23.04.2008
jud.primă instanță: /
Președinte:Lucia ȘtețcaJudecători:Lucia Ștețca, Sergiu Diaconescu Laura Dima
