Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 749/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIE NR. 749/R-CM

Ședința publică din 14 Aprilie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Paulina Ghimișliu JUDECĂTOR 2: Paula Andrada Coțovanu

JUDECĂTOR 3: Nicoleta

Judecător - -

Grefier

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâtul MUNICIPIUL, împotriva sentinței civile nr.1502/CM din 19 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit recurentul-pârât, intimații-reclamanți și intimații-pârâți.

Procedura este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, curtea constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea lui.

CURTEA

Asupra recursului de față,

Constată că la data de 24 octombrie 2008, reclamantul Sindicatul Personalului din Preuniversitar în numele și pentru reclamanții membri de sindicat, -, -, și a chemat în judecată în calitate de pârâți Școala nr.10, Centrul Bugetar Colegiul Liceal " " și Municipiul Pitești pentru a fi obligația la calcularea și plata primelor de vacanță cuvenite și neacordate pe perioada 2005-2008, actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la plata efectivă și consemnarea acestor mențiuni în carnetele de muncă.

În motivarea acțiunii reclamanții arată că sunt îndreptățiți la aceste prime de vacanță în virtutea art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997 care prevede că personalul din învățământ beneficiază de premii și alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.

De asemenea, art.243 din Codul muncii prevede că, contractul colectiv de muncă este obligatoriu între părți, art.165 din Codul muncii prevede că salariații nu pot renunța la drepturile salariale cuvenite, iar art.241 din muncii stipulează că, contractul colectiv de muncă produce efecte asupra tuturor salariaților din învățământ.

În urma probelor administrate în cauză, Tribunalul Argeș prin sentința civilă nr.1502/CM/19 decembrie 2008 a admis în parte, acțiunea formulată de reclamantul și a obligat pe pârâta Școala nr.10 Pitești să plătească reclamanților drepturi bănești reprezentând prima de vacanță după cum urmează: reclamantei pentru anii 2006-2008, reclamantei pe perioada 2007-2008, iar celorlalți reclamanți, -, pentru perioada 24.10.2005-2008, drepturi ce se for actualiza cu indicele de inflație la data plății efective.

A fost obligat pârâtul Municipiul Pitești să vireze pârâtului Centrul Bugetar Liceal " " fondurile necesare achitării drepturilor solicitate prin cererea de chemare în judecată, iar pârâta Școala nr.10 Pitești să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.

S-a reținut de instanța de fond la pronunțarea acestei sentințe că potrivit art.241 alin.1 Codul muncii, contractul colectiv de muncă la nivel național produce efecte obligatorii asupra tuturor salariaților angajați, art.8 alin.1 din CCM la nivel național pe 2007-2010 prevede că în raporturile de muncă dintre angajați și angajator se aplică cu prioritate reglementările mai favorabile pentru salariat indiferent dacă acestea se găsesc sau nu în contractul colectiv de muncă sau în prevederile legale.

Art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997 prevede expres că personalul din învățământ beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute în contractul colectiv de muncă.

În această ordine de idei, contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ a prevăzut încă de la începutul apariției sale, dreptul personalului didactic la prima de vacanță ce trebuia acordată în plus față de indemnizația de concediu.

Astfel, potrivit art.37 lit.g din contractul colectiv de muncă amintit, părțile contractante convin ca personalul din învățământ să beneficieze de o primă de vacanță, care se acordă odată cu indemnizația de concediu.

S-a reținut de asemenea că și în art.30 alin.1 și 2, cap.V, din Legea nr.130/1996 a contractului colectiv de muncă se arată că executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți.

În temeiul dispozițiilor art.13 din G nr.32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, în raport de care începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror acestea își desfășoară activitatea, va fi admisă acțiunea față de pârâtul Municipiul Pitești care va fi obligat să vireze pârâtului Centrul Bugetar Liceal " fondurile necesare achitării drepturilor solicitate de reclamanți prin cererea de chemare în judecată.

În raport de prevederile Decretului nr.92/1976 al carnetului de muncă și în baza art.40 alin.2 din Codul muncii, instanța a obligat pe pârâta Școala nr.10 Pitești să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâtul Municipiul Pitești.

Se arată în motivarea recursului formulat că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică, întrucât în mod greșit s-a admis acțiunea formulată de reclamanți pentru plata primei de vacanță, în condițiile în care aceștia nu au calitatea de funcționari publici și prin urmare nu le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarului public.

Reclamanții beneficiază de drepturile prevăzute de Statutul personalului didactic și nu de prevederile Statutului funcționarului public.

Se arată de asemenea că hotărârea instanței de fond nu este motivată, invocarea prevederilor constituționale și ale contractului de muncă nu sunt de natură a îndreptăți reclamanții la acordarea primei de vacanță în absența unor dispoziții legale în acest sens.

Față de motivele arătate solicită admiterea recursului și modificarea sentinței civile atacate în sensul respingerii acțiunii formulate.

Deși nu a fost motivat în drept recursul formulat, față de motivarea acestuia se constată a fi încadrat în prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.

Recursul declarat de pârât este întemeiat.

Hotărârea instanței de fond este motivată pe prevederile contractului colectiv de muncă la nivel național pe anii 2007-2010, reținându-se că potrivit art.241 alin.1 din Codul muncii, în raporturile de muncă dintre angajați și angajatori se aplică cu prioritate reglementările mai favorabile pentru salariat, indiferent dacă acestea se găsesc sau nu în contractul colectiv de muncă sau în prevederi legale.

Analizând contractul colectiv de muncă la nivel de ramură de învățământ nr.54707/20/23.10.2001 se constată că acesta nu reglementează nici în capitolul 3, cuprinzând timpul de odihnă, nici în capitolul 4, privind alte drepturi salariale, dreptul la prima de vacanță sau de concediu de odihnă.

Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură - învățământ pe anii 2003/2004 nr.5521/01/9.01.2004 prevede la art.37 lit.g), printre premii, o primă de vacanță acordată din venituri proprii, în condițiile legii, odată cu indemnizația de concediu.

Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anul 2001 nr. 54171/18/23.07.2001 și contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anul 2002-2003 nr.1285/12/17.06.2002 prevăd la art.41 alin.(1) lit.c) posibilitatea negocierii la nivelul instituțiilor a altor adaosuri la salariul de bază.

Aceeași posibilitate este stabilită și prin art.41 alin.1 lit.c) din contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anul 2003 - nr.1116/01/30.01.2003 și din contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2005-2006 nr.20.01/31.01.2005.

Dispoziții mai favorabile nu sunt cuprinse în contractele colective de muncă aplicabile în perioada ulterioară.

Din reglementările cuprinse în contractele colective de muncă mai sus menționate rezultă că numai din anul 2003 este prevăzută prima de vacanță ca adaos la salariu, însă nu ca drept, ci ca vocație.

Acordarea primei de vacanță se face din venituri proprii, în condițiile legii. Altfel spus, plata primei de vacanță este condiționată de stabilirea cuantumului acesteia prin lege în sens larg și de existența fondurilor bugetare.

Rezultă că reclamanții nu se află în situație de comparabilitate cu celelalte categorii de personal atât din punct de vedere al conținutului atribuțiilor de serviciu, al responsabilităților, cât și din punct de vedere al salarizării.

Câtă vreme nu a fost stabilit prin lege sau negocieri cuantumul primei de vacanță și nu s-au alocat fonduri pentru plată, vocația nu poate fi realizată.

Beneficiul, vocația sau posibilitatea nu sunt protejate în aceeași măsură împotriva discriminării ca dreptul efectiv în sensul art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Față de cele arătate, întrucât nu există nici un temei legal pentru acordarea primei de vacanță reclamanților și aceștia nu sunt nici în situații de comparabilitate pentru alte categorii de personal, urmează a se admite recursul formulat și a se modifica sentința instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii reclamanților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul formulat de pârâtul MUNICIPIUL PITEȘTI, împotriva sentinței civile nr.1502/CM din 19 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.

Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR în numele și pentru membrii săi de sindicat:, și împotriva pârâților ȘCOALA NR.10 PITEȘTI și CENTRUL BUGETAR COLEGIUL LICEAL.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 aprilie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.

,

Grefier,

Red./15.04.2009

GM/4 ex.

Jud.fond:

Președinte:Paulina Ghimișliu
Judecători:Paulina Ghimișliu, Paula Andrada Coțovanu, Nicoleta

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 749/2009. Curtea de Apel Pitesti