Cerere necontencioasă. Decizia 989/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.989/
Ședința publică din 21 Mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mariana Stan JUDECĂTOR 2: Corina Pincu Ifrim
JUDECĂTOR 3: Veronica
Judecător: - --
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de petenta DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE A, reprezentând Administrația Finanțelor Publice C, împotriva deciziei nr.31/30 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, în contardictoriu cu intimata.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, curtea rămâne în pronunțare privind calea de atac promovată, în raport de dispozițiile art.336 Cod procedură civilă.
CURTEA:
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului de față;
Constată că, prin sentința civilă nr.5413/30 septembrie 2008, Judecătoria Piteștia respins cererea prin care A, ca reprezentant al Administrației Finanțelor Publice C, solicitase instanței a încuviința, în condițiile prevăzute de art.3 alin.1 din nr.OG14/2007, valorificarea unor bunuri descoperite într-un depozit aparținând unui terț (custodia Sibiu), proprietate a fostei persoane juridice, în prezent radiată, cererea fiind formulată în contradictoriu cu această persoană juridică.
În motivare, s-a reținut în fapt că cerințele textului invocat de către petiționară vizează bunurile a căror confiscare a fost dispusă de către organele penale competente sau în cadrul unei proceduri judiciare, prin care au fost trecute în proprietatea statului, însă o probă în sensul existenței unei astfel de confiscări sau treceri în proprietatea statului nu s-a depus la dosar.
Împotriva sentinței, în termen, a formulat apel reclamanta, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, în sensul că în mod greșit instanța nu a dispus, în temeiul textului indicat prin cerere, încuviințarea valorificării bunurilor societății radiate din evidențele și aflate în custodia Poliției Sibiu.
Astfel, s-a arătat că proprietarul, respectiv, a făcut obiectul reorganizării judiciare și al falimentului, petenta înregistrând creanțe de 2.184.507,76 lei, pe care, urmare a închiderii procedurii falimentului, s-a văzut în imposibilitate de a le mai recupera, la acel moment, în patrimoniul debitoarei, negăsindu-se bunuri valorificabile.
Se mai arată că bunurile au fost ridicate în vederea inventarierii de organele de cercetare penală, în condițiile art.97 Cod procedură penală.
Tribunalul, prin decizia civilă nr.31/30 ianuarie 2009, respins apelul ca nefondat, constatând că în mod corect prima instanță a reținut că petenta nu a făcut dovada confiscării bunurilor într-o procedură judiciară, după cum nici faptul că ele, așa cum au fost înscrise în procesul verbal de inventariere, nu au fost restituite și neridicate.
Dimpotrivă, organele de poliție fac cercetări pentru stabilirea legalității și provenienței bunurilor, fără a se fi probat că ele aparțin societății debitoare.
Împotriva deciziei, în termen, a declarat recurs A pentru C, criticând-o pentru greșita aplicare și interpretare a legii atunci când, deși a constatat că intimata este radiată din registrul comerțului, însă există bunuri ce au aparținut acesteia, a respins cererea de valorificare a lor, întrucât bunurile nu au fost confiscate într-o procedură judiciară. Mai mult, în apel s-a apreciat că nici nu ar fi fost dovedită apartenența acestor bunuri deși ele sunt confiscate de către Biroul Sibiu. Nelegal se consideră de către recurentă faptul că instanța a considerat că se impunea ca organul de cercetare penală să dispună restituirea către societatea falită și, eventual, reprezentanții acesteia să nu ridice bunurile, numai într-un astfel de caz putând interveni valorificarea lor.
Curtea, examinând decizia prin prisma criticilor aduse, constată recursul ca nefiind fondat.
Pe de o parte, bunurile a căror valorificare se solicită se află ridicate în vederea inventarierii și stabilirii provenienței, potrivit art.97 Cod procedură penală la.--Direcția Poliție Transporturi, Secția Regională de Poliție Transporturi B - Biroul de Poliție Transporturi Sibiu (filele 21-24).
Rezultatul investigațiilor în vederea stabilirii provenienței nu a fost comunicat, până la data prezentei judecăți, instanței de judecată, așa încât în mod corect aceasta a constatat că nu există dovezi din care să rezulte că ar fi aparținut debitoarei-petente.
Pe de altă parte, urmează a se observa că cererea a fost formulată fără ca petenta să fi chemat în judecată, pentru opozabilitate, persoanele care, potrivit dispozițiilor art.262 din Legea nr.31/1990, primesc ope legis proprietatea bunurilor asupra cărora nu a purtat procedura lichidării.
Indicarea drept intimată a unei persoane care nu există, ca rezultat al radierii acesteia și fără chemarea în judecată a celor ce pot, potrivit legii, invoca un drept de proprietate asupra eventualelor bunuri, în condițiile textului sus arătat, câtă vreme cum instanțele au reținut reclamanta nu a dovedit că ele au fost confiscate de către stat sau trecute în proprietatea statului într-o procedură judiciară, atrage inadmisibilitatea cererii, așa cum instanțele de fond au reținut atunci când au motivat respingerea acestora.
Ca atare, nu se constată vreun motiv de nelegalitate, textul invocat de către recurentă având în vedere soluționarea cererii formulate în condiții de opozabilitate față de o persoană ce pretinde în condițiile legii un drept de proprietate asupra acestor bunuri: în cauză, bunuri intrate la stat, fie ca urmare a confiscării ori neridicării, fie în urma trecerii în proprietatea statului, în temeiul unei hotărâri judecătorești sau al unei ordonanțe emise de procuror.
În cazul de față, nu există un act de confiscare, unul prin care bunurile să nu fi fost ridicate ca urmare a întoarcerii unei confiscări și nici un act de trecere în patrimoniul privat al statului, după cum nici o asemenea cerere recurenta nu a formulat instanței, ci direct pe cea de valorificare.
De aceea, corect instanța a interpretat și aplicat legea, recursul constatându-se nefondat, prin urmare în temeiul art.312 Cod procedură civilă va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenta DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE A, reprezentând Administrația Finanțelor Publice C, împotriva deciziei nr.31/30 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, în contardictoriu cu intimata.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 mai 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
, -,
Grefier,
Red.-/2.06.2009
GM/2 ex.
Jud.apel: Gh.
Jud.fond:
Președinte:Mariana StanJudecători:Mariana Stan, Corina Pincu Ifrim, Veronica
